Capacitatea de folosinta a persoanei fizice

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice

1 Notiuni introductive

baza legala

art. 5 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954: "Capacitatea unei persoane de a avea drepturi si obligatii civile"

definitie doctrinara

capacitatea este aptitudinea, posibilitatea unei persoane de a avea drepturi si obligatii civile³

capacitatea juridica civila face parte din capacitatea juridica a persoanei fizice, fiind o capacitate de ramura (de drept civil)⁴

doctrina

Ø      intr-o opinie exista o capacitate juridica generala (capacitatea de a fi subiect de drept)

Ø      intr-o alta opinie exista doua capacitati juridice:

una generala (capacitatea de a fi subiect de drept);

"capacitate civila" (de ramura, de drept civil, capacitate de a fi subiect de drept, de a avea drepturi si obligatii civile).

Ø      opinii in privinta notiunii "de folosinta" (semnifica dreptul de a folosi, intrebuinta) si se propune notiunea de capacitate subiectivala⁴

capacitatea civila a persoanei fizice cuprinde:

- capacitate de folosinta: este aspectul static al capacitatii civile

- capacitate de exercitiu: este aspectul dinamic al capacitatii civile

- capacitatea delictuala: este o creatie a doctrinei⁵

2 Caracterele juridice ale capacitatii de folosi nta a persoanei fizice

doctrina

puncte de vedere diferite privind numarul si caracterele juridice ale capacitatii de folosi nta⁶

abstract: este o posibilitate, o aptitudine dobandita la nastere, ca pe timpul vietii, persoana fizica sa aiba drepturi si obligatii civile.

aceasta posibilitate nu are legatura cu drepturile si obligatiile pe care persoana fizica le are la un moment dat (anumite drepturi si obligatii sunt recunoscute numai de la o anumita varsta)

general: priveste posibilitatea de a avea orice drept si obligatie civila, indiferent de profesie, deplasare dintr-o tara in alta, etc.

in documentele internationale se foloseste expresia personalitate juridica recunoscuta pretutindeni oricarui om

egalitate: este aceeasi (egala pentru toate persoanele fizice supuse legii civile)

baza legala

- art. 16 din Constitutia 2003: "Toti cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si discriminari"

- art. 4 Decretul nr. 31/1954: "Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor. Sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura, originea nu au nici o inraurire asupra capacitatii"

- art. 26 din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului (Romania este parte din anul 1974): "Toate persoanele sunt egale in fata legii si au fara discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii"

sunt categorii de persoane care au drepturi si obligatii diferite;

capacitatea de folosinta nu se confunda cu:

- drepturile si obligatiile persoanei;

- regimul juridic al drepturilor si obligatiilor persoanei fizice.

doctrina

Ø      drepturile si obligatiile civile difera de la persoana la persoana:

- anumite categorii de persoane fizice au anumite drepturi si obligatii;

de ex.: cetateanul strain are drepturi si obligatii diferite de cele a unui cetatean roman

in acest caz se foloseste notiunea de incapacitate speciala de folosinta

Ø      persoanele pot avea diferite profesiuni

de ex.: comerciantul are drepturi si obligatii mai numeroase decat persoana care nu exercita aceasta profesie

in acest caz se foloseste notiunea de capacitate speciala de folosinta⁷

legalitate: numai prin lege se stabileste:

- inceputul si sfarsitul capacitatii de folosi nta;

- continutul capacitatii de folosinta;

- incapacitatile.

consecinte juridice:

- inalienabilitate

- intangibilitate

inalienabilitate: nu face obiectul actelor juridice (de renuntare sau de instrainare)

baza legala

art. 6 din Decretul nr. 31/1954: "nimeni nu poate renunta, nici in tot, nici in parte la capacitatea de folosinta"

efect juridic:

actul juridic civil prin care o persoana ar dispune de capacitatea de folosinta (in totalitate sau in parte) este lovit de nulitate absoluta, reglementarea fiind de ordine publica

de ex. renuntarea la dreptul de succesiune legala sau testamentara, inainte de deschiderea succesiunii, respectiv decesul testatorului

persoana fizica poate sa renunte, sa instraineze, sa greveze un drept subiectiv civil, aspecte ce tin de exercitarea dreptului

a instraina capacitatea de folosinta inseamna a renunta la fiinta sa, la existenta sa ca persoana fizica

intangibilitatea: nu poate fi limitata (ingradita)

baza legala

- art. 6 alin.1 din Decretul nr. 31/1954: "nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta () decat in cazurile si conditiile prevazute de lege"

- art. 16 din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului: "orice om are dreptul de a i se recunoaste pretutindeni personalitatea juridica"

- art. 247 C.p.: "ingradirea, de catre un functionar public, a folosintei () drepturilor unei persoane() se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni - 5 ani"

posibilitatea ingradirii (limitarii, nu lipsirii) capacitatii de folosi nta se face numai in cazurile si conditiile prevazute de lege

ingradirile capacitatii de folosi nta (incapacitatile de folosinta) sunt imprejurarile stabilite de lege cu titlu de sanctiune (persoana fizica este lipsita temporar de anumite drepturi)

doctrina

ingradirile capacitatii de folosi nta sunt incapacitati de drept civil⁸

ingradiri cu titlu de sanctiune penala

Ø      pedeapsa complementara consta in interzicerea de catre instanta de judecata de la 1 la 10 ani a:

" () d) drepturile parintesti;

e) dreptul de a fi tutore sau curator" (art. 64 C. p)

Ø      pedeapsa accesorie consta in interzicerea de drept a tuturor drepturilor prevazute in art. 64 C.p, de drept, din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei (art. 71 C.p)

Ø      masura de siguranta( art. 111 C.p):

- scopul: inlaturarea unei stari de pericol;

- ingradeste temporar aptitudinea persoanei de a avea anumite drepturi: interzi-cerea de a se afla in anumite localitati, de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, meserie, ocupatie.

ingradiri cu titlu de sanctiune civila⁹

exemple:

Ø      hotararea judecatoreasca de decadere din drepturile parintesti

art. 109 C. fam:

- cand sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita de:

- felul de exercitare a drepturilor parintesti;

- purtarea abuziva;

- neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor parintesti;

- carente in educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copi-lului

art. 112 C fam:

- instanta reda exercitiul acestor drepturi, daca au incetat imprejurarile care au dus la decadere

doctrina

apreciaza masura ca fiind o pedeapsa mixta:

de dreptul familiei: sanctiune pentru modul necorespunzator de exercitare a

drepturilor parintesti

de drept civil: parintele este lipsit de:

- dreptul de reprezentare a minorului pana la 14 ani;

- dreptul de incuviintare a incheierii actelor juridice de catre minorul de 14-18 ani;

- dreptul de a fi tutore¹⁰.

Ø      persoana aflata in nedemnitate (nevrednicie) succesorala pierde dreptul de a mosteni daca s-a facut vinovat de o fapta grava fata de defunct

art. 655 C. civ.

- cand mostenitorul se face vinovat de:

- atentat la viata celui ce lasa mostenire;

- acuzatie capitala calomnioasa impotriva acestuia;

- nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel ce lasa mostenirea.

doctrina

Ø      nedemnitatea opereaza de plin drept in primele doua cazuri;

Ø      contestarea nedemnitatii obliga hotararea judecatoreasca sa constate cazurile de nedemnitate¹¹

ingradiri cu titlu de ocrotire a unor persoane

exemple prevazute de C. civ.:

Ø      art. 806 C. civ:

minorul sub 16 ani nu poate dispune prin donatie sau testament de bunurile sale

Ø      art. 807 C. civ :

minorul de 16 ani nu poate lasa prin testament mai mult de jumatate din bunurile sale

Ø      art. 809 C. civ :

minorul de 16 ani nu poate testa in favoarea tutorelui sau

Ø      art. 810 C. civ :

medicii si farmacistii nu pot incheia contracte de donatie (sau primi prin testament) cu persoanele tratate de ultima lor boala

exemple prevazute de C. fam.

Ø      art. 128 C. fam:

minorului i se interzice sa incheie acte juridice cu tutorele sau rudele tutorelui (sotul, fratele, sora, rude in linie dreapta)

Ø      art. 133 C. fam:

minorului i se interzice sa incheie:

- contracte de donatie

- contracte de garantare a obligatiilor altora

doctrina

interdictiile legale de a contracta sunt incapacitati speciale de exercitiu, nu incapacitati de folosinta¹²

3 Continutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice

cuprinde orice drept si obligatie civila recunoscuta si reglementata de legea civila

baza legala

art. 5 alin.2 din Decretul nr. 31/1954: " () capacitatea de a avea drepturi si obligatii"

capacitatea de folosinta este generala (numarul drepturilor si obligatilor civile este nedeterminabil: exceptie - drepturile reale), dar nu este absolut nelimitata

drepturile civile subiective sunt recunoscute cu o singura limita: scopul in care se exercita

art. 1 din Decretul nr.31/1954: drepturile civile sunt recunoscute:

- in scopul de a satisface interese personale, materiale, culturale;

- in acord cu interesul obstesc, potrivit legii si regulilor de convietuire

sociala.

doctrina

Ø      limitele exercitarii drepturilor civile sunt limitele capacitatii de folosi nta

Ø      exercitarea drepturilor civile in afara scopului pentru care sunt recunoscute este abuz de drept¹³

4. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei fizice

regula:

art. 7 Decretul nr. 31/1954: "(.) incepe de la nasterea persoanei"

are capacitate de folosinta si persoana care:

- s-a nascut, dar nu a fost inregistrata;

- a fost inregistrata ca moarta in actele de stare civila, din eroare sau in mod fraudulos;

- a fost declarata moarta, din eroare sau in mod fraudulos prin hotarare judeca- toreasca.

dreptul la actiune in anularea actului de deces il da existenta fizica a persoanei, capa-citatea de folosinta.

data nasterii persoanei

- este data aparitiei unui nou subiect de drept in circuitul civil

Ø      copil nascut intr-o unitate sanitara:

- certificatul medical constatator al nasterii contine:

- data nasterii (anul, luna, ziua, ora, minutul nasterii);

- in baza lui se intocmeste actul de nastere, in registrul de nasteri;

potrivit actului de nastere se intocmeste certificatul de nastere.

Ø      copil nascut in afara unei unitati sanitare:

- data din declaratia persoanei obligate sa anunte nasterea

Ø      persoane obligate sa faca declaratia de nastere:

- oricare parinte;

- medicul, persoanele de fata la nastere, personalul din unitatea medicala unde s-a nascut copilul;

- rude, vecini care au luat la cunostinta despre nasterea copilului (art. 19 din Legea nr.119/1996 privind actele de stare civila);

- reprezentantul unitatii administratiei publice locale (primarie) in cazul copilului gasit sau abandonat de catre mama in spital.

Ø      copil gasit

- data procesului-verbal intocmit de politie, medic si reprezentantul autoritatii publice locale

Ø      termenul de declarare si inregistrare a nasterii copilului:

- 15 zile de la nastere pentru copilul nascut viu si aflat in viata;

- 3 zile de la nastere pentru copilul nascut mort;

- 24 de ore de la data decesului, pentru copilul nascut viu, decedat in primele 15 zile;

- 30 de zile de la data gasirii copilului (a procesului-verbal intocmit);

- dupa 30 de zile, termen legal pentru identificarea mamei, care a abandonat copilul in spital.

Ø      declararea tardiva a nasterii (dupa 15 zile de la nastere si inainte de implinirea unui an de la nastere):

- inregistrarea nasterii se face cu aprobarea primarului

Ø      declararea nasterii copilului dupa un an de la nastere:

- inregistrarea nasterii se face in baza unei hotarari judecatoresti;

- data nasterii se stabileste in hotararea judecatoreasca potrivit opiniei exper-tului medico-legal.

Ø      inregistrarea nasterii:

- la primaria municipiului, sectorului, orasului, comunei unde s-a produs

exceptia:

baza legala

art. 7 alin.2 din Decretul 31/1954

"Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptie insa numai daca el se naste viu"

art. 654 alin. 2 si 3 C.civ.

"Copilul conceput este considerat ca exista"

"Copilul nascut mort este considerat ca nu exista"

prezumtie legala absoluta (irefragabila, irefutabila):

- timpul legal al conceptiei este timpul cuprins intre 300 - 180 zile inainte de nasterea copilului (art. 61 C. fam.);

- timpul legal de conceptie se socoteste zi la zi.

legea a instituit doua prezumtii:

- cea mai lunga gestatie este de 10 luni (300 zile) si cea mai scurta gestatie este de 6 luni (180 zile);       

- momentul conceptiei este in oricare din aceste 121 de zile.

prezumtia este aplicabila conceptiei naturale a copilului;

- in cazul procreerii asistate medical - fecundare "in vitro"si inseminare

artificiala - momentul procreerii se poate stabili

doctrina

Ø      intr-o opinie prezumtia celei mai lungi si mai scurte gestatii este absoluta;

Ø      intr-o alta opinie prezumtia ca momentul conceptiei ar putea fi in oricare din cele 121 de zile este relativa;

Ø      unii autori apreciaza ca prezumtia este relativa sub ambele aspecte¹⁴.

legea stabileste dobandirea unei capacitati de folosinta:

- limitata (numai drepturi);

- anticipata (inainte de nastere);

- conditionata (copilul sa se nasca viu).

copilul dobandeste dreptul de a mosteni, daca se naste viu

- art. 654 C.civ.: au vocatie succesorala (pot succede) numai persoanele care exista in momentul deschiderii succesiunii.

- art. 19 din Decretul nr. 32/1954: acceptarea mostenirii cuvenite unui minor se face intotdeauna sub beneficiu de inventar.

conditii cumulative de fond ale exceptiei:

a) copilul dobandeste numai drepturi nu si obligatii

doctrina:

- intr-o opinie, prin mostenire se dobandesc si obligatii, mostenirea fiind o universa-litate de bunuri

- alti autori: mostenirea cuvenita minorului este intotdeauna socotita sub beneficiu de inventar¹⁵

b) copilul sa se nasca viu:

- trebuie sa fi respirat cel putin o data (proba docimaziei)

5 Incetarea capacitatii de folosi nta a persoanei fizice

baza legala

art. 7 alin. 1 Decretul nr. 31/1954:

" capacitatea de folosinta () inceteaza odata cu moartea acesteia"

capacitatea de folosinta nu poate supravietui suportului sau: omul

a) constatarea fizica a mortii (exista cadavrul)

- se face asupra cadavrului persoanei:

- identificarea cadavrului;

- examinarea medicala;

- examinarea criminalistica (in cazul mortii suspecte).

Ø      declararea decesului este obligatia:

- membrilor familiei;

- colocatarilor, vecinilor;

- administratorului imobilului;

- medicului, altui cadru mediu sanitar care a facut constatarea.

Ø      termenul de declarare a decesului:

- 3 zile de la data decesului (cuprinde ziua decesului si ziua declararii lui);

- 48 de ore de la data mortii in cazul sinuciderii sau mortii violente.

- depasirea termenului de declarare a decesului:

- aprobarea parchetului pentru intocmirea actului de deces.

Ø      locul declararii decesului:

primaria localitatii in a carei raza teritoriala s-a produs decesul.

Ø      acte:

- certificat medical constatator al decesului incheiat si semnat de:

- medic; - cadru mediu sanitar.

- actul de deces intocmit in registrul de stare civila pentru decese (autoritatea administratiei publice locale in a carei raza de competenta s-a produs decesul);

- dovada eliberata de politie, parchet la mortile violente;

- adeverinta de inhumare (incinerare) a cadavrului eliberata celui ce declara decesul.

Ø      protectia juridica a corpului neinsufletit:

- potrivit dreptului civil cadavrul este un lucru (art.473 C. civ.)

- art. 8 alin. 2 din Legea nr. 2/1999 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane, stabileste ca prelevarea in scop de transplant, de tesuturi sau organe de la un cadavru se poate face numai cu consimtamantul:

- defunctului exprimat in cursul vietii;

- membrilor majori ai familiei;

- rudelor, in ordinea stabilita de lege.

- art.319 C. pen.: profanarea prin orice mijloc a unui cadavru se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni - 3ani.

Ø      efectele juridice ale constatarii fizice a decesului:

- inceteaza capacitatea de folosinta (inceteaza calitatea de subiect de drept);

- persoana interesata dobandeste dreptul la actiune in anularea (rectificarea) actului de deces cand:

- decesul nu s-a produs, dar s-a inregistrat din eroare sau dol;

- data inregistrarii decesului nu este reala.

b) lipseste cadavrul (declararea mortii prin hotarare judecatoreasca)

declararea disparitiei prin hotarare judecatoreasca este conditie obligatorie pentru decla-rarea mortii prin hotarare judecatoreasca

declararea disparitiei persoanei fizice prin hotarare judecatoreasca

regula (disparitia persoanei in imprejurari normale):

baza legala

art. 16 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954: "cel care lipseste de la domiciliul sau poate fi declarat disparut prin hotarare judecatoreasca, putandu-se institui curatela, daca a trecut un an de la data ultimelor stiri"

este conditie de fond in declararea mortii prin hotarare judecatoreasca, previne eroarea

nu produce efecte asupra capacitatii de folosi nta a persoanei disparute (art. 16 alin. 1 Decretul nr. 31/1954)

Ø      conditii cumulative

a) persoana sa fi disparut (sa lipseasca) de la domiciliul sau

- lipsa trebuie sa fie:

- nejustificata (incertitudine ca persoana ar fi in viata)

- de neexplicat

- lipsa este de la locuinta sa, nu de la domiciliu (domiciliul este locuinta statornica sau principala)

b) de la data ultimelor stiri sa fi trecut un an

- dupa trecerea unui an, actiunea poate fi introdusa oricand

- lipsa de la domiciliu sa dureze mai mult de un an

- termenul de un an este conditia pentru:

- depunerea cererii de declarare a disparitiei;

- pronuntarea hotararii judecatoresti a disparitiei.

- termenul de un an se socoteste de la data emiterii ultimelor stiri (de ex. data expe-dierii unei scrisori), nu de la data primirii acestora

- dovedirea datei ultimelor stiri se face prin orice mijloc de proba si poate fi:

- data stabilita prin probe;

- necunoasterea datei ultimelor stiri, data se va socoti la sfarsitul lunii ultimelor stiri;

- necunoasterea lunii ultimelor stiri, data se va socoti la sfarsitul anului calendaristic (art. 17 alin.1 Decretul nr. 31/1954).

faza prealabila judecatii:

- in tacerea legii, cererea poate fi depusa de persoana interesata (sotul disparutului, rudele, creditorii sau procuror);

- instanta competenta: judecatoria de la ultimul domiciliu al disparutului.

procedura judecatoreasca

a)            procedura prealabila judecatii

obligatiile presedintelui judecatoriei:

- prin politie, primarie sa obtina date, informatii privind persoana dis-parutului;

- sa ceara afisarea cererii la ultimul domiciliu al disparutului si la sediul primariei;

- sa preia informatiile comunicate instantei de orice persoana;

- sa sesizeze autoritatea tutelara, daca este cazul, pentru:

- numirea tutorelui;

- numirea curatorului .

- sa fixeze termenul de judecata, la expirarea perioadei de 45 de zile, de la data afisarii cererii;

- sa citeze partile (reclamatul si persoana disparuta)

b) faza judecatii

- ascultarea partilor;

- ascultarea concluziilor obligatorii ale procurorului;

- pronuntarea hotararii judecatoresti de admitere sau respingere a cererii (poate fi atacata prin apel).

c) faza ulterioara judecatii

- din oficiu, publicitatea hotararii judecatoresti irevocabile de declarare a disparitiei:

- hotararea se afiseaza, timp de 30 zile:

- la usa instantei

- la sediul primariei

- hotararea se comunica autoritatii tutelare, daca este cazul.

exceptia (disparitia in imprejurari exceptionale)

baza legala

art. 16 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954: nu este obligatorie declararea in prealabil a

disparitiei cand sunt indeplinite cumulativ doua conditii:

- persoana a disparut in urmatoarele imprejurari:

- in cursul unor fapte de razboi;

- intr-un accident de cale ferata;

- intr-un naufragiu;

- intr-o alta imprejurare asemanatoare;

- a trecut cel putin un an de la data acestor imprejurari.

exceptia fiind de stricta interpretare nu se aplica prin analogie la alte situatii

se admite aplicarea exceptiei la situatii asemanatoare celor enumerate:

- accident aviatic

- cutremur

- inundatii catastrofale

efectul juridic al hotararii judecatoresti de declarare a disparitiei

baza legala

art. 19 Decretul nr. 31/1954: " cel disparut este socotit a fi in viata"

de ex.: persoana disparuta fiind socotita in viata:

- nu i se deschide succesiunea;

- poate fi chemata la succesiunea rudelor sale;

- nu i se desface casatoria, etc.

art. 39, alin. 2 din Decretul nr. 32/1954: "hotararea va putea fi comunicata autoritatii tutelare spre a se face, daca va fi cazul, aplicatia art. 16 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 (.) putandu-se institui curatela"

nu produce efecte asupra capacitatii de folosi nta a disparutului

instituirea tutelei sau curatelei, dupa caz, este efectul disparitiei ca stare de fapt, nu a hotararii judecatoresti de declarare a disparitiei¹⁶

se indeplineste conditia de fond pentru declararea judecatoreasca a mortii persoanei disparute

anularea hotararii judecatoresti de declarare a disparitiei

nu este prevazuta expres de lege;

art. 20 alin 1 din Decretul nr. 31/1954 reglementeaza numai posibilitatea anularii hota-rarii judecatoresti de declarare a mortii;

doctrina

Ø      intr-o opinie: persoana declarata disparuta, daca reapare, oricine are un interes, poate sa ceara anularea hotararii judecatoresti: anularea este necesara si, in lipsa cererii persoanelor interesate o poate face procurorul sau chiar instanta, din oficiu;

Ø      intr-o alta opinie: anularea hotararii judecatoresti, in cazul reaparitiei celui declarat disparut, nu este necesara;

Ø      unii autori:

apreciaza ca cererea trebuie respinsa ca fiind lipsita de interes, nu procura nici un avantaj reclamantului¹⁷

declararea mortii prin hotarare judecatoreasca

regula

baza legala

art. 16 alin.2 Decretul nr.31/1954: "Cel astfel declarat disparut poate fi declarat mort, de asemenea prin hotarare judecatoreasca, daca de la data ultimelor stiri din care rezulta ca era in viata au trecut patru ani. Declararea mortii nu poate fi hotarata inainte de implinirea unui termen de 6 luni de la data afisarii extrasului de pe hotararea prin care s-a declarat disparitia."

conditii cumulative:

Ø      sa existe hotarare judecatoreasca irevocabila de declarare a disparitiei persoanei;

Ø      hotararea de declarare a disparitiei persoanei sa fi fost afisata timp de 30 zile la usa in-stantei si la primaria ultimului domiciliu;

Ø      au trecut 4 ani de la data ultimelor stiri din care rezulta ca era in viata;

Ø      au trecut 6 luni de la data afisarii hotararii irevocabile de declarare a disparitiei.

precizari

Ø      termenul de 30 zile de afisare este in interiorul termenului de 6 luni, conditie a declararii mortii prin hotarare judecatoreasca;

Ø      termenul de 6 luni este conditie pentru pronuntarea hotararii judecatoresti de declarare a mortii;

Ø      termenul de 6 luni nu este conditie pentru introducerea cererii de declarare a mortii prin hotarare judecatoreasca.

exceptie (disparitia in imprejurari exceptionale)

baza legala

art. 16 alin. 3 Decretul nr. 31/1954: "Cel disparut in cursul unor fapte de razboi, intr-un accident de cale ferata, intr-un naufragiu, sau intr-o alta imprejurare asemanatoare care indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, fara a se declara in prealabil disparitia sa, daca a trecut cel putin un an de la data imprejurarii in care a avut loc disparitia."

actiunea este imprescriptibila;

exceptia fiind de stricta interpretare nu se aplica prin analogie la alte situatii;

practica judiciara admite aplicarea exceptiei la situatii asemanatoare, imprejurari de natu-ra sa conduca in mod cert la concluzia decesului acelei persoane, cum ar fi:

- accidente   aviatice;

- cutremure;

- inundatii etc.

procedura judecatoreasca

regula

se aplica procedura de la declararea judecatoreasca a disparitiei persoanei

exceptie

- hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu se afiseaza (persoana disparuta este socotita ca a decedat);

- hotararea judecatoreasca irevocabila de declarare a mortii se comunica serviciului de stare civila.

efectele juridice ale declararii mortii prin hotarare judecatoreasca

baza legala

art. 18 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954: "de indata ce hotararea declarativa de

moarte a ramas definitiva, cel disparut este socotit ca a murit la data stabilita prin

hotarare ca fiind, aceea a mortii"

doctrina

instituie doua prezumtii relative:

- disparutul a incetat din viata la data stabilita in hotararea judecatoreasca;

- disparutul a fost in viata pana la data mortii stabilita in hotararea judecatoreasca¹⁸

produce efecte retroactive - ex tunc (pana la data stabilita ca fiind data mortii);

are caracter constitutiv (creeaza statutul juridic de persoana decedata), cu efecte declarative;

produce efectele juridice ale mortii constatate fizic;

produce si efecte juridice pe care moartea fizica nu le produce. de ex.: copil nascut dupa disparitia sotului mamei:

a)        copilul se bucura de prezumtia de paternitate (sotul disparut al mamei este tatal copilului);

b)        copilul nu se bucura de prezumtia de paternitate (sotul disparut al mamei este declarat mort prin hotarare judecatoreasca, data mortii fiind stabilita anterior cu mai mult de 300 de zile fata de data nasterii).

data mortii este o data oarecare stabilita in hotararea judecatoreasca;

data mortii nu este data hotararii judecatoresti de declarare a mortii

data prezumata a mortii disparutului:

Ø      se stabileste potrivit cu imprejurarile (art. 18 alin 2 si 3 din Decretul nr. 31/1954);

Ø      ziua in care s-a implinit termenul de 4 ani, de la data ultimelor stiri;

Ø      ziua in care s-au implinit 6 luni de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a disparitiei, cu respectarea termenului de 4 ani;

Ø      ziua implinirii unui an de la disparitia persoanei in imprejurari exceptionale;

Ø      ziua producerii imprejurarii exceptionale;

Ø      are caracter relativ (data mortii se poate rectifica).

rectificarea datei mortii

baza legala

art.18 alin.4 din Decretul nr. 31/1954: " instanta de judecata va putea rectifica data mortii stabilita (), daca se va dovedi ca adevarata o alta data"

data rectificata poate fi anterioara sau ulterioara datei initiale declarate in hotararea judecatoreasca

cererea de rectificare a datei mortii se adreseaza instantei care a pronuntat hotararea judecatoreasca de declarare a mortii

doctrina

opinii diferite privind natura juridica a hotararii judecatoresti de rectificare a datei mortii:

Ø      actiune in anulare a hotararii judecatoresti;

Ø      actiune in anulare partiala a hotararii judecatoresti;

Ø      actiune pentru indreptarea hotararii judecatoresti (art.281 C.p.c: se inlatura greselile/omisiunile materiale strecurate intr-o hotarare judecatoreasca)¹⁹

Ø      intr-o opinie, actiunea de rectificare a datei mortii:

- este o masura de exceptie:

- nu este o actiune in rectificarea actelor de stare civila;

- nu este o actiune pentru indreptarea hotararii judecatoresti²⁰

anularea hotararii judecatoresti de declarare a mortii

baza legala

art.20 alin.1 din Decretul nr. 31/1954: "daca cel declarat mort este in viata se poate cere oricand anularea hotararii prin care s-a declarat moartea"

doctrina

hotararea judecatoreasca de declarare a mortii poate fi anulata si:

atunci cand cel declarat mort, a decedat cu adevarat, fapt consemnat in actele de stare civila;

cand persoana declarata moarta a aparut, apoi a decedat, moartea fiind constatata fizic²¹.

este actiune imprescriptibila extinctiv deoarece:

are caracter nepatrimonial;

legea prevede ca "se poate cere oricand".

procedura

actiunea se introduce de:

- persoana interesata (rude, sot, creditori);

- persoana declarata decedata si reaparuta;

- procuror.

doctrina

Ø      persoana interesata poate fi si o persoana care nu a fost parte in procesul de declarare

a mortii, asa cum prevede legea (art. 20 alin. 1 din Decretul 32/1954: "judecata se face (.) cu citarea persoanelor care au fost parti la procedura declarativa de moarte"

Ø      persoana declarata decedata are dreptul sa introduca actiunea, fiind in viata (are

capacitate de folosinta)²²

instanta competenta este instanta care a pronuntat hotararea de declarare a mortii;

judecarea cererii se face:

Ø      "de urgenta";

Ø      cu citarea partilor (aceleasi parti de la procedura de declarare a mortii);

Ø      cu ascultarea procurorului (concluziile sunt obligatorii).

hotararea de anulare se comunica serviciului de stare civila

efectele anularii hotararii judecatoresti de declarare a mortii

regula

produce efecte retroactive (persoana a fost tot timpul in viata)

doctrina

se mentin consecintele disparitiei persoanei vreme indelungata: instituirea tutelei si curatelei, actele incheiate de acestia²³

legea reglementeaza efectele anularii hotararii judecatoresti de declarare a mortii numai in doua situatii:

a) casatoria celui declarat mort

baza legala

art. 22 C. fam: "in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramane valabila. Prima casatorie se desface pe data noii casatorii."

se da satisfactie principiului retroactivitatii in ceea ce priveste prima casatorie

se au in vedere realitati ireversibile (prima casatorie nu s-a consumat)

doctrina

Ø      intr-o opinie, se aplica numai sotului de buna credinta;

Ø      un autor: textul de lege se aplica sotului supravietuitor, deoarece nu distinge intre buna credinta sau reaua-credinta a acestuia

Ø      unii autori: prima opinie este corecta si a doua opinie este practica²⁴

b) situatia bunurilor persoanei declarate moarta

regula

baza legala

"poate cere() inapoierea bunurilor sale" (art. 20 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954)

in cazul bunurilor aflate la mostenitorii celui declarat mort si reaparut:

a) efectul retroactiv desfiinteaza titlul de mostenitor al celor care au cules mostenirea

b) mostenitorii restituie bunurile dobandite prin mostenirea anulata

exceptia

baza legala

"dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa le inapoieze" (art. 20 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954)

fundamentul exceptiei il constituie:

- buna credinta a dobanditorului

- caracterul oneros al dobandirii

- eroarea comuna creata de hotararea judecatoreasca de declarare a mortii (calitatea aparenta de mostenitor, potrivit principiului error communis facit ius)

se disting doua situatii:

a) bunurile sunt la mostenitori;

buna credinta

Ø      presupune necunoasterea faptului ca cel declarat mort este in viata

Ø      se prezuma

reaua-credinta

Ø      presupune cunoasterea faptului ca cel declarat mort este in viata

Ø      se dovedeste

mostenitorii sunt de buna credinta

Ø      restituie bunurile in natura:

- daca le au;

- daca nu le au, restituie pretul primit cand le-au instrainat cu titlu oneros;

Ø      pastreaza fructele culese.

mostenitorii sunt de rea-credinta

Ø      restituie bunurile in natura:

- daca este posibil;

- daca nu este posibil (le-a instrainat, nu le are) este obligat sa restituie la

alegerea celui declarat mort si aparut:

- pretul primit, cand le-a instrainat cu titlu oneros;

- valoarea bunurilor in momentul cererii de restituire

Ø      restituie fructele culese sau contravaloarea acestora (cand restituirea in natura nu este posibila).

b) bunurile sunt la persoane, care le-au dobandit de la mostenitori, cu titlu oneros sau gratuit

dobanditorul cu titlu oneros, de buna credinta

Ø      pastreaza bunul dobandit;

Ø      persoana declarata moarta si reaparuta poate cere, de la mostenitorul aparent de buna credinta, pretul primit;

Ø      persoana declarata moarta si reaparuta poate cere, de la mostenitorul aparent de rea-credinta, fie pretul, fie valoarea actualizata a bunului.

dobanditorul cu titlu oneros, de rea-credinta

Ø      restituie bunurile in natura;

Ø      restituie fructele acestor bunuri;

Ø      cheama in judecata pe mostenitorul aparent de la care a dobandit bunul, pentru a cere pretul.

dobanditorul cu titlu gratuit (de buna sau rea-credinta)

Ø      restituie bunurile

Ø      dobanditorul de buna credinta pastreaza fructele;

in cazul bunurilor imobile, se are in vedere rectificarea inscrisurilor in cartea funciara (art. 37 si 38 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara)

de regula, restituirea bunurilor se face pe cale amiabila

prin exceptie, restituirea se face prin actiune in justitie, care are drept fundament:

- principiul anularii actelor juridice subsecvente

- actiunea in revendicare

problema comorientilor

baza legala

- art. 654 C.civ.: "Pentru a succede, trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii"

- art. 21 din Decretul 31/1954: "In cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare, fara a se putea stabili daca unul a supravietuit alteia, ele sunt socotite ca au murit deodata"

doctrina

persoanele care au murit in aceeasi imprejurare, fara a se putea stabili daca una a supravietuit celeilalte, sunt numite comorienti²⁵

este prezumtie legala relativa simpla (persoanele au murit deodata)

aplicatie practica in materie succesorala: comorientii (de ex. fiul si tatal) nu se pot mostenii unii pe altii (nu se poate dovedi ca erau in viata in momentul deschiderii succesiunii);

succesiunea fiecarui comorient se transmite propriilor mostenitori aflati in viata.

doctrina

opinii diferite privind persoanele care pot avea calitatea de comorienti:

numai persoanele intre care exista vocatie succesorala reciproca;

si persoane intre care nu exista reciprocitatea vocatiei succesorale²⁶.

Note bibliografice

Gheorghe Beleiu, Drept civil roman, Introducere in dreptul civil, Subiectele dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2003, p. 64; Ernest Lupan, Ioan Sabau-Pop, Tratat de drept civil roman, vol. 1, Partea generala, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p. 93; Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu, Drept civil, Persoanele, Ed. Cordial-Lex, Cluj Napoca, 2001, p. 5; Prof. univ. dr. Iosif R. Urs, Prof. univ. dr. Smaranda Angheni, Drept civil, Persoanele, vol. 1, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1998, p. 70; T. Pop, Tratat de drept civil, vol. 1, Partea generala, Ed. Academiei, Bucuresti, 1989, p. 56; O. Ungureanu, Drept civil, Introducere, Ed. a VI-a, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2002, p. 53; Dr. Ionel Reghini, Serban Diaconescu, Introducere in dreptul civil, vol. 1, Ed. Sfera Juridica, Cluj Napoca, 2004, p. 117.

Dr. Ionel Reghini, Serban Diaconescu, op. cit., p.118-119; E. Lupan, Situatia juridica a animalelor, in revista "Dreptul" nr. 10-11/1991, p. 42-47.

E. Lupan, Drept civil, Persoana fizica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996, p. 26; Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu, op. cit., p. 8; Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 312; Stefan Rauschi, Drept civil, Ed. Fundatia "Chemarea", Iasi, 1992, p. 251; Prof. univ. dr. Iosif R. Urs, Prof. univ. dr. Smaranda Angheni, op. cit., p. 19

M. N. Costin, Capacitatea civila, element definitoriu al calitatii de subiect de drept civil, in "Marile institutii ale dreptului civil roman", vol. II, Persoana fizica si persoana juridica, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1984, p. 43; Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 314.

M. Eliescu, Raspunderea civila delictuala, Ed. Academiei, Bucuresti, 1972, p. 225-229.

Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu, op. cit., p. 9-12; Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 315; Dr. Ionel Reghini, Serban Diaconescu, op. cit., p.124-131.

L. Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 35-60; Dr. Ionel Reghini, Serban Diaconescu, op. cit., p.128-129.

Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 324.

Marieta Avram, Carmen Barsan, Unele consideratii cu referire la sanctiunile care au ca efect pierderea drepturilor parintesti, in revista "Dreptul" nr. 11/2002, p. 48-60.

Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 327.

Prof. dr. doc. Mihail Constantinescu, Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 56-57.

Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 328-330; Gabriel Boroi, Drept civil, Partea generala, Ed. All Beck, Buccuresti, 1999, p. 157; Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu, op. cit., p. 14.

E. Lupan, Drept civil, Persoanele, Universitatea Babes Bolyai, 1988, p. 30; C. Statescu, Drept civil (Persoana fizica, Persoana juridica, Drepturile reale), Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970, p. 26-27; Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu, op. cit., p. 15.

M. Eliescu, Mostenirea si devolutiunea in dreptul R.S.R., Ed. Academiei, Bucuresti, 1966, p. 70; C. Statescu, op.cit., p. 58; Gheorghe Beleiu, op.cit, p. 320 - 321; I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, 1993, p. 320 - 331.

C. Statescu, op. cit., 53-54, E. Lupan, op. cit., p. 23; M. N. Costin, op. cit., p. 84-85; Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 320.

Dr. Ionel Reghini, Serban Diaconescu, op. cit., p. 151-15

M. N. Costin, op. cit., p. 142; E. Lupan, op. cit., p. 71-72; Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu, op. cit., p. 26; O. Ungurean, C. Jugastru, Drept civil, persoanele, Ed. Rosetti, Bucuresti, p. 78-79.

Ernest Lupan, Ioan Sabau-Pop, op.cit., p.261.

C. Statescu, op. cit., 80-82; Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 34

Dr. Ionel Reghini, Serban Diaconescu, op. cit., p. 157-158.

A. Ionascu, Anularea hotararii de declarare a mortii unei persoane a carei moarte reala a fost constatata anterior prin act de deces, in "Legalitatea populara" nr. 11/1960, p. 53.

Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu, op. cit., p. 30; Dr. Ionel Reghini, Serban Diaconescu, op. cit., p. 162; Gheorghe Beleiu, op. cit., p. 343; C. Statescu, op. cit., 78-79.

Dr. Ionel Reghini, Serban Diaconescu, op. cit., p. 163.

C. Statescu, op. cit., 86-87; M. N. Costin, op. cit., p. 155; Mircea Muresan, Ana Boar, Serban Diaconescu, op. cit., p. 31; O. Ungurean, C. Jugastru, op. cit., p. 87.

Ernest Lupan, Ioan Sabau-Pop, op.cit., p.263.

Gheorghe Beleiu, op.cit.,p. 345; Fr. Deac, Mostenirea legala, Bucuresti, 1991, p. 34 - 37.