CAUZELE CARE INLATURA EXECUTAREA PEDEPSEI

CAUZELE CARE INLATURA EXECUTAREA PEDEPSEI

I.                   ASPECTE GENERALE

Reglementate si ele in Titlul VII al Partii Generale a Codului penal sub denumirea"Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii", cauzele care inlatura executarea pedepsei se deosebesc de ca

uzele care inlatura raspunderea penala prin aceea ca ele nu impiedica exercitiul actiunii penale, inlaturand doar executarea pedepsei stabilite de instanta prin hotararea de condamnare.Ele sunt ,in sens larg, fapte juridice extinctive sau modificatoare de raport juridic penal.

Cauzele care inlatura executarea pedepsei sunt: amnistia postcondamnatorie(ea avand si efecte mai largi de inlaturare si a celorlalte consecinte ale condamnarii), gratierea si prescriptia executarii pedepsei.

Cu exceptia gratierii care poate interveni si inainte de pronuntarea unei hotarari judecatoresti, celelalte doua cauze   (amnistia postcondamnatorie, prescriptia executarii pedepsei )

intervin dupa ce raspunderea juridica a fost stabilita definitiv.

            Ratiunea acestor cauze consta in aceea ca nu intotdeauna supunerea condamnatului la executarea efectiva a pedepsei este oportuna sau necesara.

             Exista situatii cand cel condamnat a reusit sa se sustraga de la executarea pedepsei, o perioada lunga de timp, cand executarea pedepsei nu mai este necesara, ca si alte situatii in care din ratiuni de politica penala se apreciaza ca executarea pedepsei nu mai este necesara, sau se poate scurta perioada de executare ori se poate inlocui o pedeapsa mai grea cu una mai usoara.

II.                 AMNISTIA POSTCONDAMNATORIE.

Denumita si amnistie improprie, amnistia postcondamnatorie se deosebeste de amnistia antecondamnatorie sau proprie doar prin faptul ca intervine dupa ce condamnarea inculpatului a ramas definitiva. Din aceasta cauza condamnatul nu mai poate cere continuarea procesului penal pentru a-si dovedi nevinovatia, aceasta fiind dovedita definitiv printr-o hotarare intrata in puterea lucrului judecat.

Amnistia postcondamnatorie are in rest toate celelalte caracteristici ale amnistiei, ea fiind o manifestare a puterii legiuitoare (art. 72 pct.3 alin. 9 din Constitutie) care din ratiuni de politica penala inlatura executarea pedepsei pronuntate precum si consecintele condamnarii.

Referindu-se la amnistia postcondamnatorie, Codul penal prevede ca "daca intervine dupa condamnare, ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate si celelalte consecinte ale condamnarii", de unde s-ar putea trage concluzia ca este o cauza de inlaturare a raspunderii penale. Impartasim opi nia ca o asemenea concluzie este inexacta, deoarece nu se poate inlatura ceea ce a fost stabilit cu autoritate de lucru judecat,raspunderea penala fiind stabilita, legiuitorul renuntand doar la executarea sanctiunii care este consecinta raspunderii penale[1].

Ca efect al amnistiei,  pedeapsa nu se mai pune in executare sau daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei el va fi pus in libertate de indata, dar nu va putea pretinde despagubiri pentru pedeapsa executata.

Amenda executata nu se mai restituie, amnistia neavand efect asupra pedepselor pecuniare executate(art.119 alin. 1 din Codul penal).In privinta pedepselor principale executate amnistia are doar efecte asupra consecintelor condamnarii, o pedeapsa aplicata pentru o infractiune amnistiata neconstituind primul termen al recidivei.[2]

Amnistia stinge atat executarea pedepsei principale cat si executarea pedepselor complementere si accesorii care insotesc pedeapsa principala.

Amnistia postcondamnatorie nu inlatura insa executarea masurilor de siguranta, masurilor educative si a obligatiilor civile, stabilite pentru persoana vatamata(art. 119 alin. 2 din Codul penal).

In ce priveste masurile educative, desi textul de lege mai sus mentionat prevede ca amnistia nu are efecte asupra acestora, nimic nu impiedica pe legiuitor ca prin legea de amnistie sa  dispuna altfel, aceasta din urma lege avand caracterul unei norme speciale in raport cu dispozitiile din Codul penal, in general,  prin actele de clementa prevazandu-se inlaturarea executarii masurii educative privative de libertate a internarii intr-un centru de reeducare.

Amnistia postcondamnatorie nu are ca efect o restitutio in integrum, persoana condamnata neputand pretinde sa fie repus in functia avuta sau alte masuri asemanatoare.

III.             GRATIEREA.

            1.Notiune si caracteristici.

In conformitate cu prevederile art. 120 din Codul penal" Gratierea are ca efect inlaturarea, in totul sau in parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in alta mai usoara.

Gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat. In acest caz, partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce in mod corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata, se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.

Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere.

Gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative".

Gratierea este o institutie cu dubla natura juridica, pe de o parte de drept constitutional, iar pe de alta parte de drept penal,  prin efectele ei asupra raportului juridic penal.

Din punct de vedere constitutional, prerogativele gratierii sunt impartite intre Presedintele Romaniei si Parlament.Astfel, Presedintele Romaniei are ca prerogativa gratierea individuala(art.94 lit. d din Constitutie), iar Parlamentul are atributul exclusiv de a acorda gratierea prin lege(art. 72 pct.3 lit. g din Constitutie).

Gratierea individuala se acorda de Presedintele Romaniei, prin decret, act administrativ de autoritate, necenzurabil in contencios administrativ si se contrasemneaza de primul ministru inainte de publicarea in Monitorul Oficial(art. 99 din Constitutie).De aceea gratierea individuala poate fi caracterizata si ca o modalitate de individualizare administrativa a pedepsei.Gratierea colectiva se acorda de Parlament prin lege organica.

Gratierea se prezinta astfel ca un act de clementa ce are ca efect inlaturarea in tot sau in parte a executarii pedepsei ori comutarea acesteia in alta mai usoara[3]. Condamnatul este iertat de executarea pedepsei, fie total, fie in parte, sau pedeapsa I se comuta in una mai usoara.

Gratierea are,  in principiu,  un caracter personal, in sensul ca ea se acorda pentru consideratii care intereseaza exclusiv persoana condamnatului,dar ea poate capata si un caracter obiectiv(real), atunci cand se acorda condamnatilor pentru anumite infractiuni sau in raport de gravitatea pedepselor.

            2.Felurile gratierii.

In raport de anumite criterii, gratierea se poate prezenta sub diverse modalitati:

a)                  In raport de caracterul pe care il are, gratierea poate fi individuala sau colectiva.Gratierea individuala produce efecte in personam, acordandu-se unor persoane determinate in mod nominal, in timp ce gratierea colectiva are un caracter mixt, ea operand nu numai in personam, dar si in rem, in raport de natura infractiunii comise sau in raport de natura si cuantumul pedepsei aplicate.

b)                  In raport de conditiile de acordare, gratierea poate fi neconditionata sau conditionata.Gratierea este neconditionata sau pura si simpla cand acordarea ei nu este subordonata indeplinirii vreunei conditii de catre condamnat.Gratierea este conditionata atunci cand impune anumite obligatii(de exemplu, de a nu comite o noua infractiune o anumita perioada de timp, sub sanctiunea executarii pedepsei gratiate, in cumul aritimetic cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune).

c)                  In raport de intinderea efectelor sale, gratierea poate fi totala, partiala sau comutare.

Gratierea este totala cand se inlatura in intregime executarea pedepsei sau a restului de pedeapsa ramada neexecutata.

Gratierea este partiala cand se inlatura numai o parte din pedeapsa (reducere de pedeapsa).

Comutarea este o forma a gratierii, prin care se schimba insusi genul pedepsei aplicate (de exemplu pedeapsa detentiunii pe viata este inlocuita cu pedeapsa inchisorii pe timp determinat).

3.Obiectul gratierii.

            Gratierea are ca obiect pedepsele principale aplicate de instantele judecatoresti, a caror executare este anlaturata in totul sau in parte.

            Gratierea individuala priveste intotdeauna pedepse aplicate prin hotarari de condamnare ramase definitive; ea are ca obiect pedepse definitiv aplicate.

            Spre deosebire de gratierea individuala, gratierea colectiva poate avea ca obiect si pedepse aplicate dupa aparitia legii de gratiere, dar numai pentru infractiuni comise anterior actului de clementa. Gratierea nu se aplica infractiunilor savarsite in ziua adoptarii actului de clementa[4].

            In caz de concurs de infractiuni, aplicabilitatea actului de gratiere se apreciaza in raport de fiecare pedeapsa stabilita de instanta, si nu in raport de pedeapsa rezultanta, aplicata pentru concursul de infractiuni[5].Pedepsele gratiate nu se pot contopi, chiar daca se refera la infractiuni concurente.

            Gratierea se aplica si pedepselor pronuntate cu suspendarea executarii(art. 120 alin. 2 din Codul penal)[6].

           

            4.Efectele gratierii.

a)      Efectele gratierii asupra pedepselor principale.

            Gratierea are ca efect inlaturarea, totala sau partiala, a executarii pedepsei principale sau comutarea acesteia intr-o pedeapsa mai usoara.

            Deoarece gratierea nu inlatura raspunderea penala, pedeapsa gratiata constituie, ca si pedeapsa executata, un antecedent penal, care determina, potrivit legii, interdictii, incapacitati, decaderi, sau poate forma primul termen al recidivei[7].

            Cand incidenta gratierii se constata prin hotararea de condamnare, efectele gratierii se produc de la data ramanerii definitive a hotararii.

            De la data acordarii gratierii pedeapsa se considera executata, cand este totala, ori, desi partiala, priveste restul de executat al pedepsei si de la acest moment incepe sa fie executata pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi[8], de la data gratierii curge termenul de reabilitare.

            Daca executarea pedepsei a fost suspendata conditionat, interventia gratierii are drept efect ca partea din termenul de incercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata se executa numai partea de pedeapsa ramasa negraatiata.

            In cazul in care gratierea este conditionata, aceasta reducere nu opereaza automat, chiar in momentul gratierii, ci numai la expirarea termenului fixat in actul de gratiere, fiindca numai atunci gratierea se considera definitiva si isi produce toate efectele[9].

            Daca gratierea este conditionata si are ca obiect o pedeapsa a carei executare a fost suspendata conditionat,  atunci va trebui observat ca cele doua masuri de individualizare- una judiciara, cealalta administrativa- functioneaza paralel si produc efectele specifice.[10]

            Daca cel condamnat comite o noua infractiune in termenul de incercare al suspendarii conditionate si, in acelasi timp, al gratierii conditionate, aceasta atrage atat revocarea suspendarii conditionate, cat si pierderea beneficiului gratierii, urmand sa execute atat pedeapsa ce fusese suspendata conditionat, cat si pedeapsa pentru noua infractiune, care se cumuleaza aritmetic.

            Cand in termenul de incercare a suspendarii conditionate, redus ca urmare a gratierii conditionate, intervine o cauza de revocare ori de anulare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei, fractiunea de pedeapsa ce a ramas negratiata se va executa, iar daca gratierea a fost totala, revocarea suspendarii se va dispune chiar daca condamnatul nu mai are de executat nimic. Rrevocarea suspendarii trebuie dispusa pentru a impiedica interventia reabilitarii de drept.[11]

            Daca noua infractiune se comite in termenul de incercare al gratierii conditionate, dar dupa expirarea termenului de incercare al suspendarii conditionate, acesta din urma fiind mai scurt, pedeapsa se considera executata la implinirea termenilui de incercare al suspendarii conditionate, si ca atare nu mai poate avea loc o revocare a pedepsei.

            Daca termenul de incercare al gratierii conditionate  este mai scurt, si dupa expirarea acestuia, dar in termenul de incercare al suspendarii conditionate, condamnatul comite o noua infractiune, pedeapsa se considera executata la data indeplinirii termenului de incercare al gratierii conditionate si in acest caz nu se mai poate dispune revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

                       

            b) Efectele gratierii asupra pedepselor accesorii si complementare.

Deoarece pedepsele accesorii insotesc pedepsele principale privative de libertate in cursul executarii lor, gratierea produce efecte si asupra acestor pedepse. Potrivit dispozitiilor art. 71 alin. 2 din Codul penal, condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept pedeapsa accesorie, din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei.

In ceea ce priveste pedepsele complementare,  prin dispozitiile art. 120 alin. 3 din Codul penal s-a prevazut ca gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere. In situatiile, mai rare, cand actul de gratiere prevede inlaturarea pedepselor complementare, el se refera, de regula, numai la cazurile de gratiere totala.

c)Exceptarea de la gratiere a masurilor de siguranta si a masurilor educative.

Potrivit art. 120 alin. 4 din Codul penal, gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si a masurilor educative.

Exceptarea de la gratiere a masurilor de siguranta se explica prin faptul ca, avand ca scop inlaturarea unor stari de pericol si preantampinarea savarsirii de noi infractiuni, aceste masuri trebuie sa dureze atata timp cat dureaza starile dee pericol care a impus luarea lor.

            In ceea ce priveste masurile educative, exceptarea lor de la gratiere se explica prin necesitatea de a nu impiedica realizarea procesului de reeducare a minorilor infractori.Cu toate acestea, majoritatea actelor de clementa au prevazut expres ca gratierea produce efecte si asupra masurilor educative.

d)      Efectele gratierilor succesive.

            In cazul gratierilor partiale, interventia pe parcursul executarii pedepsei, a doua sau mai multe acte de gratiere,  are ca efect reducerea succesiva a pedepsei, corespunzator fiecarei gratieri. Actul de gratiere poate insa sa prevada exceptarea de la beneficiul gratierii a condamnatilor carora li s-a redus pedeapsa ca urmare a unei sau unor gratieri anterioare, sau poate sa prevada ca, in cazul unor gratieri succesive, se aplica dispozitiile de gratiere mai favorabile.

                        IV.PRESCRIPTIA EXECUTARII PEDEPSEI.

           

1)      Notiune.

Prin prescriptia executarii pedepsei se intelege inlaturarea fortei esxecutive a unei hotarari definitive de condamnare prin trecerea unui anumit interval de timp, prevazut de lege, fara ca ea sa fie executata[12].

Spre deosebire de prescriptia raspunderii penale, prescriptia executarii pedepsei inlatura numai executarea pedepsei. Desi produce efecte mai restranse, prescriptia executarii pedepsei are aceeasi ratiune ca si prescriptia raspunderii penale, anume aceea ca, prin trecerea unui interval mare de timp de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, fara ca pedeapsa sa fie executata, eficienta pedepsei se diminueaza pana la anihilare[13].

Totusi, in timp ce producerea efectelor raspunderii penale depinde numai de trecerea intervalului de timp prevazut de lege, prescriptia executarii pedepsei opereaza in cazul indeplinirii a doua conditii legale. Astfel, pe langa cerinta de a se fi implinit termenul prevazut de lege ( conditie pasiva), mai este necesar ca, in cursul acestui termen, condamnatul sa nu fi savarsit din nou o alta infractiune ( conditie activa).

2)      Efectele prescriptiei executarii pedepsei.

In conformitate cu prevederile art. 125 din Codul penal, prescriptia executarii pedepsei inlatura executarea pedepsei principale. Intrucat stinge executarea pedepsei principale, prescriptia produce efecte si asupra pedepselor accesorii, care, in conformitate cu prevederile art. 71 alin.2 din Codul penal, se executa din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. Astfel, prescriptia executarii pedepsei stinge, odata cu pedeapsa principala, si pedeapsa accesorie.

Prescriptia executarii pedepsei nu produce efecte asupra pedepselor complementare. In conformitate cu prevederile art. 66 din Codul penal, executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi incepe dupa executarea pedepsei privative de libertate, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei. Executarea pedepsei complementare a degradarii militare incepe dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, deoarece executarea acestei pedepse complementaqre nu presupune prezenta condamnatului.

In conformitate cu prevederile art. 125 alin.2 si art. 126 alin. ultim din Codul penal, masurile de siguranta si pedepsele principale pentru infractiunile contra pacii si omenirii nu se prescriu.

In privinta masurilor de siguranta exceptia se justifica datorita scopului pentru care au fost instituite aceste masuri, respectiv in necesitatea de a inlatura acele stari de pericol care ar putea contribui la savarsirea de noi fapte prevazute de legea penala. In privinta regulei imprescriptibilitatii pedepselor aplicate pentru infractiunii contra pacii si omenirii, aceasta isi are ratiunea in gravitatea deosebita a acestor infractiuni.

         3) Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana fizica.

Codul penal prevede in art. 126 urmatoarele termene de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana fizica :

a) 20 de ani, cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 15 ani;

b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani, in cazul celorlate pedepse cu inchisoarea ;

c) 3 ani, in cazul cand pedeapsa este amenda.

                        Pentru sanctiunile cu caracter administrativ prevazute in art. 18/1 si art. 91,  termenul de prescriptie a executarii este de 1 ani.

                        Conform art. 126 alin.3 si 4 din Codul penal, termenele de prescriptie a executarii pedepsei se socotesc de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, iar in cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau a suspendarii pedepsei sub supraveghere, ori dupa caz a executarii pedepsei la locul de munca, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand hotararea de condamnare a ramas definitiva[14].

                        In caz de concurs de infractiuni, calculul termenului de prescriptie se face in raport cu pedeapsa rezultanta, aplicata pentru concurs, si nu in raport de pedepsele stabilite pentru infractiunile concurente.

                        Pentru cei care la data savarsirii infractiuni erau minori, termenele de prescriptie a executarii pedepsei se reduc la jumatate (art. 129 din Codul penal).

                        Executarea pedepsei inchisorii, atunci cand aceasta inlocuieste pedeapsa detentiunii pe viata, se prescrie in 20 de ani. Termenul de prescriptie curge de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la detetiunea pe viata ( art. 130 din Codul penal ).

4)Termenele prescriptiei a executarii pedepsei aplicate persoanei juridice.

                        Termenul de prescriptie a executarii pedepsei amenzii aplicare persoanei juridice este de 5 ani ( art. 126 alin.1/1 din Codul penal ).

Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a caror activitate nu poate fi suspendata (partidele politice, sindicatele, patronatele, organizatiile religioase ori apartinand minoritatilor, constituite potrivit legii precum si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei) se prescrie in termen de 3 ani, care curg de la data la care pedeapsa amenzii a fost executata sau considerata ca executat( art. 126 alin.1/2 din Codul penal ).

                        Potrivit art. 126 alin. 3 din Codul penal, termenele aratate in alin.1 si 1/1 se socotesc de la data cand hotararea de condamnare a ramas definitiva, iar cele aratate in alin.2 curg de la ramanerea definitiva a hotararii sau, dupa caz, de la data cand poate fi pusa in executare, potrivit legii, ordonanta prin care s-a aplicat sanctiunea.

1)      Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei.

                        Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei, ca si intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, este o cauza care lipseste de eficienta timpul scurs anterior, facand sa curga un nou termen de prescriptie.

                        In conformitate cu dispozitiile art. 127 din Codul penal, prescriptia executarii pedepsei se intrerupe prin :

                        a) Inceperea executariipedepsei ;

b) Sav'rsirea din nou a unei infractiuni;

c) Sustragerea de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei.

  Inceperea executarii pedepsei presupune, dupa caz, incarcerarea condamnatului, prezentarea acestuia la locul de executare a muncii sau plata unei rate a amenzii, in cazul esalonarii acestei pedepse. Din momentul inceperii executarii , prescriptia se intrerupe, deoarece ea nu poate curge in timpul executarii pedepsei.

         Fiind dependenta si de buna conduita a condamnatului in cursul termenului prevazut de lege, prescriptia se intrerupe, de asemenea, in cazul in care cel condamnat comite o noua infractiune in acest termen. In acest caz, incepe sa curga un nou termen de prescriptie a executarii pedepsei de la data comiterii noii infractiuni.

         Prescriptia executarii pedepsei se intrerupe si in cazul sustragerii de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei, situatie in care va incepe sa curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii. Acest caz de intrerupere este mai frecvent in situatiile in care s-a dispus esalonarea platii amenzii penale sau cand s-a dispus executarea pedepsei inchisorii la locul de munca.

         Pentru ca prescriptia executarii pedepsei sa opereze, este necesar ca dupa intreruperi, indiferent de numarul acestora, termenul sa curga neantrerupt si in intregime, in privinta institutiei prescriptiei executarii pedepsei, nefiind cunoscuta prescriptia speciala, ca in cazul prescriptiei raspunderii penale.

2)      Suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei.

         Spre deosebire de intreruperea cursului prescriptiei, care face sa curga un nou termen de prescriptie a executarii de la data cauzei de intrerupere, suspendarea are drept efect doar o oprire a cursului termenului de prescriptie, aceasta reluandu-si cursul dupa incetarea cauzei de suspendare.

         Conform art. 128 din Codul penal, cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei se suspenda in cazurile si conditiile prevazute in Codul de procedura penala. Potrivit dispozitiilor procesual penale, au efect suspensiv de executare, in primul rand, apelul si recursul declarate in termen. Caile ordinare de atac declarate peste termen si caile extraordinare de atac au efect suspensiv de executare numai cand s-a dispus suspendarea de catre organul competent (instanta de judecata, procurorul ierarhic superior, etc.). De asemenea, cursul prescriptiei executarii pedepsei se suspenda in cazurile de amanare sau de intrerupere a executarii pedepsei.

         Prescriptia isi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare ( art. 128 alin.3 din Codul penal).