CAUZELE CARE INLATURA CONSECINTELE CONDAMNARII

CAUZELE CARE INLATURA CONSECINTELE CONDAMNARII

I.                       ASPECTE GENERALE.

Pe langa pedepsele principale pe care trebuie sa le execute, condamnarea genereaza si

alte consecinte, pe care condamnatul este nevoit sa le suporte dupa executarea pedepsei, constand in decaderi, interdictii si incapacitati care decurg din condamnare.

Pe langa faptul ca antecedentele penale se inscriu in cazierul judiciar si pot atrage starea de recidiva, acestea creaza pentru condamnat o pozitie de neancredere, ceea ce explica de ce o serie de acte normative, indeosebi legi privind exercitarea unor functii sau profesii, cuprind interdictii privind persoanele cu antecedente penale (de exemplu, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara; Legea nr. 22 /1969 privind angajarea gestionarilor;Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat;etc.).

Avand in vedere ca aceste decaderi, interdictii si incapacitati constituie adevarate obstacole in calea reinsertiei sociale a persoanelor condamnate, in toate legislatiile penale moderne au fost inscrise dispozitii care sa limiteze in timp astfel de situatii, asa incat, dupa trecerea unui interval de timp, dupa executarea pedepsei, persoana fosta condamnata sa fie repusa in drepturile sale. Incetarea acestor efecte tine de institutia reabilitarii.

II.                   REABILITAREA

1.       Notiune.

Reabilitarea este mijlocul legal prin care fostul condamnat este pe deplin reintegrat, pe plan juridic in societate[1].

Astfel, reabilitarea constituie o cauza care inlatura consecintele penale si extrapenale care au rezultat dintr-o condamnare, facand ca fostul condamnat sa se bucure din nou de dreptul de egalitate in fata legii.[2]

Codul nostru penal reglementeaza institutia reabilitarii in capitolul IV al Titlului VII al Partii generale intitulat "Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii", art. 119-139.

2.Felurile reabilitarii.

Reabilitarea este de doua feluri: reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca.

Reabilitarea de drept intervine, in anumite conditii prevazute de lege, dupa trecerea unui anumit interval de timp. Ea opereaua automat in virtutea legii (ope legis), fostul condamnat nefiind obligat s-o ceara si respectiv s-o obtina printr-o procedura speciala.

Reabilitarea judecatoreasca se obtine la cererea fostului condamnat, cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege, pecalea unei proceduri speciale, pe cale judiciara.

3.Efectele reabilitarii.

Potrivit dispozitiilor art. 133 din Codul penal, reabilitarea face sa inceteze decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din condamnare. Reabilitarea inlatura, de asemenea, antecedentele penale, astfel ca, o condamnare anterioara pentru care s-a obtinut reabilitarea nu se ia in considerare la stabilirea starii de recidiva.

            Reabilitarea produce si alte efecte juridice privind, de exemplu, recunoasterea vechimii in munca si a drepturilor de pensie.

            Cu toate acestea, reabilitarea nu opereaza o restitutio in integrum, o repunere in situatia dinainte de condamnare. Intrucat priveste viitorul, iar nu trecutul condamnatului, reabilitarea nu da nastere obligatiei de reintegrare in functia avuta, din care condamnatul a fost scos datorita condamnarii, dupa cum nici nu obliga la rechemarea militarului condamnat in cadrele permanente ale armatei ori la redarea gradului militar pierdut.Reabilitarea nu are efecte nici asupra masurilor de siguranta, cu exceptia celor prevazute de art. 112 lit. d si e din Codul penal(interzicerea de a se afla in anumite localitati si interdictia de reveni in locuinta familiei) ori asupra drepturilor civile ale persoanei vatamate.

            Reabilitarea poate opera si in cazul detentiunii pe viata.[3]

            4.Trasaturile reabilitarii.

            Reabilitarea prezinta anumite trasaturi caracteristice prin care se deosebeste de alte institutii care sting raportul juridic penal.

            Astfel, fiind o cauza care face sa inceteze interdictiile, incapacitatile si decaderile care decurg din condamnare, reabilitarea produce efecte in personam, adica numai cu privire la condamnatul care a indeplinit conditiile legale pentru obtinerea dreptului de a fi reabilitat.

            Reabilitarea este indivizibila, in sensul ca ea nu poate fi obtinuta numai pentru o parte din condamnarile suferite de o persoana. Deoarece reabilitarea este personala si indivizibila, nu este posibil ca fostul condamnat sa fie reabilitat in ce priveste o condamnare si, in acelasi timp, sa ramana nereabilitat in privinta altor condamnari[4].

            Reabilitarea poate fi obtinuta pentru orice condamnare. Deoarece legea nu face nici o distinctie intre faptele grave sau mai putin grave, reabilitarea poate fi obtinuta de catre orice infractor care indeplineste conditiile legale[5].

            Reabilitarea produce efecte numai pentru viitor.

            5. Reabilitarea de drept.

           

            a) Notiune.

Reabilitarea de drept este o forma de reabilitare care opereaza in virtutea legii ( ope legis ), in momentul indeplinirii conditiilor prevazute de lege.

Ceea ce caracterizeaza reabilitarea de drept este dobandirea ei in mod automat, in baza legii, fara a fi nevoie de o constatare judiciara in acest sens.

In conformitate cu prevederile art. 134 din Codul penal, reabilitarea persoanei fizice are loc de drept in cazul condamarii la amenda sau la pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit nici o alta infractiune.

Reabilitarea persoanei juridice are loc de drept daca in decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa amenzii sau dupa caz, pedeapsa complementara, a fost executata sau considerata ca executata si persoana juridica nu a mai savarsit nici o alta infractiune.

b) Conditiile reabilitarii de drept.

Asa cum rezulta din predederile art. 134 din Codul penal, conditiile reabilitarii de drept privesc condamnarea, conduita condamnatului si timpul scurs de la executarea sau stingerea in alt mod a executarii pedesei.

- in privinta conditiilor referitoare la condamnare, reabilitarea de drept intervine pentru fapte de o gravitate redusa, exprimata in pedeapsa aplicata si anume, pedeapsa inchisorii de maximum un an sau amenda, indiferent de couantumul ei in cazul persoanelor fizice, iar in ce priveste persoana juridica pedepsa amenzii sau dupa caz, pedeapsa complementara.

Reabilitarea de drept poate interveni si in cazul unor condamnari succesive, daca fiecare in parte indeplineste conditiile legale[6]

- in privinta termenului de reabilitare, pentru obtinerea reabilitarii de drept este necesar sa se constate ca a trecut un termen de 3 ani de la executarea pedepsei, atat in cazul persoanei fizice cat si al celei juridice.

- cu privire la conduita condamnatului, in termenul de 3 ani condamnatul trebuie sa nu savarseasca o alta infractiune, astfel condamnatul nu va putea beneficia de reabilitarea de drept.

Cand fapta savarsita in cursul teremenului de 3 ani a fost amnistiata, reabilitarea de drept opreaza deoarece amnisitia prin efectul ei de inlaturare a raspunderii penale si a celorlalte consecinte ale condamnarii , face ca termenul de reabilitare de drept ce curgea dupa executarea pedepsei anterioare sa curga in continuare si sa se implineasca[7].

a)       Reabilitarea de drept in cazuri speciale.

Potrivit dispozitiilor art.83 si art. 86/6 din Codul penal, daca cel condamnat cu suspendarea conditionata a exsecutarii pedepsei ori cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu a savarsit din nou o infractiune inauntrul termenului de incercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in baza art. 83, 84 si 86/4 din Codul penal, el este reabilitat de drept la expirarea termenului de incercare.

In cazul condamnatului militar in termen care executa pedeapsa intr-o inchisoare militara, la terminarea executarii pedepsei, iar in cazul in care pedeapsa a fost redusa cu o treime ori cu jumatate ca urmare a conduitei acestuia ( art. 62 alin. 2 din Codul penal ) la terminarea executarii pedepsei , astfel reduse,  intervine la fel reabilitarea de drept.

Reabilitarea de drept va interveni si la implinirea duratei pedepsei, cand condamnatul militar a devenit inapt si a fost liberat conditionat. Dobandirea reabilitarii de drept de catre condamnatul militar in termen este conditionata de conduita buna a acestuia, care nu trebuie sa savarseasca din nou alta infractiune.

6. Reabilitarea judecatoreasca.

a)       Notiune.

         Reabilitarea judecatoreasca este o forma de reabilitare care se acorda, la cererea condamnatului, de catre instanta judecatoreasca, in conditiile prevazute de lege.

         Reabilitarea judecatoreasca se acorda in cazurile in care nu opereaza reabilitarea de drept, respectiv pentru condamnarile la inchisoare mai mari de un an.

b)       Conditiile reabilitarii judecatoresti.

         Ca si in cazul reabilitarii de drept, si in privinta reabilitarii judecatoresti, legea prevede indeplinirea anumitor conditii cu privire la condamnare, la termenele de reabilitare si la conduita condamnatului.

         Astfel:

         -Reabilitarea judecatoreasca se acorda pentru acele condamnari in privinta carora nu opereaza reabilitatrea de drept.Reabilitarea judecatoreasca poate fi acordata si pentru acele condamnari cu privire la care a intervenit amnistia.[8]

         Reabilitarea judecatoreasca se acorda pentru toate condamnarile succesive, chiar daca pentru unele dintre ele ar fi incidenta reabilitarea de drept.[9]

            -O alta conditie a reabilitarii judecatoresti se refera la termenele de reabilitare.Termenul de reabilitare este intervalul de timp in care condamnatul trebuie sa probeze prin conduita sa, ca merita sa I se acorde reabilitarea.Legea prevede in aceasta privinta termene compuse dintr-un interval de timp fix(4 ani in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de un an pana la 5 ani;5ani in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani pana la 10 ani; 7 ani in cazul condamnarii mai mare de 10 ani)si un interval de timp variabil (jumatate din durata pedepsei pronuntate).In cazul pedepsei detentiunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa inchisorii, termenul de reabilitare este compus din 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei cu inchisoarea.Termenele se socotesc de la data cand a luat sfarsit executarea pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a stins in alt mod.In cazul amenzii, termenul curge din momentul cand aceasta a fost achitata in intregime sau s-a stins in alt mod. In caz de gratiere termenul curge de la data actului de gratiere. In cazul concursului de infractiuni, termenul de reabilitare se stabileste in raport de pedeapsa rezultanta.Procurorul general poate sa dispuna reducerea termenelor de reabilitare/art. 135 alin. 2 din Codul penal).Daca prin computarea arestarii preventive nu mai ramane de executat nici un rest de pedeapsa, termenul de reabilitare se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.[10]

            -Potrivit art. 137 din codul penal, conditiile de fond ale reabilitarii judecatoresti privind persoana condamnatului sunt urmatoarele: persoana condamnata sa nu fi suferit o noua condamnare definitiva in termenul de reabilitare; fostul condamnat isi are asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, precum si in cazul cand are varsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca; solicitantul reabilitarii sa fi avut o conduita buna; petitionarul sa fi achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la care a fost obligat, afara de cazul cand partea vatamata a renuntat la despagubiri sau cand se constata ca cel condamnat si-a indeplinit in mod regulat obligatiile referitoare la despagubirile civile din hotarare.Daca neplata despagubirilor civile sau a cheltuielilor de judecata nu se datoreaza relei-credinte a condamnatului, se poate acorda reabilitarea.

            Daca cererea de reabilitare este respinsa, nu se poate face o noua cerere decat dupa un termen de 3 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dupa un termen de 2 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii de 5 ani si dupa un termen de un an in celelalte cazuri. Termenele se socotesc de la data respingerii cererii anterioare(art. 138 din Codul penal).

7.Anularea reabilitarii judecatoresti

            Conform art.139 din Codul penal,reabilitarea judecatoreasca va fi anulata cand dupa acordarea ei s-a descoperit ca ce4l condamnat mai suferise o condamnare, care, daca ar fi fost cunoscuta, conducea la respingerea cererii de reabilitare. Textul de lege are in vedere o condamnare definitiva, chiar daca aceasta condamnare a ramas definitiva dupa implinirea termenului de reabilitare.

In cazul in care , dupa introducerea unei cereri de reabilitare, cel condamnat si-o retrage instanta trebuie sa ia act de aceasta retragere, chiar daca nu erau indeplinite conditiile reabilitarii, neputand sa o respinga pe acest motiv.[11]