ACTUL JURIDIC CIVIL
Actul juridic civil reprezinta manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica ori stinge un raport juridic concret.
Sensurile expresiei act juridic civil
Intr-un prim sens, actul juridic civil deasemneaza tocmai manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice civile - pentru acest sens se utilizeaza formula negotium juris - adica operatiune juridica.
In al doilea sens se desemneaza inscrisul constatator al manifestarii de vointa, adica suportul material. Pentru acest al doilea sens, se foloseste formula de instrumentum probationis (adica inscrisul autentic sau sub semnatura privata).
Clasificarea actelor juridice civile
1. Dupa numarul partilor: - unilaterale;
- bilaterale;
- multilaterale.
Este act juridic unilateral acel act care rezulta dintr-o singura vointa - ex. testamentul, acceptarea succesiunii, renuntarea la o mostenire, oferta, promisiunea publica de recompensa.
Este bilateral actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua parti. Exemplul tipic de act civil bilateral este contractul civil: vanzarea, cumpararea, imprumutul, depozitul etc.
Este multilateral actul juridic rezultat din acordul de vointa ce provine de la trei sau mai multe parti - ex. contractul civil de societate.
Nu trebuie confundata clasificarea actelor juridice civile in unilaterale si bilaterale cu clasificarea contractelor civile in unilaterale (ce dau nastere la obligatii numai pentru una din parti) - donatia, imprumutul - si bilaterale sau sinalagmatice (care dau nastere la obligatii pentru ambele parti - vanzarea cumpararea).
2. Acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial. - Art.945 Codul civil Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj (ex. contractul de vanzare cumparare, antrepriza, locatiunea etc).
Este cu titlu gratuit acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari cedarea altui folos patrimonial in schimb (ex. donatia, comodatul, imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit).
Actele cu titlu oneros se subclasifica in:
- act comutativ - la a carui incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor (ex: contractul de vanzare cumparare, contractul de antepriza etc);
- act obligatoriu - la a carui incheiere partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existind sansa unei pierderi si a unui castig. (ex.: contractul de renta viagera, contractul de vanzare cu clauza de intretinere).
Actele cu titlu gratuit se clasifica in:
- liberalitati si
- acte dezinteresate.
Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat. Sunt liberalitati donatiile si legatele.
Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial fara a-si micsora patrimoniul. Sunt acte dezinteresate: mandatul gratuit, depozitul nerenumerat, comandatul etc.
3. Acte juridice civile
- constitutive;
- translative;
- declarative.
Este constitutiv actul juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior (ex.: ipoteca conventionala, amanetul ori gajul).
Este translativ actul civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil
dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu (ex.:donatia, vanzarea-cumpararea).
Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent (ex.: partajul).
O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ, care este acel act prin care o persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate un act juridic civil la a carui incheiere a fost incalcata o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal, individual.
Actul constitutiv si cel translativ isi produc efectele numai pentru viitor, pe cand actul declaratiei isi produce efectele pentru trecut.
4. Acte juridice de: - conservare;
- administrare;
- dispozitie.
Este act de conservare acel act juridic care are ca efect preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Este avantajos pentru autorul sau deoarece, cu o cheltuiala mica,
se salveaza un drept de o valoare mai mare (ex: intreruperea unei presciptii prin actiunea in justitie, somatia, inscrierea unei ipoteci).
Actul de administare este acel act juridic prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unui bun ori a unui patrimoniu (ex: inchirierea unui bun, culegerea fructelor, asigurarea unui bun etc.).
Actul de dispozitie este acel act juridic civil care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui bun sau drept, ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca, gaj).
5. Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale
Este patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani; asemenea acte sunt cele care privesc drepturile reale si de creanta (ex: contractul de vinzare-cumparare, donatie, imprumut etc.).
Este nepatrimonial actul juridic civil care are un continut neevaluabil in bani. (ex: conventia parintilor unui copil din afara casatoriei, in sensul stabilirii numelui de familie al acestuia).
6. Acte juridice - consensuale;
- solemne;
- reale.
Este consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de vointa. Actul consensual reprezinta regula, din punctul de vedere al formei, in care se incheie actele juridice civile.
Este solemn acel act juridic care trebuie sa imbrace o forma prescrisa de lege. Forma speciala, solemna pentru un asemenea act este o conditie de valabilitate (ex: donatia, ipoteca conventionala, testamentul).
Este real actul juridic civil care se incheie in mod valabil daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea (predarea) bunului (ex: imprumutul, depozitul, darul manual).
Un act juridic consensual (ca regula) poate fi uneori solemn (vanzarea-cumpararea unui teren).
7. Acte juridice civile intre vii si pentru cauza de moarte
Actul intre vii - inter vinos - este actul juridic civil care-si produce efectele neconditionat de moartea autorului ori autorilor. Majoritatea actelor civile sunt acte intre vii.
Actul pentru cauza de moarte - mortis cauza - este actul juridic care nu-si produce efectele decat la moartea autorului (ex. testamentul).
8. Acte juridice civile - subiective;
- conditie.
Este act subiectiv actul juridic civil al carui continut este determinat prin vointa autorului sau autorilor lui. Majoritatea actelor civile intra in aceasta categorie.
Este act conditie actul juridic la a carui incheiere partile isi exprima vointa doar in privinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nu pot deroga (ex. casatoria).
9. Acte civile - pure si simple si
- afectate de modalitati.
Este pur si simplu actul civil care nu cuprinde o modalitate (termen, conditie, sarcina), ex: acceptarea ori renunttarea la mostenire.
Este afectat de modalitati actul civil care cuprinde o modalitate (ex: contractul de asigurare, donatia cu sarcini, vanzarea cumpararea cu clauza de intretinere - in care e prezent termenul).
10. Acte juridice civile - principale;
- accesorii.
Este principal actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare, soarta sa nedepinzind de soarta juridica a altui act juridic. Majoritatea actelor juridice intra in aceasta categorie.
Este accesoriu actul a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic principal (ex.: clauza penala, fidejusiunea, gajul, ipoteca conventionala, arvuna).
11. Acte cauzale si acte abstracte
Este cauzal actul juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului (daca scopul este imoral, actul juridic este lovit de nulitate).
Este abstract (necauzal) actul juridic civil care este detasat de elementul cauza, valabilitatea sa neimplicind analiza acestui element.
Sunt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de valoare - inscrisuri care incorporeaza operatiuni juridice (obligatiunea CEC).
12. Acte juridice civile - strict personale si
- acte ce pot fi facute si prin reprezentare.
Strict personal este actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal, fara a putea fi incheiat prin reprezentare (ex: testamentul).
Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi incheiate personal, dar pot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar). Normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare, deoarece constitue exceptia.
13. Actele juridice civile numite (tipice) si acte nenumite (atipice)
Este numit actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea civila, precum si o reglementare proprie. Majoritatea actelor juridice civile sunt tipice.
Este nenumit actul juridic care nu are o denumire si o reglementare proprie (ex. contractul de vanzare cumparare cu clauza de intretinere).
14. Acte juridice civile cu executare dintr-o data si cu executare succesiva
Cu executare dintr-o data este actul juridic a carui executare presupune o singura prestatie din partea debitorului. Se mai numeste si act cu executare instantanee (darul manual).
Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe prestatii esalonate in timp (contractul de renta viagera, contractul de incheiere).
Conditiile actului juridic
Conditiile actului juridic sunt elementele care alcatuiesc acest act.
In functie de aspectul la care se refera, distingem:
- Conditii de fond - cele care privesc continutul actului juridic civil;
- Conditii de forma - cele care se refera la exteriorizarea vointei.
In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste conditii se impart in :
- esentiale - cele cerute pentru valabilitatea actului;
- neesentiale - intamplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna in discutie valabilitatea actului. Conditiile de fond esentiale ale actului juridic sunt prevazute in art. 948 Cod civil, care dispune:
1) capacitatea de a contracta;
2) consimtamantul valabil al partii ce se obliga;
3) un obiect determinat;
4) o cauza licita.
1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil
Capacitatea de a incheia actul juridic civil reprezinta acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil. Aceasta reprezinta o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice.
In legatura cu aceasta conditie de fond este de retinut ca principiul sau regula este capacitatea de a face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea. Acest principiu se desprinde din D. 31/1954 art. 6 alin. 1: Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege
Capacitatea este o stare de drept (asa cum o vede legea (Belein), iar discernamantul este o stare de fapt).
