ROMANIA IN MEDIUL

EUROPEAN

- JUDETUL OLT -

Agentia pentru Protectia Mediului Olt are regimul serviciilor publice de specialitate, deconcentrate. Este o institutie publica finantata de la bugetul de stat, cu personalitate juridica, in subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

Agentia pentru Protectia Mediului Olt indeplineste la nivel teritorial atributiile si raspunderile autoritatii centrale pentru protectia mediului, potrivit competentelor stabilite de acestea, in conformitate cu dispozitiile Hotararii de Guvern nr. 368 / 2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, ale Legii nr. 265 / 2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195 / 2005 privind protectia mediului, ale Hotararii de Guvern nr. 459 / 2005 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

Prin compartimentele de specialitate din componenta sa, Agentia pentru Protectia Mediului Olt autorizeaza activitatile economice si sociale desfasurate pe raza judetului Olt, supravegheaza calitatea factorilor de mediu prin laboratorul propriu de specialitate, asigura accesul publicului si mass media la informatiile de mediu si de interes public, promoveaza educatia ecologica pentru o mai profunda intelegere de catre populatie a protectiei mediului si a dezvoltarii durabile, implementeaza prevederile legislatiei de mediu privind conservarea si protectia habitatelor naturale, a speciilor din flora si fauna salbatica, elaboreaza planuri de gestionare a deseurilor.

Scurta prezentare a Agentiei pentru Protectia Mediului Olt

In baza Regulamentului de Organizare si Functionare, Agentia pentru Protectia Mediului Olt, prin compartimentele tehnice de specialitate din componenta sa:

Sediul APM Olt

1. reglementeaza din punct de vedere al protectiei mediului, proiectele si activitatile economice si sociale cu impact semnificativ asupra mediului desfasurate pe raza judetului Olt ( organizare CAT, analizare proiecte programe de conformare ).

2.   supravegheaza calitatea factorilor de mediu prin laboratorul propriu de specialitate ( in ceea ce priveste starea de calitate a atmosferei, a apelor de suprafata,  nivelul de zgomot, se efectueaza analize de laborator la probele prelevate, pentru determinarea calitatii mediului ( aer, apa ) iar pe baza datelor obtinute sunt realizate periodic rapoarte, lucrari, sinteze in scopul luarii deciziilor optime pentru protejarea mediului

3. implementeaza prevederile legislatiei de mediu privind conservarea si protectia habitatelor naturale, a speciilor din flora si fauna salbatica ( controale in arii naturale protejate, actiuni de informare publica privind Situri de Importanta Comunitara si Arii de Protectie Speciala Avifaunistica )

4.  elaboreaza planuri de gestionare a deseurilor, urmareste respectarea de catre operatorii economici a prevederilor legislative privind gestionarea deseurilor si a substantelor periculoase si colaboreaza cu Garda de Mediu in vederea verificarii respectarii cerintelor din actele de reglementare

5. monitorizeaza procesul de conformare a operatorilor economici la cerintele legislatiei de mediu privind Directiva Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

5. asigura accesul publicului si mass media la informatiile de mediu si de interes public, promoveaza educatia ecologica pentru o mai profunda intelegere de catre populatie a protectiei mediului

6. elaboreaza rapoarte de sinteza privind starea mediului in judetul Olt si organizeaza si administreaza bazele de date in domeniul protectiei mediului la nivel local

1.     Prezentare generala a judetului Olt

1.1.                    Caracterizare fizico-  geografica

Judetul Olt este al 24-lea ca marime, fata de celelalte judete ale Romaniei, avand 5507 km2, ceea ce reprezinta 2,3% din teritoriul tarii si face parte din categoria judetelor care se intind in cea mai mare parte in Campia Romana, fiind axat pe cursul inferior al raului Olt, fata de care are o asezare simetrica, fapt care-i justifica si mai mult denumirea.

Situat in sudul tarii, pe cursul inferior al raului care i-a dat numele, judetul Olt face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunarea. Este traversat de meridianul 24 grade longitudine estica pe linia localitatilor Iancu Jianu - Baldovinesti si de paralela 44 grade latitudine nordica in partea de sud pe linia Vladila - Scarisoara, masurand 138 Km pe directia nord-sud si 78 km pe directia est-vest.

            Romania - judetul Olt

                 Stema judetului Olt

                   

                             

Spre nord, judetul Olt se invecineaza cu judetele Valcea si Arges, in vest cu judetul Dolj, iar la est cu judetul Teleorman. La sud, Dunarea reprezinta atat limita judetului , cat si o portiune din hotarul cu Bulgaria pe 47 km lungime.   

Ca pozitie istorico-geografica, face parte dintre vechile provincii istorice Oltenia si Muntenia, avand o legatura permanenta cu vestul tarii, cu Banatul pe Valea Dunarii, cu Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunarean Corabia are iesire la Marea Neagra.

 

1.2. Repere istorice importante

Participand la toate evenimentele principale ale natiunii romane, judetul Olt pastreaza urmele si vestigiile unei uimitoare culturi. Sapaturile arheologice atesta existenta asezarilor umane pe parcursul intregii istorii, aceasta atestand continuitatea civilizatiei in aceasta zona. Ramasitele scoase la iveala apartinand Culturii Pietrii, Culturii Cris, Vadastra si Salcuta (asezari umane de tip apropiat).

Existenta armelor de tip celtic atesta schimburile comerciale care erau facute cu populatia din Transilvania. Zona a facut parte din marele complex cultural tracic cunoscut ca Basarabi. Prima moneda dacica a fost batuta in secolul al IV-lea I.Hr. sub domnia lui Burebista.

Capitala Daciei Malvensis a fost la Romula Malva, langa Caracal. Prima atestare scrisa a organizarii statale este gasita in Diploma Cavalerilor Ioaniti, datand din 1247. Locuitorii judetului Olt au participat in 1821 la revolutia condusa de Tudor Vladimirescu si la revolutia din 1848. Radu Sapca din Celei - Corabia si Iorgu Valeanu, conducatorii judetului, au participat la Adunarea de la Izlaz. Judetul a luat parte si la prima Unire, in timpul lui Mihai Viteazul, care si-a stabilit curte princiara la Caracal si a fondat Manastirea Clocociov la Statina. 

Descoperirile arheologice efectuate pe Vaile Oltetului, Oltului si Darjovului evidentiaza primele forme de vietuire ale oamenilor pe teritoriul Romaniei de astazi. Epocile ulterioare sunt mai bine reprezentate. Vestigii neolitice au fost identificate in zonele Vadastra, Farcasele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Draganesti, Optasi, Mogosesti.
            Cea mai importanta marturie a preistoriei o constituie cultura Vadastra caracterizata printr-o ceramica decorata, apreciata drept cea mai inalta expresie a ceramicii neoliticului european.In epoca bronzului asezarile umane se inmultesc. Este perioada in care isi fac prezenta triburi razboinice care vor determina o noua structurare etnica si lingvistica - indo-europenizarea. Procesul a fost complex si indelungat, avand ca rezulat cristalizarea marelui areal tracic, din care, peste milenii se va desprinde neamul geto-dacilor.

            In judetul Olt sunt cunoscute peste 60 de asezari geto-dace, Dava de la Sprancenata constituind un exemplu tipic pentru perioada clasica a civilizatiei geto-dace, fiind un important centru economic, comercial, politic si religios al triburilor de pe valea Oltului Inferior. Dupa primul razboi daco-roman 101-102, Oltenia a fost inclusa in Imperiul Roman.

In urma reorganizarii administrative a Daciei de catre imparatul Marcus Aurelius - teritoriul Olteniei formeaza Dacia Malvensis cu capitala la Romula-Malva. In judetul Olt sunt cunoscute doua orase romane extrem de importante : Romula si Sucidava, castrele de la Slaveni si Enosesti si asezari rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Farcasele, legatura intre acestea facandu-se prin Drumuri de piatra folosite atat in scopuri militare cat si comerciale.

Cetatea Sucidava

           Retragerea aureliana - anul 271 -  nu a insemnat incetarea locuirii daco-romanilor, ci continuitatea lor in timpul marilor migratii  din sec. IV - VIII - aspectul cultural daco-romanic este cunoscut in istoria noastra  sub numele de Ipotesti-Candesti - zona fiind inserata in vatra etongenezei romanesti.

In cadrul organizarii administrative a Tarii Romanesti, Slatina devine capitala judetului Olt, judet mentionat documentar pentru intaia oara in hrisovul din 26 aprilie 1500 din vremea lui Radu cel Mare.

Istoria judetului este racordata la marile evenimente ale devenirii si afirmarii noastre nationale. Locuitorii Oltului au luat parte la actiunea revolutionara de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, sprijinind programul acestuia - prezentat la Slatina unde Tudor s-a oprit intre 4 si 10 martie.

Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca a izbucnit in fostul judet Romanati, unde, pe Campia Islazului s-a citit proclamatia si s-a format guvernul provizoriu. La evenimentele premergatoare Unirii Principatelor Romane, finalizata la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ. Judetele Olt si Romanati, data fiind pozitia lor strategica, au contribuit masiv la sustinerea efortului uman si economic impus tarii de campania din 1877-1878.

Pentru a participa la Razboiul pentru Independenta s-au inrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobanti, Escadroanele 3 Romanati si 4 Olt din Regimentul 1 Calarasi  si Batalionul de Militie. O fila glorioasa in cartea istoriei nationale au scris slatinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanti la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smardan si Belogracic. 

Miscarea memorandista a fost sprijinita cultural si politic de locuitorii Oltului, prin infiintarea in ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor - Sectia Olt, prima filiala provinciala din tara cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu. In Marele Razboi pentru Intregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu - Bumbesti, in Dobrogea la Cernavoda, pe Neajlov, la Panciu - Manastioara dand tarii tributul de sange a 1200 de eroi pentru consfintirea marelui ideal national.

La 14 noiembrie 1916 armata romana distrugea podul de peste Olt in incercarea de a stavili ofensiva inamica. Slatina a fost bombardata sistematic, lupte sangeroase avand loc cu ocazia incercarii trupelor germano austro-ungare de trecere a raului, in dreptul satelor Curtisoara, Teslui, Colibasi si Mosteni. Dintre eroii neamului care au murit in bataliile marelui razboi al reintregirii il mentionam pe capitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat in cadrul Regimentului 43/59 Infanteria Slatina, pe capitanul Ioan Calugarul.  

Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 a generat in o puternica solidaritate si o nestramutata hotarare intru desavarsirea unitatii statale. Ziarele timpului, "Opinia Oltului", "Vointa Poporului" relateaza atmosfera de calda simtire romaneasca din judetul nostru, exprima adeziunea deplina a locuitorilor Oltului la actul unirii. Istoria judetului Olt a inscris pagini de esenta in istoria nationala a romanilor prin contributii majore la cunoasterea si aprofundarea unor aspecte si evenimente, unele dintre ele ramanand cu valoare de unicat.

1.3 Capital natural

1.3.1. Rezervatii si arii naturale protejate. Fauna si flora ocrotita. Arbori seculari ocrotiti

1.3.1.1. Arii naturale protejate in judetul Olt

Teritoriul judetului Olt se caracterizeaza prin doua tipuri de habitate: habitate antropice si habitate naturale.

Habitatele antropice sunt in cea mai mare masura  habitate agricole, care sunt cele mai larg raspandite pe teritoriul judetului, sarace in biodiversitate sustinute de om cu cheltuieli energetice mari.

Tipuri de habitate, identificate la nivelul judetului Olt, listate in Anexa nr.2 a Legii nr. 645 / 2006 pentru aprobarea OUG nr 236 / 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si in Anexa nr. 2 a Directivei Consiliului Europei 92 / 43 EEC a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de conservare, sunt prezentate dupa cum urmeaza :

■  Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice    cod 40C0*

■  Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.   Cod 91I0*

■  Pajisti aluviale din Cnidion dubii    cod 6440

■  Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)  cod 91E0*

■  Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)   cod 91F0

■  Zavoaie cu Salix alba si Populus alba   cod 92A0

■  Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos cod 91AA

■  Paduri dacice de stejar si carpen  cod 91Y0

■  Paduri balcano-panonice de cer si gorun   cod 91M0

Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp

In zonele in care au fost identificate tipurile de habitate listate mai sus au fost propuse a fi declarate urmatoarele zone situri de importanta comunitara:

·        Seaca - Optasani   suprafata - 2145,8 ha

·        Padurea Resca - Hotarani   suprafata - 1651,8 ha

·        Padurea Topana   suprafata - 878,6 ha

·        Padurea Vladila   suprafata - 414,0 ha

·        Padurea Studinita   suprafata - 66,7 ha

·        Padurea Calugareasca   suprafata - 705,2 ha

·        Branistea Catarilor   suprafata - 295,7 ha

·        Corabia - Turnu Magurele   suprafata - 7000,3 ha (aproximativ 2500 ha pe teritoriul jud. Olt)

·        Padurea Saru   suprafata - 7006,1 ha

·        Valea Oltetului   suprafata - 1588,9 ha

Lebada- Cygnus olor

   Pentru speciile de pasari listate in anexa 3 a Legii   Nr. 645 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si in Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, a caror conservare necesita desemnarea de Arii speciale de protectie:

-              Confluenta Olt - Dunare IBA Tip:SPA  Suprafata: 46623.2 Ha  (aprox 26000 ha pe teritoriul jud. Olt)

-              Dabuleni - Grinduri IBA Tip:SPA   Suprafata: 10553.9 Ha  (aprox 6400 ha pe teritoriul jud. Olt)

-              Valea Oltului IBA Tip:SPA   Suprafata: 29079.0 Ha  (aprox 17000 ha pe teritoriul jud. Olt

-              Padurea Radomir IBA Tip:SPA   Suprafata: 1031.2 Ha  (aprox 400 ha pe teritoriul jud. Olt

1.3.1.2. Flora si fauna salbatica din judetul Olt

Romania, inclusiv judetul Olt, este detinatoarea unui capital natural heterogen si mai putin fragmentat si alterat si a unei biodiversitati bogate mai putin erodate decat majoritatea tarilor europene. In acest context, capata importanta covarsitoare actiunile post Rio, care trebuie sa se incadreze intr-un nou tip de economie, in insertie, cu conservarea capitalului natural si a biodiversitatii pentru a putea sustine optimal tranzitia spre modelul de dezvoltare durabila.

Judetul Olt dispune de resurse biologice cu importante valente economice, sociale si ecologice. Flora si fauna de astazi constituie rezultanta selectiva a diverselor succesiuni de specii pe care le-a adapostit acest teritoriu in decursul ultimelor etape ale istoriei paleogeografice. Vegetatia s-a diferentiat in doua subzone, cu specii de plante si animale caracteristice: subzona padurilor si subzona de silvostepa. Inventarul floristic numara peste 1000 de specii cormofite.

Bogatia floristica se explica prin suprafata mare, precum si la existenta unor ecotopuri variate. Din punct de vedere ecologic se disting mai multe categorii de plante. Astfel in ceea ce priveste preferintele fata de factorul umiditate distingem specii mezofile si mezo-higrofile (care detin ponderea in zona), specii mezo-xerofile si hidrofile. Speciile mezofile si mezo-hidrofile edifica pasajele de lunca, cele mezo-xerofile, pasunile de pe versantii insoriti si degradati mai ales in zona de nord a judetului, iar cele  hidrofille, mlastinile si vegetatia acvatica.

Elementele floristice principale sunt cele eurasice, europene, central europene, circumpolare si cosmopolite. Elementele meridionale, ca si cele orientale sunt si ele bine reprezentate datorita curentilor calzi, ce patrund in culoarul Oltului. Aceasta structura floristica conduce la incadrarea teritoriului in regiunea eurosiberiana, provincia central-europeana-est-carpatica.

Covorul vegetal se prezinta sub forma unui mozaic de fitocenoze, agrocenoze si tufisuri de arbusti, caracteristici vailor depresionare si de lunca. O nota specifica a zonei o constituie lipsa padurilor propriu zise care au fost defrisate, singura vegetatie arboricola fiind reprezentata de zavoaiele de salcii, plop alb sau negru, plantatiile silvicole cu plopi euroamericani si alte specii cu valoare forestiera redusa, la care se adauga perdelele de pomi de pe marginea drumurilor si plantatiile de salcam de pe terenurile in panta supuse eroziunii.

Impactul antropic, de modelare a albiei Oltului intr-o salba de lacuri, asupra pasarilor este evident, lacurile de acumulare din punct de vedere al ornitofaunei, se aseamana cu Delta Dunarii.

Bogatia ornitofaunei se explica prin expunerea sudica in calea curentilor calzi care strabat Peninsula Balcanica in parte de sud-vest. Principalele ornitocenoze sunt legate de relieful terenului si de vegetatie, prezentand cam aceleasi caracteristici ale fitocenozelor.

Urmand traseele de migratie, ajung venind dinspre nord, pasari care nu apartin populatiilor autohtone si care in marea lor majoritate apartin Ord. Anseriformes si Charadriiformes, Valea Oltului devenind un veritabil cartier de iernare.

Speciile de pasari strict protejate pentru care au fost declarate ariile speciale de protectie sunt prezentate in tabelul alaturat:

In urma monitorizarii pasarilor in zonele studiate au fost identificate 165 specii de pasari. Atragerea numeroaselor specii de pasari, cuibaritoare, migratoare sau sedentare in aceasta zona, a fost favorizata de descoperirea unor habitate propice (suprafete mari de apa, stufaris, vegetatie arboricola) si a unei hrane abundente.

Este bine stiut faptul ca defileul Oltului constituie un culoar de migratie deosebit de important, pe aici trecand traseele de migratie ale pasarilor catre Europa Centrala si de nord pe de o parte, iar pe de alta parte prin Valea Struma din Bulgaria, se face legatura cu Marea Egee.

In ceea ce priveste cenozele mamaliene, acestea sunt diferentiate in functie de succesiunea biotopilor si de distribuirea lor, Ordinele cele mai importante sunt: Carnivora, Artiodactyla, Lagomorpha, Rodentia, Chiroptera, Insectivora. Cele mai raspandite specii sunt vulpile, viezurii, iepurii, capriorii, mistretii si se constata o expansiune de la sud a sacalului.

Dintre micromamifere sunt prezente chiropterele si rozatoarele cu endemism in zona padurii Resca (soarecele subpamantean).

Fauna de vertebrate existenta aici nu este una specifica, ci in linii generale este asemanatoare cu fauna Romaniei fiind o componenta importanta a biodiversitatii, ea trebuie pastrata integral.

SPECII DE PASARI STRICT PROTEJATE

Ardea purpurea

Ardeola ralloides

Aythya nyroca

Botaurus stellaris

Charadrius alexandrinus

Chlidonias hybridus

Chlidonias niger

Ciconia ciconia

Circus aeruginosus

Cygnus cygnus

Egretta alba

Egretta garzetta

Himantopus himantopus

Ixobrychus minutus

Mergus albellus

Milvus migrans

Nycticorax nycticorax

Pelecanus crispus

Phalacrocorax pygmeus

Philomachus pugnax

Platalea leucorodia

Plegadis falcinellus

Porzana porzana

Recurvirostra avosetta

Sterna albifrons

Sterna hirundo

Tringa glareola

1.3.1.3. Monumente ale naturii

Pe raza judetului Olt sunt inventariate si declarate ca monumente ale naturii urmatoarele specii de plante:

§                    bujorul romanesc (Paeonia peregrina var. romanica) - Padurea Calugareasca (Stoicanesti);

§                    laleaua pestrita (Fritilaria montana) - Padurea Resca;

§                    ghimpele (Ruscus aculeatus) - padurile Resca, Vulpeni, Gropsani;

§                    brandusa galbena (Crocus moesiacum) - padurile Frunzaru, Calugareasca (Daneasa), Branistea Catarilor;

§                    stanjenelul de stepa (Iris graminea): padurile Resca, Frunzaru, Draganesti-Olt.  

Pe raza judetului Olt sunt inventariate si declarate ca monumente ale naturii urmatoarele specii de pasari:

§                    pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) - Considerat disparut din fauna judetului in urma desecarii Baltii Potelu. De curand a reaparut pe Olt in lacul de acumulare de la Izbiceni numai in perioada de iarna

§                    egreta mare (Egretta alba) - malul apelor, Lunca Dunarii, Lunca Oltului si Oltetului

§                    egreta mica (Egreta garzetta) - malul apelor si bratele infundate, Lunca Oltului la Slatina, Strejesti, Plesoiu, Farcasele si Stoienesti, raul Sodol, raul Teslui de Romanati

§                    corbul (Corvus corax) - padurile Resca, Dealul Bobului, Ulmet, Studinita, Morunglav, Osica Sinesti, Sprancenata.

1.3.1.4 Arbori seculari

Pe teritoriul judetului Olt sunt identificati arbori seculari a caror varsta depaseste 400 de ani, astfel :  

§                    Stejar (Quercus robur) - trei exemplare la Casa Padurii din padurea Potelu;

§                    stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) - un exemplar in padurea Branistea Catarilor;

§                    Stejar (Quercus robur) - doua exemplare pe strada Antonius Caracalla din Caracal;

§                    Stejar (Quercus robur): un exemplar in padurea Resca cunoscut sub numele de "Stejarul lui Nae";

§                    Stejar (Quercus robur) - un exemplar situat in unghiul format de Strazile Nicolae Titulescu si Morii din Draganesti-Olt;

§                    Stejar (Quercus robur) - un exemplar in comuna Verguleasa;

§                    Stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) - doua exemplare in curtea primariei din comuna Sprancenata;

§                    Garnita (Quercus frainetto) - un exemplar in padurea StreharetiSlatina

1.3.2. Spatii verzi, parcuri publice si dendrologice. Parcuri naturale.

          

 Municipiul Slatina beneficiaza de o suprafata restransa de spatii verzi cuprinzand un total de 89,4 ha din care zone de agrement si parcuri 49,6 ha. Acest lucru conduce la o suprafata de numai 11,1 mp/locuitor, considerata redusa pentru refacere si agrement.  Unul din cele mai importante parcuri publice din mun. Slatina este parcul "Eugen Ionescu".

Parcul Eugen Ionescu - mun. Slatina

Orasul Bals detine o suprafata de 8 ha spatii verzi si zone de agrement, din care parcuri in suprafata de 4,82ha.

          Orasul Draganesti detine o suprafata de 2,9 ha spatii verzi si zone de agrement, din care parcuri in suprafata de 1 ha.

In municipiul Caracal suprafata ocupata  de  spatiile verzi este de 53 ha, in timp ce zona de agrement si parcuri publice ocupa o suprafata de 30 ha ceea ce face ca pentru fiecare locuitor sa revina o suprafata de 22,9 mp, suficienta pentru refacere si agrement.

Parcul Tineretului - orasul Corabia

Orasul Corabia detine o suprafata de 30 ha spatii verzi si  zone de agrement si parcuri in suprafata de 10 ha, ceea ce revine pe cap de locuitor o suprafata de 19,4 mp.

Situatia spatiilor verzi in municipiile si orasele judetului Olt este prezentata in tabelul alaturat:

Parcul * Constantin Poroineanu * Caracal

Mun. /oras	Supr. tot. spatii verzi  (ha)	Supr. spatii verzi mp/loc	Zone de agrement
Slatina	89,4	11,1	Padurea Streharet Plaja Olt Strandul Tineretului
Caracal	83	22,9	Parcul Constantin Poroineanu
Corabia	40	19,4	Faleza Dunarii
Bals	43,5	19,7	Parcul Central
Scornicesti	10,2	8,0	Complex Rusciori
Piatra Olt	3	5,0	-
Draganesti	30	24	Zona Parc

1.3.3. Vegetatia forestiera

Padurea reprezinta cel mai complet si complex geosistem terestru, care a realizat un perfect echilibru natural, al elementelor componente si o influenta favorabila asupra mediului inconjurator, in ansamblul sau.

Sistemul padurii are dimensiuni mari si este alcatuit din arbori si arbusti, in care echilibrul intre vegetatie, fauna si celelalte componente ale mediului natural este bine reglat.

Padurea Calugareasca - judetul Olt

Fondul forestier al judetului Olt se intinde pe o suprafata de 36.636 ha, din care :

q         33.046 ha - reprezentate de paduri  administrate  de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva , Directia Silvica Slatina;

Functia economica a padurilor

Functia economica a padurii este data de rolul de furnizare de masa lemnoasa utilizata ca materie prima in industrie, constructii sau lemne de foc. Padurea ofera si surse de hrana prin fructele arborilor si arbustilor, ciupercilor, plante erbacee consumate direct ca produse alimentare, altele fiind plante medicinale.

Padurile prin intinderea lor au jucat un rol inegalabil in formarea si evolutia scoartei terestre precum si in dezvoltarea societatii omenesti.

Mult timp, padurea a fost considerata aproape exclusiv, sursa producatoare de lemn. Dar, in realitate este izvorul unor imense resurse naturale regenerabile si indeplineste multiple functii care o valideaza ca elementul fundamental de protectie al  mediului inconjurator.

Pe langa depozitele inestimabile de materie organica vegetala care au contribuit la formarea zacamintelor de carbuni, cat  si la geneza solurilor forestiere,  padurile au avut in timp si un rol geomorfologic climatic, hidrologic, biotic si antropic, influentand favorabil culturile agricole si cresterea animalelor, avand un rol igienic, estetic, stiintific, social, economic de neinlocuit.

Astfel, padurea contribuie la conservarea formelor de relief si a mediului ambiant, constituind un obstacol care impiedica producerea eroziunilor si alunecarilor de teren, modificand favorabil climatul din interiorul si proximitatea ei si exercitand o influenta deosebita in geneza si evolutia solurilor forestiere. In zonele cu relief accidentat padurea  impiedica sau reduce scurgerile de suprafata , contribuind  la reglarea debitelor izvoarelor si la ameliorarea calitatii apei, influentand in mare masura potentialul hidroenergetic.  Padurea favorizeaza infiltrarea apei in sol, si mentinerea unui regim hidric favorabil solurilor forestiere, impiedicand  sau reducand intensitatea fenomenelor torentiale si  avalanselor, cu toate urmarile lor catastrofale  asupra mediului si economiei in ansamblu.

1.3.4. Izvoare de ape minerale si terapeutice

La nivelul judetului Olt nu exista surse de ape minerale si terapeutice.

1.3.5. Ape de suprafata si subterane

Axul principal al retelei hidrografice il constituie raul Olt care strabate judetul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Raul Olt primeste ca afluenti principali: pe dreapta raul Oltet, iar pe stanga cateva rauri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Darjovul.

Slatina - Podul peste raul Olt

 In partea de nord, judetul Olt este brazdat si de raul Vedea, cu afluentul de pe partea dreapta Plapcea. Pe o distanta de 45 km, partea de sud a judetului este udata de apele Dunarii, care colecteaza intreaga retea hidrografica a judetului.

In judetul Olt exista 3 trei lacuri de acumulare aflate pe cursul  Oltului, astfel : Lacul de acumulare  Strejesti,  Lacul de acumulare Ipotesti si Lacul de acumulare zbiceni.

In judetul Olt sunt in observatie  un numar de 71 foraje de mica si medie adancime, aferente unui nr. de 31 statii hidrogeologice, la care se fac observatii privind variatia nivelurilor apelor subterane si un nr. de 22 foraje din cadrul acestor statii la care se urmareste evolutia calitatii apelor subterane.

Referitor la calitatea apei, Agentia de Protectie a Mediului Olt mentioneaza ca monitorizarea calitatii apelor de suprafata in judetul Olt se realizeaza atit de Sistemul de Gospodarire a Apelor Ramnicu Valcea in flux lent (campanii lunare) si in flux rapid ( zilnic si saptaminal) pentru bazinul hidrografic al Oltului, cit si de Sistemul de Gospodarire a Apelor Pitesti pentru bazinul hidrografic Vedea.

1.3.6. Resurse naturale

( regenerabile si  neregenerabile )

 Resurse naturale regenerabile - judetul Olt

Roci de constructie: Intreaga Platforma Valaha este acoperita de depozite recente, neoferind cariere pentru piatra de constructie, ci numai pentru nisipuri si prundisuri. Acestea se exploateaza, de obicei, din albiile si din luncile raurilor. Cariere de nisipuri si prundisuri sunt frecvente in luncile si albiile minore ale raurilor Olt, Oltet si Vedea.

 Resurse naturale neregenerabile - judetul Olt

Petrol si gaze : Forajele din ultimele doua decenii au stabilit ca pe teritoriul judetului Olt, in diferite perioade geologice, s-au realizat conditii de formare si acumulare a petrolului. Structura tectonica de ansamblu, in blocuri delimitate de falii, a favorizat fenomenul de migrare a petrolului, acumularile formandu-se la diferite nivele respectiv Triasic si Cretacic. In prezent se poate aprecia ca subsolul judetului Olt ofera mari posibilitati petrolifere si gazeifere fiind conturate in zonele Bals, Otesti, Ciuresti si Spineni.

1.3.7. Reteaua NATURA 2000 la nivelul judetului Olt

Biodiversitatea judetuluiOlt este una remarcabila desi este putin studiata, datele stiintifice fiind din anii 60-70.

Cu toate acestea zonele propuse ca situri Natura 2000 adapostesc specii de flora si fauna salbatica si habitate naturale inscrise ca raritati pentru viata salbatica a Europei.

Unele dintre ele au disparut datorita activitatilor oamenilor, dar in multe zone au rezistat acestor presiuni fiind declarate arii naturale protejate si monumente ale naturii cu scopul de a prezerva aceste ecosisteme naturale si seminaturale pentru generatiile viitoare.

In conceptia moderna, managementul ariilor protejate cuprinde, pe langa obiectivele specifice de ocrotire, utilizarea resurselor biologice, fara sa lezeze capacitatea de a satisface trebuintele generatiilor viitoare. Ocrotirea lor nu inseamna imobilism sau stanjenirea, suprimarea, neexploatarea sau nevalorificarea resurselor naturale.

Dimpotriva, inseamna interventie, exploatare si valorificare, dar dirijat si controlat, incat sa se respecte legile naturale si sa se pastreze capacitatea de regenerare a resurselor naturale si functionare a ecosistemelor.

            Siturile de importanta comunitara propuse la nivelul judetului Olt fiind urmatoarele:

      arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC)

Ø      Padurea Topana

Ø      Padurea Seaca Optasani

Ø      Padurea Saru

Ø      Padurea Calugareasca

Ø      Valea Oltetului

Ø      Padurea Vladila

Ø      Padurea Studinita

Ø      Padurea Branistea Catarilor

Ø      Padurea Resca Hotarani

Ø      Rezervatia Naturala Lunca Dunarii Inferioare Sectorul Corabia - Turnu Magurele

Avifauna zonelor propuse Arii de Protectie Speciala Avifaunistice este spectaculos de bogata in aceste zone fiind identificate 156 specii de pasari. Unele dintre ele au cunoscut o dezvoltare aproape spectaculoasa, dar sunt si specii periclitate pe plan national si european, unele dintre ele,  monumente ale naturii, fiind protejate prin mai multe Conventii internationale: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) egreta mare (Egretta alba), egreta mica (Egretta garzetta), lopatarul (Platalea  leucorodia), ciocantorsul (Recurvirostra avosetta),  piciorongul (Himantopus himantopus) cufundacul polar (Gavia arctica), barza neagra (Ciconia nigra), lebada cucuiata (Cygnus olor), acvila de camp (Aquila heliaca),buha mare (Bubo bubo), pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) etc.

Lebede - Lacul de acumulare Arcesti

Atragerea numeroaselor specii de pasari, unele cuibaritoare, migratoare sau sedentare in aceasta zona, a fost favorizata de descoperirea unor habitate propice (suprafete mari de apa, stufaris, vegetatie arboricola) si a unei hrane abundente.

      arii de protectie speciala avifaunistica (Special Protected Areas, SPA)

Ø      Valea Oltului IBA

Ø      Confluenta Olt Dunare IBA

Ø      Dabuleni Grinduri IBA

Ø      Lunca Dunarii Inferioare Sectorul Garla Mare (KM 840) - Calarasi (KM 355)

Ø      Padurea Radomir

Declararea de situri naturale nu trebuie inteleasa ca scoaterea acestor zone din circuitul economic sau diminuarea activitatilor diverse. Dimpotriva, aceste activitatile (activitati economice, pescuit, vanatoare, recoltare de plante) se vor face controlat evitandu-se supraexploatarea speciilor si prabusirea unor lanturi trofice. De asemenea, speciile periclitate isi vor putea reface efectivele populationale si pot contribuii la cresterea genofondului local si global.

 Se pot realiza amenajari turistice si de agrement, astfel incat aceasta componenta sa devina principala, iar interventia antropica sa se realizeze numai pe baza principiilor dezvoltarii durabile.

Diversitatea florei si faunei, prezenta unor specii de plante si de animale unele endemice pentru fauna Romaniei, monumente ale naturii, raritati floristice, raritati faunistice, importanta istorica, aportul la mentinerea climatului local si a echilibrului ecologic precum si frumusetea peisajului constituie argumente de netagaduit pentru propunerea de situri de importanta comunitara.

1.4.1. Aspecte demografice si ocupationale

Populatia judetului Olt la 1 iulie 2005 era de 488.176 locuitori, fiind comasata in mediul urban 197286 locuitori si in mediul rural 290.890 locuitori. Structura populatiei ocupata civila la nivelul judetului se prezinta pe domenii de activitate astfel:

 1. Agricultura si silvicultura: 49,5%
              2. Industrie: 20,9%

              3. Constructii: 3,7%

              4. Comert: 6,6%

             5. Sanatate si asistenta sociala: 3,8%

              6. Invatamant: 4,6%

             7. Administratie publica: 2,3%

             8. Alte domenii: 8,6%

      

  Efectivul salariatilor a inregistrat o crestere cu 1,9 % in luna noiembrie 2005 fata de luna similara anului anterior, de aici rezultand, scaderea numarului somerilor inregistrati, acesta fiind cu 810 persoane mai mic comparativ cu luna corespunzatoare anului precedent. Din totalul acestora, femeile reprezentau doar 36,4%.

Rata somajului inregistrat in luna decembrie 2005 a fost de 7,3% in raport cu populatia activa civila totala. In aceeasi luna, rata somajului pentru femei a fost de 5,6%, iar rata somajului pentru barbati a fost de 8,7%.

Structura populatiei pe sexe evidentiaza ca, de-a lungul timpului, desi diferentele sunt relativ mici, persoanele de sex feminin sunt majoritare in judetul nostru.

Structura populatiei pe grupe de varsta releva un proces mai intens de imbatranire demografica, concentrat in mediul rural, unde ponderea populatiei varstnice de 60 ani si peste, a atins cifra de 28%, la polul opus situandu-se populatia din municipii si orase unde populatia tanara si adulta de pana la 44 ani, ajunge la 70,9%.

1.4.2.      Ocrotirea sanatatii populatiei

 Starea de sanatate a populatiei la nivelul judetului Olt se asigura printr-un sistem integrat de servicii medicale oferit de asistenta medicala primara, ambulatorie de specialitate si cele 5 spitale generale, unul de psihiatrie cronici si unul de pneumoftiziologie, insumand un numar de 2377 paturi care asigura servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgenta, de recuperare si paliative, precum si pre, intra si postnatale.

 In conformitate cu prevederile Contractului cadru intre Casa de Asigurari de Sanatate si furnizorii de servicii medicale, medicii de familie in judetul Olt sunt organizati in cabinete medicale individuale si cabinete medicale private.

Biroul de management al serviciilor de sanatate a inregistrat in registrul unic al cabinetelor:
      - 238 cabinete medicale individuale;

      - 40 cabinete stomatologice;

      - 30 cabinete medicale private;

      - 15 cabinete de libera practica pentru servicii publice conexe actului medical;

      - 65 farmacii;

      - 5 depozite farmaceutice

      - 17 puncte farmaceutice si drogherii.

   In cabinetele medicale individuale existente pe raza judetului Olt isi desfasoara activitatea medici de familie care sunt in relatie contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Olt. Dintre acestia 118 functioneaza in mediul urban si 120 in mediul rural. Un numar de 40 medici stomatologi activeaza in cabinete medicale stomatologice (31 in mediul urban si 9 in mediul rural). Alti 21 medici sunt repartizati in unitatile scolare si prescolare existente in orasele judetului Olt.

Cresterea calitatii serviciilor medicale se face si prin acoperirea intregului teritoriu al judetului Olt cu medici de familie, medici specialisti, medici stomatologi si alt personal medico-sanitar.

Sectia Oftalmologie - Spitalul Judetean Slatina

1.4.3 Cultura, educatia si invatamantul

Cultura in judetul Olt

Cultura populara traditionala din judetul Olt prezinta o serie de aspecte particulare care definesc specificul valorilor materiale si spirituale create de oamenii acestor locuri.

 Portul popular din judetul Olt ocupa in ansamblul costumului romanesc un loc aparte prin trasaturile sale particulare, imbogatind repertoriul ornamentisticii populare romanesti cu motive originale, de o deosebita valoare plastica.

Gospodaria taraneasca specifica judetului Olt s-a individualizat de-a lungul timpului, in functie de conditiile istorice si social-economice. In judetul nostru au existat admirabile exemplare de case taranesti lucrate cu multa maiestrie artistica, adevarate monumente de arhitectura in lemn si zidarie.   Arhitectura in partea de sud a judetului este reprezentanta de casa din pamant si bordeiul, iar pentru Campia Boianului - casa din paianta si bordeiul.

Un mestesug bine cunoscut in judetul Olt este olaritul, aparut inca din neolitic si care avea sa detina in zona o inflorire fara seaman. Astazi mai sunt in Olt trei centre de olari: Oboga, Romana, Corbeni care mai lucreaza ceramica smaltuita si nesmaltuita in diverse forme dar care si-au pierdut utilitatea fiind folosite pentru decor.

Ceramica de Oboga

 Alte mestesuguri populare conservate in judetul Olt sunt : cojocaritul - Vadastra, torsul, cusutul - Priseaca, Curtisoara, Icoana, Cezieni, cioplitul in lemn si os - Campia Boianului, pictura populara pe lemn si sticla - Corbu, masti si calus - Osica, feroneria - Brancoveni.
             Cu origini pierzandu-se in epoca pre-romana, calusul este considerat de specialisti cel mai vechi si mai spectaculos dans popular romanesc. S-a perpetuat prin vremi, supravietuind pana astazi mai ales in sudul tarii.

Calusul - dans specific oltenesc

Calusul romanesc a fost inclus de UNESCO, la sfarsitul anului trecut, pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii. Recunoasterea vine intr-un moment in care, acolo unde nu a disparut deja, calusul este transformat intr-un produs comercial, de scena, tot mai putin autentic si viu.  Inscrierea pe lista UNESCO a patrimoniului mondial imaterial constituie, o sansa pentru supravietuirea sa.

Judetul Olt este parte principala a proiectului tocmai datorita existentei si contributiei esentiale la promovarea jocului popular romanesc a Ansamblului «Calusul», singurul cu acest nume din Romania, cunoscut pe plan mondial si care a devenit astfel marca proiectului UNESCO.

Viata culturala a judetului Olt s-a dezvoltat in ultimii ani antrenand si valorificand talentul fiilor Oltului in multe domenii: arta plastica, muzica, teatru, pictura, literatura, poezie.
             Muzeul Judetean Olt, fondat in 1952 prezinta un patrimoniu bogat in colectii, cele peste 25.000 piese fiind specifice pentru cultura si civilizatia Oltului, multe din acestea unicate, apartinand patrimoniului national cultural.

Muzeul Judetean Olt functioneaza in cladirea fostului Palat Administrativ (monument istoric), construit in 1887. Muzeul dispune de colectii de picturi, desene si ilustratii apartinand unor artisti romani reprezentativi, cum ar fi: Octav Bancila, Alexandru Ciucurescu, Dumitru Ghiata, Henri Catargi, Ion Popescu-Negreni, Spiru Vergulescu, Nicolae Truta.

Sectia de etnografie a muzeului detine colectii structurate pe domenii : obiceiuri, ceramica, textile, tesaturi, metale, lemn, port popular.

Sunt de remarcat cojoacele de Vadastra, renumitele scoarte oltenesti, colectia de ceramica (de Oboga, Corbeni si Romana) si colectia de oua incondeiate din Oboga.

            Biblioteca Judeteana «Ion Minulescu» dispune de un fond de peste 22.000 unitati de biblioteca (volume, carti, cotidiene, saptamanale, discuri, CD-ROM-uri, filme artistice si documentare, manuale pentru invatarea limbilor straine).

Centrul Cultural «OLTUL» isi propune conservarea traditiilor folclorice si a artei populare in judetul Olt, detinand ansamblul profesionist «Plaiurile Oltului», ansamblu recunoscut in mediul artistic, laureat a numeroase premii nationale si cu participari numeroase la festivaluri folclorice internationale.

Ansamblul Folcloric Profesionist 'Plaiurile Oltului'

Festivalurile nationale ale datinilor si obiceiurilor, sarbatorile populare, obiceiurile, evenimentele locale care se desfasoara in judetul Olt sunt:
      - Festivalul National «Calusul Romanesc» - Slatina, Caracal, Vilcele, Dobrun
      - Festivalul National «Sarbatoarea Painii»-Scornicesti
      - Festivalul National «Pomul Vietii», festival concurs adresat ceramistilor populari
      - Festivalul Concurs de Doine si Balade «De la Draganesti la Vale»
      - Festivalul Concurs de Umor «Oltenii si.Restul Lumii»    

  - Festivalul National de Muzica Folk si Poezie «Ion Minulescu»

 - Festivalul Concurs de Muzica Usoara si Populara «Corabia de Aur»

Educatia si invatamantul in judetul Olt

Modul de organizare si de functionare a retelei de invatamant preuniversitar la nivelul judetului Olt, in conformitate cu politica educationala la nivel national este urmarit de catre Inspectoratul Scolar Judetean Olt ca organ descentralizat de specialitate, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

            Inspectoratul Scolar Judetean propune Ministerului Educatiei si Cercetarii reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala, in conformitate cu politica educationala, a studiilor de prognoza, dupa consultarea unitatilor de invatamant, a autoritatilor locale, a agentilor economici si a partenerilor sociali in-teresati si asigura impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor pe durata invatamantului obligatoriu.

             In judetul Olt situatia unitatilor de invatamant si incadrarea lor cu personal didactic se prezinta astfel:

            Din 445 unitati de invatamant :
      -  224 sunt gradinite (169 in mediul rural si 55 in mediul urban);
      - 65 scoli generale cu clasele I-IV (63 rural, 2 urban);

      - 211 scoli generale cu clasele I-VIII (163 rural, 48 urban);
      - unitati de invatamant liceal (5 rural, 21 urban)
      - 53 scoli profesionale, de ucenici, si scoli postliceale (11 urban si 42 rural).

 Incadrarea cu personal didactic a unitatilor de invatamant este asigurata de 6017 cadre didactice, din care:
      -    4735  titulari

      - 1008 suplinitori calificati
      -       274 suplinitori in curs de calificare

Populatia scolara este structurata astfel:

      - 15.139 prescolari

      - 22.725 elevi cls. I-IV

      - 26.781 elevi cls. I-VIII

      - 16.950 elevi cls. IX-XIII

      -   5.194 elevi invatamant profesional si complementar
      -   1.110 elevi invatamant postliceal

In judetul Olt exista 557 cladiri scolare din care 64 au o stare fizica foarte buna, 358 buna si 135 precara.

Printre unitatile de invatamant de marca ale judetului Olt se numara Colegiul National "Radu Greceanu" - Slatina, Colegiul National "Ionita Assan", Colegiul National "Ion Minulescu".

Colegiul National 'Radu Greceanu' Slatina

            In ultimii ani judetul Olt a obtinut rezultate deosebite la concursurile si olimpiadele scolare, etapele nationale si internationale, multi dintre elevii unitatilor de invatamant obtinand burse de studiu la universitati de marca din strainatate: Franta, Germania, Belgia, Olanda, SUA.

In cadrul invatamantului universitar in judetul Olt functioneaza Colegiul National Agricol "Carol I" Slatina unde se pot frecventa cursurile facultatii de management a dezvoltarii rurale si inginerie economica in agricultura si ale facultatii de medicina veterinara, ambele facultati fiind coordonate de Universitatea de Agronomie si Medicina Veterinara Bucuresti.

 In cadrul Scolii Romane de Afaceri, functioneaza sub coordonarea Academiei de Studii Economice Bucuresti - Facultatea Finante banci, Contabilitate informatica si gestiune, Managementul firmei.

Stiintele juridice pot fi studiate in cadrul facultatilor de stiinte juridice, filiale ale Universitatii din Pitesti si Universitatii "Constantin Brancusi" din Targu Jiu.

 Colegii de informatica si limba engleza, filialele Universitatii Pitesti functioneaza in cadrul Colegiului National "Ion Minulescu".

1.4.4. Turismul

Turismul reprezinta pentru Romania sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat inca suficient si care poate deveni o sursa de atractie atat a investitorilor cat si a turistilor straini.

Astfel, cu toate ca ofera o mare varietate de atractii si puncte de interes de la vestigii istorice, monumente arhitectonice, la cunoasterea artei populare si practicarea vanatorii si pescuitului, Judetul Olt nu este considerat una din destinatiile turistice de prima marime din Romania. In plus, resedinta administrativa a judetului, municipiul Slatina, se afla la doar 50 km distanta de Craiova, 75 km de Pitesti si 220 km de Aeroportul International Otopeni-Bucuresti.

Pe fondul unui peisaj geografic, cu un interes turistic relativ scazut, se disting cateva obiective de interes aparte (peisagistic, floristic, faunistic) care se inscriu ca atractii naturale ale judetului. Valea Dunarii, cu ostroavele si plajele sale, ofera valoroase imagini estetice, cu functii recreative, Valea Oltului, apare ca o salba de lacuri ca urmare a amenajarilor hidroenergetice in exploatare, atractive prin frumusetea imaginilor create de intinsele oglinzi de apa, padurile, caracterizate de diversitatea esentelor, fapt ce contribuie la realizarea unor peisaje deosebite in toata perioada lor de vegetatie.

Turismul de croaziera si de agrement este specific judetului nostru, zonele cu astfel de potential aflandu-se in preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arcesti, Strejesti, Ipotesti, Draganesti, Frunzaru-Rusanesti.

O alta forma a turismului o reprezinta turismul pentru vanatoare si pescuit.
            Pe toata suprafata judetului, Directia Silvica Olt gestioneaza 13 fonduri de vanatoare cu o suprafata totala de 111.391 hectare, din care productiva cinegetic 107.296 hectare vanatorilor oferindu-le   posibilitatea de a-si incerca maiestria la cerb comun, cerb lopatar, caprior, mistreti, vulpi in paduri si rezervatii pentru vanatoare ca padurea Resca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului vanatoare ca padurea Resca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului.

Fondul piscicol ofera largi posibilitati de practicare a pescuitului sportiv: pe Dunare (unde predomina crapul, platica, stiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunare), pe lacurile din vestul Oltului sau pe iazurile naturale (crapul, somnul, platica, stiuca, caracuda, rosioara, bibanul), destul de numeroase in judet: Gircov, Saiu, Potolu, Clocociov, Piscani si Rusciov.

De asemenea, judetul nostru detine resurse turistice antropice cu potential cultural istoric printre care:

Situri arheologice, urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Farcasele, Slatioara si Bugiulesti, urme ale culturii neolitice Vadastra, la Vadastra si Salcuta, vestigiile geto-dacice de la Sucidava (satulCelei) si Acidava, vestigiile romane. Chiar in orasul Slatina este situata Manastirea Clocociov (1645), in a carei incinta se gaseste un muzeu ce detine o importanta colectie de arta veche romaneasca: icoane, piese de arta decorativa din argint, broderii, tesaturi si sculpturi in lemn, carti cu ilustratii gravate in lemn. Impresionante sunt patru icoane imparatesti: Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu Iisus, Sfantul Nicolae si Adormirea Maicii Domnului, piese de mari proportii.

De Manastirea Clocociov tine Schitul Streharet (1671), aflat la 1,5 km de Slatina, considerat de asemenea monument istoric si de arhitectura religioasa.

Manastirea Brancoveni - Comuna Brancoveni, vast si important ansamblu monastic, rezidita si fortificata de Matei Basarab, in anul 1640 a fost terminata de catre Constantin Brancoveanu. Valoarea acestei ctitorii este sporita de bogatia decorului pictat cat si frumusetea sculpturilor din piatra.

Monumente istorice si de arta de factura religioasa

Exemplar valoros al arhitecturii muntenesti din sec. al XVI-lea, Manastirea Calui - Comuna Calui, inceputa de boierii Craiovesti la 1516 in vremea lui Neagoe

Manastirea Calui

Basarab, biserica a fost definitiv terminata de fratii Buzesti in 1588, arhitectura manastirii surprinzand prin proportiile grandioase ale turlei si prin decoratia fatadelor.Biserica 'Sf. Gheorghe' (1877), 'Sf. Arhangheli' (1512), Catedrala " Ionascu" - municipiul Slatina, si 'Sf. Treime', Biserica domneasca (1598) - din Caracal, 'Adormirea Maicii Domnului' (1839), si biserica de lemn de la Leleasca, 'Cuvioasa Paraschiva' (sec. al XVI-lea)- comuna Iancu Jianu, sunt doar cateva dintre lacasurile de cult de pe teritoriul judetului Olt.

Muzee si case memoriale: muzeul judetean din Slatina, muzeul de istorie din orasul Caracal (sec. al XIX-lea), muzeele satesti de la Orlea, Vadastra si Stoicanesti, casa memoriala Iancu Jianu (sec. al XVIII-lea), Complexul memorial Nicolae Titulescu, situat in localitatea omonima, ofera vizitatorului ocazia sa cunoasca viata celui care a fost un eminent diplomat si un mare om politic. Casa a fost restaurata si deschisa publicului in anul 1982, aici fiind expuse documente, obiecte de mobilier si vesminte, fiind o reusita reflectare a ambientului timpului in care a trait, a creat si a gandit cel care a fost Nicolae Titulescu.

Potentialul agroturistic din judet se remarca in zonele rurale unde s-au pastrat traditiile populare, existand conditii de gazduire a potentialilor turisti: zonele Vitomiresti, Ianca, Vadastra si Oboga. Statistic, numarul turistilor in judetul Olt la finele anului 2005, a fost cu 9,3 % mai mare fata de anul 2004.

1.4.5. Mass media in judetul Olt

Rolul mass-media in societate a devenit foarte important. Informatiile reprezinta o sursa vitala pentru orice tip de decizie, iar mass-media este principalul mediu de difuzare a acestora. Dincolo de rolul de informare, prin intermediul mass-media se contureaza opinii, ideii si se formeaza atitudini.

Relatia unei institutii sau persoane publice cu presa trebuie in asa fel construita incat corpusul de informatii ce devin publice in legatura cu acea institutie sa provina intr-o cat mai mare masura, direct sau indirect, din interiorul institutiei. Este vorba de controlul institutiei intr-o mai mica sau mai mare masura asupra informatiei, iar o relatie buna cu presa este indispensabila pentru realizarea acestui scop.

APM Olt colaboreaza cu urmatoarele institutii media:

1. Gazeta Oltului ( cotidian )

2. Gazeta de Olt ( cotidian )

3. Oltul ( saptamanal )

4. Orizont Oltean (saptamanal )

5. Maxim Puls ( bilunar )

6. Televiziunea Locala OLT TV Slatina

7. Postul Regional de Radio Craiova

8. Postul Local de Radio Pro FM

9. Postul National de Radio Romania Actualitati

10. Agentia de Presa Rompres

1.5. Mediul economic

1.5.1. Analiza situatiei economice pe domenii, structura si forma juridica de organizare

Principalele ramuri ale economiei judetului Olt sunt:

-         metalurgie

-         constructii masini

-         constructii civile si industriale

-         industria energetica

-         petrol

-         industria alimentara

-         industria textila

-         agricultura

 Industria judetului Olt reprezinta principalul sector de activitate in care 20,9% din populatia judetului realizeaza peste 65% din volumul activitatilor productive.

  Este reprezentata de toate ramurile industriale, insa ponderea este detinuta de industria metalurgica, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului, domeniu in care activeaza 33 firme cu o cifra de afaceri de 13.191.097.539 mii lei si 6.794 personal ocupat, societati reprezentative fiind S.C. ALRO S.A., unic producator de aluminiu primar din Romania, cel mai mare din Europa de Est listat la Bursa de Metale de la Londra (LME) si S.C. ALPROM S.A., societate care prelucreaza aluminiu prin deformare plastica, producand laminate plate, profile din aluminiu, estrudate trase din aluminiu si aliaje de aluminiu, benzi, folii.

S.C. ALRO S.A. Slatina

Potentialul raului Olt a fost pus in valoare prin construirea unei salbe de hidrocentrale care contribuie la producerea unei cantitati insemnate de energie electrica.

Industria mica si medie este reprezentata de industria textila, domeniu in care isi desfasoara activitatea 200 de firme cu o cifra de 1.114.024.568 mii lei.

In domeniul industriei alimentare activeaza 313 firme care produc si comercializeaza produse specifice, cu o cifra de afaceri totala de 835.386.580 mii lei.

In domeniul constructiilor activeaza 235 firme si 55 asociatii familiale si persoane fizice independente, cu o cifra totala de afaceri de 1.117.372.267 mii lei.

Restructurarea economica a avut un impact major asupra fortei de munca din judetul Olt. Dupa restructurare, doua sectoare nisa au aparut ca fiind in mod particular competitive si cu o notabila tendinta de crestere pe piata productivitatii, si anume sectorul confectiilor si cel alimentar. "Sectoarele nisa" promitatoare, ca sectorul confectiilor si cel alimentar pot fi sprijinite in dezvoltarea lor deoarece apar ca fiind competitive pe piata si pot exploata avantajele naturale.

1.5.2. Infrastructura: transport, telecomunicatii, retele de apa potabila/uzata, distributie/ alimentare gaze, energie termica si electrica

La nivelul judetului Olt sunt inregistrate la Rgistrul Comertului Olt, 959 societati comerciale care desfasoara activitati in domeniul transportului, respectiv pe urmatoarele coduri CAEN : 6021 ( alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic ), 6022  ( transporturi cu taxiuri ), 6023  ( transporturi terestre de calatori, ocazionale ), 6024 ( transporturi rutiere de marfuri ).

 La nivelul judetului Olt prin Centrul Comercial Piatra Olt - Societatea Nationala de Tranport Feroviar Marfa CFR MARFA S.A. detine un parc de locomotive care cuprinde :  24 locomotive LDE ( din care 3 locomotive conservate), 7 locomotive LDH ( din care 1 locomotiva conservata la Depoul Craiova, 5 locomotive efectueaza serviciul la Regulatorul Pitesti ) 2 locomotive LDM (  din care 1 locomotiva ).

                                                                                   

          Fata de anii anteriori, transportul rutier de marfa si calatori a inregistrat o crestere substantial in detrimentul transportului feroviar. Practic numarul de unitati de transport in anul 2006 s-a dublat fata anii 1995. Tendinta este cea de introducere in circulatie de autoturisme si autovehicule grele cu imbunatatiri ale arderii ( EURO 3, EURO 4), precum si introducerea pe piata autohtona a combustibililor in compozitia carora elementele care conduc la emisii in atmosfera sa se diminueze, mergandu-se pana la eliminarea completa.

In judetul Olt la data de 01.12.2006, erau inmatriculate 63 313 autovehicule pentru fiecare din categoriile conform art. 30 din HG nr. 1391 / 2006 privind circulatia pe drumurile publice ( autoturisme, microbuze, autobuze, autoutilitare, automobile mixte, autospeciale, autospecializate, autotractoare, autoremorci, tractoare, motociclete, motocare, motorete, remorci, semiremorci).

                                                                                 

          In judetul Olt functioneaza un numar de 8 operatori economici care presteaza servicii de alimentare cu apa si canalizare.

Pe raza judetului Olt SNP Petrom are in exploatare prin schelele zonale un numar  considerabil de sonde de titei si gaze naturale. La nivelul anului 2006 s-au extras cantitati considerabile ce se ridica la peste 317370 tone titei si o importanta cantitate de gaze naturale.

         Productia energiei electrice a fost asigurata de urmatoarele hidrocentrale: Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti-Olt, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni.

Hidrocentrala Frunzaru

2.              Managementul mediului in judetul Olt

2.1. Calitatea aerului

             Calitatea atmosferei este considerata activitatea cea mai importanta in cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facandu-se resimtite atat de catre om cat si de catre celelalte componente ale mediului.

Urmarirea calitatii factorului de mediu aer, se realizeaza prin efectuarea de analize chimice pentru indicatorii specifici evacuati in atmosfera de fiecare platforma industriala si activitati economice de pe raza judetului Olt.

 Statia de monitorizare a calitatii aerului in mun. Slatina

            Poluarea aerului este una dintre cele mai grave probleme, intrucat poate avea efecte atat pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu si lung.

            Substantele emise in atmosfera constituie cauza unor probleme de mediu actuale, incluzand: acidifierea, efectul de sera, distrugerea stratului de ozon etc.

            In ceea ce priveste dioxidul de sulf, se constata o crestere a emisiilor ale acestui indicator in anul 2006 fata de ultimii doi ani, dar si o scadere fata de alti ani de comparatie. Scaderea concentratiei in ultimii doi ani a fost ca urmare a modificarii de tehnologie la instalatiile termice orasenesti, prin inlocuirea combustibililor cu continut ridicat de sulf, dotarea cu arzatoare cu eficienta superioara, iar cresterea din ultimul an s-a datorat cresterii productiei industriale.

            Pentru dioxidul de azot emisiile au crescut in anul 2006 fata de ultimii trei ani de comparatie, crestere ce se datoreaza in special intensificarii traficului rutier, dar si cresterii productiei industriale la nivelul judetului Olt.

             In anul 2006 emisiile de amoniac in atmosfera au fost la nivelul a 397,79 tone si au provenit aproape in exclusivitate din agricultura ( 99%), asa cum reiese din grafic, cantitatea mare datorandu-se cresterii numarului de societati agricole inventariate comparativ cu anii precedenti iar pentru emisiile de compusi organici nemetalici (NMVOC) rezultand o cantitate de 1058,51 tone, ponderea majora provenind din extractia si distributia combustibililor fosili( 394,95 tone), dar si din transportul rutier(301,46 tone), precum si utilizarea solventilor( 230,58 tone).

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are mai multe cauze: industria metalugica si industria siderurgica elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de astfel de pulberi, centralele termice care utilizeaza combustibili solizi si traficul rutier.

            Comparativ cu anii precedenti, emisiile in atmosfera in anul 2006 pentru metale grele (mercur, plumb si cadmiu au inregistrat cresteri nesemnificative in raport cu valorile din anii anteriori.

            In anul 2006 au fost inregistrate valori scazute ale poluantilor organici persistenti, substante sunt regasite in emisiile de gaze din arderile industriale.

In mun. Slatina indicatorii de calitate monitorizati sunt: amoniac, dioxid de azot, dioxid de sulf, fluor, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile, masuratorile sistematice privind concentratiile de poluanti din atmosfera efectuandu-se cu ajutorul unei retele de monitorizare constituita din trei puncte fixe de prelevare pe 24 ore.

In celelalte orase ale judetului sunt 15 puncte de prelevare la 1 ora (probe momentane) a poluantilor: amoniac, dioxid de azot, dioxid de sulf si pulberi in suspensie.

        

           Interpretarea analizelor fizico - chimice s-a facut conform Ordin 592/2002 si STAS 12574/87 privind conditii de calitate a aerului in zone protejate, rezultatele aratand ca concentratiile probelor zilnice nu au depasit concentratiile maxime admisibile pe 24 ore, stipulate prin STAS 12574/87, in perioada analizata.

2.2. Calitatea apelor de suprafata si subterane

Resursele de apa din bazinul hidrografic Olt aferent  judetului Olt sunt constituite din apele de suprafata - Oltul si Dunarea si apele subterane. Pe ansamblul judetului aceste resurse sunt neuniform distribuite in spatiu si timp.

Pentru realizarea echilibrului dintre cerintele de apa ale utilizatorilor si disponibilul surselor de apa, in decursul anilor s-au realizat numeroase lucrari de gospodarire a apelor cum sunt: baraje si lacuri de acumulare, derivatii, diguri si regularizari de cursuri de apa. Aceste lucrari acopera in general cerintele de apa ale populatiei, industriei, agriculturii, transporturilor, pisciculturii, reduc riscul de inundatii si diminueaza efectele secetelor

 Starea raurilor interioare:

In cadrul acestui subsistem, in cursul anului 2006, in programul  de monitorizare al SGA Olt, au fost incluse urmatoarele sectiuni de caracterizare a corpurilor de  apa:

Olt la Islaz , Oltet amonte confluenta Olt,Teslui amonte confluenta Olt;Milcov amonte confluenta Olt, Gemartalui amonte confluenta Oltet,  Barlui la Butoiu , Teslui la Pielesti , Teslui la Resca , Caracal (Gologan) amonte confluenta Olt, Suhat amonte confluenta Olt.

Sectiuni de referinta :

Cungrisoara amonte Cazanesti, Darjov amonte confl. Chiara Teslui amonte confl. Vlasca.

Din punct de vedere fizico-chimic si biologic, conform Ordinului MMGA nr.161/2006  si a valorilor stabilite in macheta ½Caracterizarea calitatii apei in raport cu indicatorii generali½, calitatea apei de suprafata se incadreaza in clasa a II - III de calitate

Starea apelor de suprafata pentru Bazinul Hidrografic Vedea

Starea de calitate a raurilor din cadrul bazinului Vedea este incadrata la  clasa de calitate de  III  si insumeaza un total de 182 Km.

Starea Fluvului Dunarea

Fluviul Dunarea la Corabia   

Din punct de vedere fizico-chimic se incadreaza in   clasa a II a de calitate

       Din punct de vedere biologic se incadreaza in clasa a II a de calitate .

Ape subterane

In judetul Olt sunt in observatie  un numar de 71 foraje de mica si medie adancime, aferente unui nr. de 31 statii hidrogeologice, la care se fac observatii privind variatia nivelurilor apelor subterane si un nr. de 22 foraje din cadrul acestor statii la care se urmareste evolutia calitatii apelor subterane.

In ceea ce priveste calitatea apelor subterane, se costata o depasire a indicatorilor monitorizati conform Legii311/2004  la indicatorii Ph, amoniu, azotati,  azotiti.

2.3 Calitatea solului

Incadrarea pe tipuri de sol in judetul  Olt, este prezentata conform tabelului alaturat.

Nr. crt.	Tip de sol	Supr. ha	%
1.	Regosol	2710	0,61
2.	Psamosol	3847	0,87
3.	Aluvisol	40394	9,23
4.	Cernoziom	171501	39,23
5.	Eutricambosol	11410	2,60
6.	Preluvosol	60417	13,82
7.	Luvosol	54340	12,43
8.	Planosol	6164	1,40
9.	Vertosol	75891	17,35
10.	Gelisol	2491	0,57
11.	Stagnosol	831	0,19
12.	Solonet	306	0,06
13.	Erodosol	6863	1,56
14.	Total	437165	100,00

         Prin monitorizarea calitatii solului la nivelul judetului Olt s-au stabilit principalele restrictii conform tabelului alaturat:

Restrictia	Supr. totala (ha)	Supr. cartata (ha)	Supr. afectata (ha)
Exces de umiditate freatica	437845	343496	45342
Exces de umiditate stagnata	437845	343496	69 621
Eroziunede suprafata	437845	343496	37514

2.4. Calitatea fondului forestier

  Fondul forestier s-a redus rapid ,in special, in ultimul secol fiind mai putin de 1/3. Respectiv de la circa 7,6 miliarde hectare (56 %) cat reprezenta fondul forestier al Terrei cu doua milenii in urma, suprafata ocupata de paduri s-a redus, in prezent fiind  4,5 miliarde de hectare,(35,2 %) din total, din care suprafata de padure propriu - zisa este de 3,9 miliarde de hectare. Diferenta fiind  reprezentata de  paduri  rarite ,degradate de incendii. O mare parte din suprafata padurilor (circa 40 %) este greu accesibila omului corespunzand teritorial cu zonele nelocuite din spatiile reci sau tropicale, lipsite de cai de transport si aflate la distante mari de asezarile omenesti.

    Se poate concluziona ca padurile reprezinta nu numai unica sursa de masa lemnoasa cu deosebite insusiri tehnologice, cat si habitatul preferat al multor specii de plante si animale, dar si mijlocul biologic durabil si inegalabil de protectie si conservare a mediului pe mari intinderi.

            Padurea este principala resursa de lemn  si numai in mica masura lemnul din vegetatia aflata in afara padurii este folosit ca si materie prima.

Cea mai mare parte a lemnului care se taie este folosit pentru satisfacerea nevoilor economiei, pentru constructii si incalzire.

In mare parte a  judetului Olt ,   inca se mai foloseste lemnul pentru incalzirea locuintelor si  prepararea hranei, producand mari daune padurilor. In tarile dezvoltate, lemnul a fost inlocuit, ca sursa energetica, cu combustibili fosili si energia electrica.

Dupa momentul in care sunt recoltate, produsele lemnoase pot fi:

·        principale - rezultate din taieri de regenerare a padurilor

·        secundare (intermediare) - rezultate din taieri de ingrijire a arboretului

·        accidentale - rezultate in urma unor calamitati si prin defrisari de padure legal aprobate

·        de igiena - rezultate din procesul de eliminare naturala a arborilor

·        alte produse (arbori si arbusti ornamentali, rachita, puieti si diferite produse de lemn)

Masa lemnoasa exploatata in anul 2006 a fost de 90,1 mii mc din care:

A     59,1 mii mc masa lemnoasa destinata operatorilor  economici

A     6 mii mc masa lemnoasa destinata nevoi proprii (cota RNP)

A     25 mii mc masa lemnoasa destinata nevoilor locale (consum populatie)

In functie de formele de relief in  partea de nord a judetului Olt ,care se afla pe ultimele prelungiri ale Podisului Getic se remarca  zone  cu trupuri de padure ce depasesc de 1000 ha, care ocupa aproximativ 23% din suprafata totala, fata de zona de sud unde sunt palcuri izolate a caror suprafata se incadreaza intre 100 - 400 ha, care ocupa aproximativ 2-3% din suprafata totala.

Distributia padurilor din judetul Olt,  administrate de Directia Silvica Olt, pe formele de relief:

-         padure de campie 31330 ha,

-         padure de deal  5306 ha.

Astfel se poate concluziona ca in zona de sud a judetului defrisarile  anterioare prin nesocotirea legislatiei, si a recomandarilor silvicultorilor au produs pagube incalculabile patrimoniului forestier si au dezechilibrat balanta naturala a padurilor. Unele specii se plante si animale caracteristice zonei au disparut si s-au produs dereglari ale climatului local, iar regimul hidrologic, climateric etc. a fost dereglat.

2.5. Starea de conservare a habitatelor naturale, ariilor protejate, florei si faunei salbatice

PÃDUREA SEACA-OPTÃSANI                        

             

Suprafata   136.8 Ha

Localizare Comuna  Poboru

 

REZERVATIA DE ARBORETE DE GARNITÃ

Suprafata    100,4 Ha

Localizare Comuna Spineni

            Grupul Seaca - Optasani are suprafata de 2104,5 ha, situat pe platforma Cotmeana, pe raza comunelor Spineni, Leleasca, Poboru si Cungrea la altitudine minima de 240 m si maxima de 330 m.

Padurea etaleaza la dimensiuni reduse vegetatia veche, caracteristica masivului Fagaras. Ea este un vestigiu al padurilor din subboreal (3000 - 1000 de ani I. Hr.) care se intindeau din bazinul Mediteranei pana in nordul Campiei Romane, cu un pronuntat caracter termofil.

Vegetatia lemnoasa este dominata este dominata de garnita (Quercus frainetto). Diseminat se intalnesc stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea ssp. dalechampii), carpenul (Carpinus betulus), salcamul (Robinia pseudocacia), paltinul de camp (Acer platanoides), ulmul de camp (Ulmus minor), parul paduret (Pyrus pyraster), marul paduret (Malus silvestis), paducelul (Crataegus monogyna), artarul tataresc (Acer tataricum), cornul (Cornul mas), sangerul (Cornus sanguinea) si alte specii de diverse esente moi sau tari.

In anul 2006 au fost efectuate 2 controale de catre reprezentantii comp. Protectia Naturii  impreuna cu reprezentantii Garzii Nationale de Mediu Comisariatul judetean Olt si au fost urmarite starea de conservare care este foarte buna, identificarea de flora si fauna salbatica. Nu au fost identificate defrisari sau taieri ilegale.

 

 

 

 

 

REZERVATIA DE BUJORI A ACADEMIEI

Bujorul romanesc ( Paeonia peregrina )

Suprafata   54,3 Ha

Localizare Comuna Daneasa

            In padure creste bujorul romanesc (Paeonia peregrina var. romanica) declarat monument al naturii prin Decretul nr. 237/1950. Pentru ocrotirea acestei plante o suprafata de 58,0 ha din padure a fost declarata rezervatie botanica. Prin Decizia nr. 5/1995 a Consiliului judetean Olt, suprafata rezervatiei a fost redusa la 54,9 ha. Vegetatia lemnoasa este formata dintr-un amestec de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto). In numar mai redus se gaseste stejarul (Quercus robur) si stejarul pufos (Quercus pubescens).

In anul 2006 au fost efectuate 2 controale de catre reprezentantii comp. Protectia Naturii  impreuna cu reprezentantii Garzii Nationale de Mediu Comisariatul judetean Olt si au fost urmarite starea de conservare a speciei pentru care a fost declarata aria naturala protejata care este foarte buna, identificarea de flora si fauna salbatica. Nu au fost identificate defrisari sau taieri ilegale

BRANISTEA CATARILOR

Suprafata  301,3 Ha

Localizare Comuna Obirsia

Padurea Branistea Catarilor este asezata in partea de sud-vest a Campiei Romanatiului, in Campul Leu-Rotunda, aproape de limita inferioara a silvostepei, pe teritoriul comunei Obarsia.

Ocupa suprafata de 301,3 hectare, din care 165,9 ha se afla in zona strict protejata, declarata prin Decizia nr. 5/1995 a Consiliului Judetean Olt si statuata de Legea nr. 5/2000.

            Padurea reprezinta un relict al padurilor vechi xerofite formate la sfarsitul subborealului, favorizate de incalzirea usoara a climei. Roasa de timp ea si-a pierdut din caracterul ei de padure deasa, in prezent fiind  o padure poienita.

In anul 2006 au fost efectuate 2 controale de catre reprezentantii compartimentului Protectia Naturii  impreuna cu reprezentantii Garzii Nationale de Mediu-Comisariatul judetean Olt si au fost urmarite starea de conservare care este foarte buna, identificarea de flora si fauna salbatica. Nu au fost identificate defrisari sau taieri ilegale

CASA PÃDURII DIN PÃDUREA POTELU

Suprafata   7,8 Ha

Localizare  Comuna Ianca

Stejar

Casa Padurii din Padurea Potelu este situata in lunca Dunarii, mai precis in lunca Potelu, la altitudine de 27 m, pe teritoriul comunei Ianca sat Potelu.

            Padurea este mica, suferind din plin efectele exploatarilor forestiere. Prin Legea nr. 5/2000, o suprafata de 1,5 ha a primit statutul de arie protejata. Trebuie aratat ca in literatura de specialitate a aparut mai demult ca rezervatie forestiera-botanica, cu suprafata de 13,0 ha, pentru ocrotirea a trei exemplare de stejar (Quercus robur), in varsta de peste 400 ani, monumente ale naturii.

            In anul 2006 au fost efectuate 2 controale de catre reprezentantii comp. Protectia Naturii  impreuna cu reprezentantii Garzii Nationale de Mediu Comisariatul judetean Olt si au fost urmarite starea de conservare care este foarte buna si starea de sanatate. In urma inundatiilor din anul 2006 aceasta arie naturala protejata a fost inundata.

PADUREA TOPANA

Suprafata    120 Ha

Localizare Comuna Topana

 

Aspect din arie

            Padurea Topana are suprafata totala de 2464,0 ha, amplasata pe complexul de relief al dealurilor si podisurilor din Platforma Cotmeana, pe raza localitatilor Fagetelu, Topana si Uda, la altitudine minima de 310 m si maxima de 420 m. Arborii au varsta medie de 75 de ani. Multe exemplare depasesc 100 de ani.

Suprafata declarata ca arie protejata de Hotararea Consiliului Judetean Olt nr. 5 din 22.06.1995 fiind de 120 ha.

In anul 2006 au fost efectuate 2 controale de catre reprezentantii comp. Protectia Naturii  impreuna cu reprezentantii Garzii Nationale de Mediu Comisariatul judetean Olt si au fost urmarite starea de conservare care este foarte buna, identificarea de flora si fauna salbatica. Nu au fost identificate defrisari sau taieri ilegale

 

REZERVATIA NATURALA VALEA OLTETULUI

Suprafata protejata 900 ha,

Localizare: Bals, Birza, Voineasa, Pirscoveni, Osica de sus, Dobrun, Falcoiu

 Aspect din rezervatie

"Valea Oltetului" cuprinde o vegetatie caracteristica si bogata, supusa unor factori perturbatori, cu serioase consecinte economice si ecologice. Unele specii vegetale sunt monumente ale naturii sau se gasesc in pragul disparitiei: arbori seculari, Typha minima, stanjenelul galben (Iris pseudacorus), nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul galben (Nuphar luteum), Medicago arabica, Trifolium michelianum, si endemismul garofita de stepa (Dianthus trifasciculatus ssp. deserti), descoperita de prof. Alexandru Buia.

Diversitatea florei si faunei, prezenta unor specii de plante si de animale unele endemice pentru fauna Romaniei, monumente ale naturii, raritati floristice, raritati faunistice, importanta istorica, aportul la mentinerea climatului local si a echilibrului ecologic precum si frumusetea peisajului constituie argumente de netagaduit care ne-au determinat s-o propunem, ca arie protejata.

Cursul apei este lin, meandrat si cu schimbari frecvente ale firului. Se alimenteaza din precipitatii si din afluenti sai: Calui, Geamartalui, Gengea, Barlui si Bobu.

Zona studiata, respectiv, este caracterizata prin prezenta unor niveluri litologice constituite din nisipuri sau nisipuri cu pietrisuri si bolovanisuri, permeabile, cu pat argilos la diferite adancimi, care formeaza strate acvifere.

In anul 2006 au fost efectuate 2 controale de catre reprezentantii compartimentului Protectia Naturii  impreuna cu reprezentantii Garzii Nationale de Mediu-Comisariatul judetean Olt si au fost urmarite starea de conservare care este foarte buna, identificarea de flora si fauna salbatica. Nu au fost identificate defrisari sau taieri ilegale.

REZERVATIA NATURALA RESCA

    Aspect din aria naturala protejata

Suprafata 50 ha

Localizare com. Dobrosloveni

Padurea Resca, asezata in lunca Oltului, pe terasa Campiei Caracalului, in vecinatatea satelor Resca (comuna Dobrosloveni), Chilii (comuna Farcasele) si Hotarani (comuna Farcasele), la altitudinea cuprinsa intre 72m si 107m. Terenul este bordat in partea de sud-est de apa raului Teslui de Romanati si udat de apa raului Potopin.

Padurea Resca, veritabila gradina botanica naturala, cu radacini adanci in istorie, adaposteste monumente ale naturii sau specii rare de plante: laleaua pestrita (Fritillaria montana), monument al naturii, stejarul lui Nae, monument al naturii, laleaua galbena (Tulipa biebersteiniana), raritate floristica, Ranunculus constantinopolitanus, raritate floristica, stanjenelul galben (Iris pseudacorus), raritate floristica, chiparosul de mlastina (Taxodium distichum), planta exotica naturalizata in tara noastra, nucul american (Juglans nigra), Vicia lutea, raritate floristica, sanisoara (Sanicula europaea), Relict glaciar etc.

In anul 2006 au fost efectuate 3 controale de catre reprezentantii compartimentului Protectia Naturii  impreuna cu reprezentantii Garzii Nationale de Mediu-Comisariatul judetean Olt si au fost urmarite starea de conservare care este foarte buna, identificarea de flora si fauna salbatica. Nu au fost identificate defrisari sau taieri ilegale.

In ariile pentru protectia  pasarilor, propuse pentru conservare si ocrotire se constata, in momentul de fata, unele modificari si o evolutie interesanta a ecosistemelor. Astfel, au aparut si s-au extins unii biotopi noi si anume biotopii lentici, s-au modificat insusirile fizico-chimice ale apei, s-au schimbat temperatura si conditiile de oxigenare a apei si altele, care si-au pus amprenta asupra vietuitoarelor preexistente. Aparitia lacurilor de baraj a redus cantitativ o serie de specii, restrangandu-se arealul lor, consecinta fiind scaderea aportului lor functional la realizarea productiei biologice, ce a afectat genofondul si ecofondul raului Olt. Pe langa factorii enumerati mai sus o influenta cu impact asupra biocenozei o constituie incalzirea globala a climei, fapt ce a dus la migrarea unor specii mediteraneene spre nord.

In urma monitorizarii pasarilor in zonele studiate de noi au fost identificate 161 specii de pasari. Unele dintre ele au cunoscut o dezvoltare aproape spectaculoasa, dar sunt si specii periclitate pe plan national si european, unele dintre ele,  monumente ale naturii, fiind protejate prin mai multe Conventii internationale: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) egreta mare (Egretta alba), egreta mica (Egretta garzetta), lopatarul (Platalea leucorodia), ciocantorsul (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus) cufundacul polar (Gavia arctica), barza neagra (Ciconia nigra), lebada cucuiata (Cygnus olor), , buha mare (Bubo bubo), pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus) etc.

 Atragerea numeroaselor specii de pasari, unele cuibaritoare, migratoare sau sedentare in aceasta zona, a fost favorizata de descoperirea unor habitate propice (suprafete mari de apa, stufaris, vegetatie arboricola) si a unei hrane abundente.

 Broasca de lac ( Bufo viridis )

q       Aria protejata Strejesti - arie de protectie speciala avifaunistica (SPA):

Suprafata 2378 ha, localitatile: Dragasani, Stefanesti (jud. Valcea), Gradinari, Verguleasa, Curtisoara (jud. Olt)

Aria de protectie speciala avifaunistica Strejesti cuprinde luciul de apa al lacului Strejesti, factorii perturbatori pentru aceasta zona ii constituie depozitarea de deseuri in perimetrul ariei si pe cursul superior al raului Pesceana, antrenante de debitele mari ca urmare a precipitatilor cazute in anul 2005, precum si pescuitul industrial.

q       Aria protejata Slatina - arie de protectie speciala avifaunistica (SPA)

            Suprafata  645 ha, localitatile Ganeasa, Slatioara, Slatina.

Aria de protectie speciala avifaunistica Slatina cuprinde luciul de apa al lacului Slatina, in aceasta zona cel mai important factor perturbator il constituie pescuitul industrial, care pe langa faptul ca se desfasoara nereglementat, este si un factor de stres pentru avifauna.

q       Aria protejata Izbiceni - arie speciala de protectie avifaunistica (SPA)

Suprafata 1095 ha, localitatile: Cilieni, Tia Mare, Izbiceni

Aria de protectie speciala avifaunistica Izbiceni cuprinde luciul de apa al lacului Izbiceni in aceasta zona cei mai importanti factori perturbatori ii constituie exploatarea agregatelor si pescuitul industrial desfasurat nereglementat, fiind un factor de stres pentru avifauna.

Pentru aceste zone au fost elaborate planuri de masuri pentru conservarea Ariilor Speciale de Protectie Avifaunistica :

In anul 2006 au fost efectuate 8 controale de catre reprezentantii comp. Protectia Naturii  impreuna cu reprezentantii Garzii Nationale de Mediu Comisariatul judetean Olt si au fost urmarite starea de conservare care este foarte buna, identificarea de flora si fauna salbatica si au fost efectuate campanii de informare a comunitatilor locale cu privire la masurile de conservare

 Lisite ( Fulica atra )

2.6. Starea asezarilor umane

Resedinta administrativa a judetului este municipiul Slatina, oras situat pe malul stang al Oltului. Alte centre urbane sunt: municipiul Caracal, orasele: Corabia, Bals, Draganesti Olt, Scornicesti, Piatra Olt si Potcoava precum si 104 localitati rurale.

 La 1 iulie 2005 populatia judetului era de 483 674 locuitori, dintre care 196 258 in mediul urban, adica 40,5% si 287 416 locuitori, adica 59,5%.

      Odata cu dezvoltarea zonelor de locuinte in zonele urbane, s-au prevazut si utilitatile necesare: comert, servicii, scoli. Sectorul privat s-a dezvoltat in majoritatea oraselor, cele mai multe cu activitati de comert. Doar o mica parte sunt orientate pe productie, in special topitorii de aluminiu si obtinere produse chimice (vopseluri).

Activitatea comerciala in judet este caracterizata de urmatoarele aspecte:

®    sectorul public detine ponderea la marfurile nealimentare, iar sectorul privat la marfurile alimentare;

®    comertul public este detinut  in proportie de 80% de comertul cu carburanti, comertul cu amanuntul in magazine nespecializate si comertul cu amanuntul cu produse din carne;

®    in sectorul privat volumul de vanzari pe tipuri de comert variaza de la 9% pentru comertul cu bauturi alcoolice la 98% pentru comertul cu amanuntul al produselor alimentare, bauturi si produse din tutun in magazine.

        Serviciile publice in judet sunt reprezentate de activitatile de gospodarie comunala si locativa. In judet 35 localitati beneficiaza de alimentare centralizata cu apa, reteaua de apa avand o lungime totala de 510,8 km. Retea de canalizare detin 8 localitati, aceasta avand o lungime totala de 271 km. 

2.7. Starea de sanatate a populatiei in relatie cu calitatea mediului

            Din punct de vedere al igienei, aerul influenteza sanatatea atat prin compozitia sa chimica cit si prin proprietatile sale fizice. In ceea ce priveste compozitia chimica distingem influenta exercitata asupra sanatatii de variatii in concentratia componentilor normali, cat si actiunea pe care o exercita prezenta in aer a unor compusi straini.

             Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modoficari se pot traduce in ordinea gravitatii prin: cresterea mortalitatii, crestarea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificari fizio - patologice, aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti.

              In ceea ce priveste calitatea aerului in zonele urbane, putem spune ca in general acestea au fost in limitele normalului, in sensul ca emisiile in atmosfera a principalilor poluanti au fost diminuate substantial fie datorita investitiilor efectuate in domeniul mediului, fie activitatii mai reduse in anul 2006.

            Ca urmare a reducerii activitatii industriale la nivelul tuturor oraselor cat si a masurilor luate de marile unitati productive din judet pe linia scaderii emisiilor de noxe in atmosfera, aerul din mediul urban se inscrie pe o treapta ascendenta din punct de vedere al calitatii .

Totusi se constata o incarcare a atmosferei cu particule in suspensie si sedimentabile datorata in general traficului intens, ca urmare a cresterii numarului de autovehicule, a salubrizarii precare a oraselor, a conditiilor atmosferice, valorile inregistate rareori au depasit concentratia maxima admisa . 

            O situatie aparte prezinta poluantii specifici de oxizi de fier de la otelaria SC SMR SA Bals, fluorul de la SC ALRO SA Slatina, insa nu s-au inregistat depasiri semnificative care sa afecteze calitatea mediului inconjurator.

In judetul Olt, surse de alimentare cu apa ale localitatilor urbane au un grad ridicat de potabilitate al apei. Probele necorespunzatoare care sunt intr-un numar mic se datoreaza fie extragerii mecanice a apei subterane, conducand la absorbtia de impuritati din vecinatate, fie interventiei ce se efectueaza pe conductele de aductiune sau cele de distributie a apei potabile.

         In cursul anului 2006 pe teritoriul judetului Olt nu au fost inregistrate epidemii hidrice sau alte boli ale aparatului digestiv dovedite ca fiind cauzate de consumul de apa din instalatiile centrale de aprovizionare.

          Totusi printre consumatorii de apa din sursele individuale ( fantani, izvoare captate), la nivelul judetului Olt s-au inregistrat 34 cazuri de "intoxicatie cu nitriti prin consum de apa de fantana cu continut de nitriti".

            Depozitarea necontrolata a deseurilor problematice, respectiv toxice, a dus in multe locuri la aparitia unor zone care reprezinta un pericol pentru mediu si resursele naturale, precum si pentru sanatatea umana.

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepand cu usoare oboseli auditive pana la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.

2.8.         Managementul deseurilor

      Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor municipale este una dintre obligatiile administratiilor publice locale.

Categoria deseurilor municipale include:

-         deseuri menajere generate in gospodariile populatiei;

-         deseuri de tip menajer generate in unitati economico - sociale;

-         deseuri din comert;

-         deseuri stradale;

-         deseuri din parcuri si gradini;

-         namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti;

-         deseuri din constructii si demolari.

La nivelul judetului Olt a fost realizat Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor care cuprinde obiectivele de gestionare a deseurilor stabilite la nivelul judetului.

            In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate. Acestea lucreaza pe baza de contract cu generatorii individuali, dar acest sistem acopera numai 95 % din totalul generatorilor de deseuri municipale.

 In mediul rural, nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor, transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori.

            La nivelul judetului Olt s-a realizat Planul Judetean de Gestionare Deseuri, care cuprinde obiectivele de gestionare a deseurilor stabilite pentru judetul Olt.

Colectarea deseurilor menajere se face la nivelul oraselor si municipiilor, in locuri special amenajate prevazute cu pubele (capacitate de colectare 1,4 mc) si / sau containere de colectare ( capacitate 5 mc ).

In municipiul Slatina, au fost realizate puncte de colectare selectiva a deseurilor pentru hartie, ambalaje  PET, sticla, metal, compostabile. Prin programul ECOLINKS au fost realizate 8 puncte de colectare selectiva.

A inceput dotarea cu vehicule speciale, inchise, prevazute cu sisteme automate de incarcare la agenti de salubritate din judet.

              La aceasta data nu sunt incineratoare pentru tratarea termica a deseurilor solide municipale. Compozitia si caracteristicile deseurilor menajere precum si costurile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deseurilor menajere nu permit incinerarea la aceasta data.

2.9.         Zone critice din punct de vedere al calitatii mediului

Sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane, tinand cont de incadrarea sectiunilor si a tronsoanelor de rau in categorii de calitate, zonele critice sunt pe: Teslui la Pielesti, Darjov amonte confluenta Olt, Caracal (Gologan) in aval de  zona  orasului Caracal   .

Sub aspectul poluarii solului pot fi enumerate urmatoarele zone critice:

-         Barasti - Spineni si Barasti de Vede - scapari de produse petroliere - urmare a desfasurarii activitatii Schelei de Petrol Pitesti

-         mun. Slatina - Depozitari de deseuri industriale - urmare a desfasurarii activitatii desfasurata de S.C. ALRO S.A. Slatina

2.10. Accidente tehnice si poluari accidentale

In anul 2006 au fost inregistrate 6 poluari accidentale pe raza judetului Olt din care :

-         4 poluari accidentale urmare a atacului/ avariilor la conductele de transport titei apartinand S.C. CONPET S.A. Ploiesti ( factori de mediu afectati, teren arabil si apa de suprafata )

-         2 poluari accidentale pe fluviul Dunarea, prin evacuarea accidentala a unor produse petroliere

2.11. Educatia ecologica : aspecte si imagini ale actiunilor de educatie ecologica

Agentia pentru Protectia Mediului Olt a incheiat protocoale de colaborare privind educatia ecologica a elevilor cu Inspectoratul Scolar Judetean Olt si implicit cu unitatile de invatamant din localitatile judetului Olt.

Actiunile de educatie ecologica au fost organizate cu ocazia celebrarii zilelor aniversare de mediu din calendarul de evenimente ecologice dar si cu alte ocazia altor activitati in domeniu.

Cateva din actiunile desfasurate cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului - 5 iunie 2006  sunt prezentate mai jos :

u         29 mai 2006 - Colegiul National Vocational Nicolae Titulescu Slatina - Simpozionul interscolar * PRO NATURA * cu tema * Reciclarea deseurilor protejarea resurselor*

Participanti : Elevii unitatilor scolare participante in Programul PRO NATURA:

- Scoala Generala nr. 5 Slatina

- Scoala Generala nr. 3 Slatina

- Scoala Generala * George Poboran * Slatina

- Scoala Generala * Stefan Protopoescu * Slatina

-  Scoala Generala nr. 1 Slatina

- Colegiul National Vocational Nicolae Titulescu Slatina

- Grup Scolar Constructii Montaj Slatina

            Au fost prezentate referate si a fost sustinut program artistic de catre elevii scolilor participante la programul PRO NATURA. Agentia pentru Protectia Mediului a acordat diplome de participare .

u         30 mai 2006 - Scoala Generala nr. 1 Slatina - Concurs * Cea mai curata clasa *, Concurs de desene si picturi pe teme ecologice, Program artistic . Agentia pentru Protectia Mediului a acordat diplome castigatorilor la concursuri.

u    31 mai 2006 -  Scoala Generala nr. 5 Slatina Expozitie de desene * Protejati natura ! *, Program de divertisment sub genericul * Motivatii sentimentale, motivatii de drept in apararea naturii * . Agentia pentru Protectia Mediului a acordat diplome pentru participantii la excpozitia de desene si la programul artistic.

u    1 iunie 2006 - Biblioteca judeteana a mun. Slatina * Ion Minulescu *  - Expozitie de pictura realizata de elevii Scolii Generale George Poboran Slatina  si Colegiului National Ion Minulescu Slatina. Agentia pentru Protectia Mediului a acordat diplome pentru participantii la expozitia de pictura.

u    5 iunie 2006 - Padurea Strehareti - Slatina - Program artistic sugestiv, jocuri distractive, tombola. Participanti :  elevii  unitatilor scolare participante in Programul PRO NATURA (  Scoala Generala nr. 5 Slatina,  Scoala Generala nr. 3 Slatina, Scoala Generala * George Poboran * Slatina, Scoala Generala * Stefan Protopoescu * Slatina, Scoala Generala nr. 1 Slatina , Colegiul National Vocational Nicolae Titulescu Slatina, Grup Scolar Constructii Montaj Slatina, reprezentanti ai administratiei publice locale, Agentiei pentru Protectia Mediului Olt , Inspectoratului Scolar Judetean Olt, mass media.

Agentia pentru Protectia Mediului a acordat diplome de participare la aceste activitati.

Sponsorul organizarii acestei actiuni - S.C. ALRO S.A. Slatina, care a oferit participantilor tricouri si sepci inscrise cu Ziua Mondiala a Mediului, iar in cadrul tombolei a asigurat urmatoarele premii : 10 treninguri, 10 mingi de volei, 10 rucsacuri si premiul cel mare o bicicleta, iar la finalul manifestarii participantii au primit dulciuri si racoritoare.

6 iunie 2006 Primaria comunei Dobrun Prezentare referate cu tema * Impactul efectelor schimbarilor climatice asupra zonelor afectate de ariditate * , expozitie fotografica * Natura in imagini *, excursie in Valea Oltetului. Organizatori : Agentia pentru Protectia Mediului Olt si Primaria comunei Dobrun. Participanti: elevii claselor I-VIII ai scolilor din comunele Dobrun si Osica de Jos, reprezentanti ai administratiei publice locale, Agentiei pentru Protectia Mediului Olt , Inspectoratului Scolar Judetean Olt, mass media. Primaria Slatina a oferit participantilor tricorui si sepci inscrise cu Ziua Mondiala a Mediului.

u                 6 iunie 2006  Biblioteca Judeteana Ion Minulescu Slatina - Concurs cu tema * Mediul inconjurator in Slatina secolului XXI * - Evaluarea lucrarilor depuse de elevii din mun. Slatina care au participat la concursul de eseuri, portofolii, prezentari in power- point, poezii, pictura pe teme de protectia mediului, masti si jucarii din materiale reciclabile.

In urma evaluarii lucrarilor de catre comisia de evaluare APM Olt a acordat diplome castigatorilor si Consiliul Judetean a acordat premii. Organizatori : Agentia pentru Protectia Mediului Olt si Asociatia * Prietenii omului, umanism cultura * Slatina. Comisia de evaluare a fost constituita din reprezentanti ai: APM Olt, Asociatiei * Prietenii omului, umanism cultura * Slatina, Consiliului Judetean Olt, Agentia Nationala Antidrog - CPECA Olt, Bibliotecii Judetene a mun. Slatina, mass media.

2.12. Institutii si organizatii cu atributii si activitati in domeniul protectiei mediului

La nivelul judetului Olt sunt un numar de 5 Organizatii Nonguvernamentale -uri active in domeniul protectiei mediului:

a)      Asociatia pentru Protectia Mediului si Agricultura, cu sediul in orasul Draganesti - Olt

b)      Asociatia "Prietenii Omului-Umanism Cultura" cu sediul in municipiul Slatina

c)      Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Slatina cu sediul in municipiul Slatina

d)      MERGUS cu sediul in orasul Draganesti - Olt

e)      Fundatia  ECO-HAR, avand sediul in comuna Teslui

3. Obiective si prioritati in domeniul protectiei mediului

3.1 Obiective generale din Planul Local de Actiune pentru Mediu

In anul 2006 Agentia pentru Protectia Mediului Olt a reactualizat Planul Local de Actiune pentru Protectia Mediului care urmareste implementarea unor actiuni si proiecte concrete avand drept scop final imbunatatirea progresiva a calitatii factorilor de mediu in judetul Olt.

In cadrul PLAM-ului la nivelul judetului Olt au fost stabilite obiectivele generale, specifice si actiunile necesare rezolvarii problemelor de mediu. Componentele pentru care au fost stabilite masuri sunt: aer, apa, biodiversitate, managementul deseurilor si sol.

Obiectivele generale pentru fiecare componenta sunt:

a Componenta Aer:

- Reducerea impactului provocat de traficul rutier asupra sanatatii, calitatii vietii si mediului;

- Reducerea impactului asupra mediului prin limitarea noxelor produse de catre centralele termice;

- Reducerea impactului asupra mediului prin limitarea poluarii din surse individuale;

- Reducerea impactului asupra calitatii aerului datorat gestionarii necorespunzatoare a deseurilor;

-  Incadrarea emisiilor de noxe industriale in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare.

b Componenta Apa:

       -  Reducerea impactului asupra calitatii vietii si sanatatii populatiei datorat deficientelor retelei de distributie a apei potabile la nivelul jud. Olt;

-  Reducerea impactului asupra sanatatii populatiei si calitatii vietii cauzat de utilizarea fantanilor individuale

- Reducerea impactului asupra mediului si implicit asupra starii de sanatate a populatiei datorata deficientelor sistemului de canalizare;

- Reducerea impactului asupra depozitarii necontrolate a deseurilor asupra calitatii apelor subterane si de suprafata;

- Reducerea scaderii nivelului panzei freatice cauzata de fenomenul de seceta prelungita;

-Reducerea cantitatii de poluanti specifici din ape datorati poluarii accidentale cu produse petroliere;

- Reducerea efectelor negative asupra calitatii apei de suprafata prin activitatea operatorilor economici;

- Reducerea impactului negativ provocat de fenomenele de inundatie si baltire.

       c Componenta Biodiversitate :

- Imbunatatirea fondului forestier in jud.Olt;

- Reducerea impactului provocat de existenta unei suprafete reduse de spatii verzi la nivelul localitatilor urbane ale jud. Olt;

- Reducerea impactului asupra faunei si florei salbatice provocata de activitatile de braconaj la nivelul judetului Olt

- Imbunatatirea starii factorilor de mediu in perimetrul ariilor protejate din judetul Olt 

 d Componenta Managementul Deseurilor :

- Reducerea impactului activitatii de depozitare a deseurilor menajere asupra calitatii factorilor de mediu si a sanatatii umane;

- Reducerea impactului rezultat prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor industriale;

- Reducerea impactului produs prin existenta unui sistem necorespunzator de colectare a deseurilor menajere;

-  Reducerea impactului datorat activitatii de transport a deseurilor menajere;

- Reducerea impactului datorat deficientelor inregistrate in sistemul de gestionare a deseurilor periculoase;

-  Reducerea impactului provocat de depozitarea namolurilor rezultate din activitatile de canalizare

           e  Componenta sol

-  Reducerea impactului  rezultat din depozitarea animalelor moarte si a deseurilor menajere in mediul rural;

- Reducerea fenomenului de eroziune a solului la nivelul judetului Olt;

- Reducerea impactului rezultat din activitatile de extractie, transport si utilizarea petrolului (deversari de petrol, apa sarata si namol de sonda);

- Reducerea impactului asupra calitatii solului (acidifiere) rezultat prin utilizarea necorespunzatoare a ingrasamintelor chimice si a altor substante fito-sanitare.

3.2 Stadiul masurilor prioritare din Planul Local de Actiune pentru Mediu

Prin Programul PHARE 2000 este in curs de implementare la nivelul municipiului Slatina proiectul *Amenajarea a 64 puncte de colectare selectiva a deseurilor*, proiect in valoare de 516.961 EURO.

La nivelul judetului Olt, in anul 2006, prin programul PHARE 2004 -   PROGRAMUL DE COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALà - "Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor" au fost contractate urmatoarele proiecte :

• Organizare  sistem  de  colectare  selectiva  a  deseurilor  la  nivelul  Municipiului  Caracal - valoarea proiectului 681.834,59 Euro
• Sistem de colectare selectiva in orasul Corabia si comuna Izbiceni - valoarea proiectului 633.000 Euro 
• Sistem de colectare selectiva a deseurilor pe teritoriul localitatilor urbane Scornicesti, Potcoava si comunelor Tatulesti, Optasi si Colonesti, Jud.Olt  - valoarea proiectului este de 684.421,25 Euro.

In cadrul programului PHARE CBC - Fondul comun al proiectelor mici pentru cooperare transfrontaliera Romania - Bulgaria, Consiliul Judetean Olt  a depus proiectul  "Elaborarea strategiei comune de dezvoltare regionala in zona de frontiera Olt - Pleven si a studiilor locale  necesare planificarii procesului de atragere a fondurilor comunitare in parteneriat" - valoarea proiectului este de 54.154 Euro. Proiectul este  in parteneriat cu Agentia Regionala pentru Integrare Europeana din districtul Pleven,  Bulgaria. 

In prezent, acest proiect se afla in proces de evaluare.

            La nivelul judetului Olt, urmatoarele proiecte sunt finantate prin Programul ISPA:

a)      Imbunatatirea capacitatii institutionale si operationale a beneficiarilor finali in sectorul de apa / apa uzata ( infiintarea operatorului unic la nivel de judet, contract de concesiune a serviciilor de apa / apa uzata ), beneficiar fiind Consiliul Judetean Olt si Consiliile Locale, valoarea proiectului fiind de 7.000 mii Euro;

b)      Modernizarea infrastructurii de apa / apa uzata in jud. Olt ( pregatirea aplicatiei ), beneficiar fiind Consiliul Judetean Olt si Consiliile Locale, valoarea proiectului fiind de 12.750 mii Euro;

c)      Managementul integrat al deseurilor in jud Olt ( pregatirea aplicatiei ), beneficiar fiind Consiliul Judetean Olt si Consiliile Locale, valoarea proiectului fiind de 4.000 mii Euro.

     In cadrul sesiunii de proiecte lansate de Programul de dezvoltare a infrastructurii in

spatiul rural Conform Ordonantei Guvernului nr. 7/2006 la nivelul judetului Olt un numar de 55 Consilii Locale au obtinut in prima etapa prin Hotarari de Guvern sume pentru finantarea cheltuielilor de proiectare pentru lucrari ce vizeaza investitii : poduri, podete, alimentari cu apa, canalizari si statii de epurare in localitatile: Baldovinesti, Balteni, Birza, Bals, Bobicesti,

Corbu, Curtisoara, Cezieni, Calui, Cirlogani, Colonesti, Cungrea, Curtisoara, Dobrun, Ghimpeteni, Gura Padinii, Iancu Jianu, Icoana , Izbiceni, Nicolae Titulescu, Oboga, Oporelu, Osica de Sus, Pirscoveni, Radomiresti, SarbiiMagura, Seaca, Schitu, Scornicesti, Sprincenata, Studina, Strejesti, Serbanesti, Teslui, Vadastra, Vadastrita, Valeni, Vilcele, Visina, Visina Noua, Vitomiresti, Voineasa, PiatraOlt, Potcoava, Stefan cel Mare, Leleasca, Maruntei, Vulpeni, Draghiceni, Coteana, Topana, Corabia, Poboru, Vladila, Dobretu.

Valoarea totala a proiectelor este de 147.006.683 RON.

3.3. Proiecte cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Mediu ce vor fi derulate in anul 2007 

1. Intocmirea si actualizarea portofoliilor de proiecte la nivelul judetului Olt pentru Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romania - Bulgaria 2007-2013, pentru Programul Operational Regional 2007 - 2013,

2. Continuarea implementarii proiectului finantat in cadrul Programului PHARE 2003 COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA INFRASTRUCTURA REGIONALA SI  LOCALA / INUNDATII, care consta in reabilitarea unitatilor scolare din comunele Schitu, Vilcele, Iancu Jianu, Bobicesti, afectate de inundatii, cu termen de finalizare iulie 2007 .

         Implementarea proiectelor finantate in cadrul Programului PHARE 2004 PROGRAMUL

DE COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA - "Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor".

a.  Organizare sistem de colectare selectiva a deseurilor la nivelul municipiului Caracal - valoarea proiectului 681.834,59 Euro.

b.  Sistem de colectare selectiva a deseurilor pe teritoriul localitatilor urbane Scornicesti, Potcoava si comunelor Tatulesti, Optasi si Colonesti, judetul Olt - valoarea proiectului 684.421,25 Euro.

c.    Sistemul de colectare colectiva in orasul Corabia - valoarea proiectului 633.000 Euro.

Obiectivele acestor proiecte vizeaza imbunatatirea capacitatii autoritatilor locale

Caracal, Corabia si Izbiceni de a contribui la protectia mediului si la atingerea tintelor privind gestionarea deseurilor, implementarea prioritatilor Planului National de Dezvoltare, a directivelor UE, a Planului National de Gestionare a Deseurilor.

3. Intocmirea proiectelor pentru obtinerea finantarii in cadrul Programului PHARE 2005 Schema de Granturi pentru sectorul Public pentru pregatirea de proiecte in domeniul protectiei mediului.

4. Pregatirea proiectelor ce vor fi finantate din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene - in cadrul Programelor Operationale: Capacitate Administrativa, Dezvoltarea Resurselor Umane, Mediu, Cooperare Transfrontaliera Romania - Bulgaria

5. Acordarea asistentei de specialitate pentru pregatirea proiectelor consiliilor locale

comunale in cadrul Programului de Dezvoltare Rurala 2007 - 2013.

4.Perspective in domeniul protectiei mediului la nivel local

Pentru indeplinirea atributiilor ce revin Agentiei pentru Protectia Mediului Olt impuse de legislatia de mediu in vigoare, in vederea realizarii Programului de Dezvoltare Economica si Sociala a judetului Olt pe anul 2007, avand in vedere Programul de Guvernare in perioada 2005 - 2008, respectiv capitolul 18 - Politica privind protectia mediului inconjurator cat si Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013, se propune realizarea urmatoarelor obiective :

1. Respectarea principiilor si elementelor strategice prevazute in Legea nr. 265 / 2006 privind protectia mediului

2. Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale

2.1. Imbunatatirea calitatii aerului 

2.2. Implementarea programului national de management al deseurilor

2.3. Controlul poluarii industriale

3. Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor internationale.

4. Elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale, accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic.

5.  Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu.

6. Promovarea programelor si proiectelor locale si internationale de mediu, in vederea indeplinirii cerintelor stabilite Romaniei, dupa integrarea in Uniunea Europeana 

7. Aplicarea ferma a legislatiei de mediu in scopul prevenirii accidentelor cu impact asupra starii de sanatate a populatiei sau de contaminare ireversibila a mediului

8.  Extinderea retelei de arii protejate la  nivelul judetului Olt 

9.  Aplicarea ferma a legislatiei de mediu in vigoare in ceea ce priveste reglementarea activitatilor economico-sociale

10.  Asigurarea accesului publicului la date privind starea mediului, programele si politica de protectie a mediului

11.  Gestionarea situatiilor aparute in caz de poluari accidentale cu implicatii asupra factorilor de mediu