ACOPERISURI
1. NOTIUNI GENERALE.
Orice cladire este alcatuita din elemente structurale (de rezistenta ) si nestructurale. Elementele structurale au roluri bine definite, iar impreuna formeaza structura de rezistenta a cladirii. Elementele structurale asi gura rezistenta, rigiditatea si stabilitatea cladirii . Acestea sunt: - elemente de rezistenta verticale, - elemente de rezistenta orizontale, - elemente de contravintuire.
Elementele de rezistenta verticale preiau actiunile verticale gravitationale sau orizontale (seism, vant) si le transmit catre fundatii. Aceste elemente pot fi stalpi, diafragme, pereti structurali. Elementele de rezistenta orizontale preiau actiunile verticale gravitationale si le transmit elementelor de rezistenta verticale. Aceste elemente pot fi planseele, grinzile. Elementele de contravintuire preiau actiunile orizontale si le transmit pana la fundatii, asigura rigiditatea si stabilitatea cladirii. Elementele nestructurale (despartitoare) sunt cele de inchidere, de compartimentare, care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii.
In constructiile civile sunt multe tipuri de structuri dar cele mai des utilizate sunt urmatoarele: structuri tip cadre si structuri tip pereti structurali. Alegerea tipului de structura se realizeaza dupa urmatoarele criterii: - materialele utilizate (beton, caramida, metal, lemn); - planul de arhitectura, (forma casei, deschiderile, marimea golurilor, regimul de inaltime etc.) - costuri.
Acoperisuri - elemente de constructii ce acopera cladirile izolandu-le de mediul extern. Acoperisuri cu forme diferte, adaptate cerintelor, compuse din structura de rezistenta si invelitoare. Materiale utilizate la alcatuirea structurilor de rezistenta pentru acoperisuri: panouri si plansee din beton armat, schelet din lemn sau metalic: astereala, capriori, cosoroaba, grinzi, popi. Materiale impermeabile utilizate la invelitori, ce permit scurgerea cu usurinta a apei de pe acoperis si izolarea cladirii de factorii externi: folii anticondens, elemente de termoizolatie, membrane hidroizolatoare, membrane bituminoase, vata de sticla, tigla ceramica, sindrila, sindrila bituminoasa, invelitori din diferite tipuri de tabla, placi azbociment, jgheaburi, burlane, coame, sisteme de drenaj, sisteme pluviale. Echipamente accesorii pentru acoperisuri: suruburi pentru montaj tigla si tabla.
Acoperisurile se pot clasifica astfel: - acoperisuri reci ventilate - acoperisuri calde neventilate
- acoperisuri calde ventilate.
Acoperisurile
reci ventilate sunt cele care se folosesc la inchiderea
podurilor. Se realizeaza astfel un spatiu ce comunica cu exteriorul
fie prin spatii deschise sau prin permeabilitatea invelitorii la aer. De obicei
aceste acoperisuri sunt cu panta mare, au invelitori din tigla sau tabla
si sunt utilizate in scopuri gospodaresti.
Rolul acestor acoperisuri este de a ventila aerul din interiorul podului si de a mentine acoperisul uscat. Pe timp de vara, datorita radiatiilor solare, invelitorile devin mai calde decat aerul inconjurator. De aceea, prin intermediul acestui pod aerul cald este mereu ventilat si efectul de supraincalzile dispare. Iarna, la invelitorile normale, datorita temperaturii ridicate de la ultimul nivel, apare o topire prematura a zapezii de pe constructie, apa in contact cu aerul rece ingheata si poate provoca pagube. In cazul podului ventilat aceste fenomene dispar.
Acoperisurile
calde neventilate se caracterizeaza prin faptul ca sunt
fara pod sau alt spatiu prin care ar putea circula aerul sub
invelitoare. Aceste tipuri de invelitori se reazema direct pe elementul
portant al cladirii (planseu) si sunt prevazute cu izolatii continue
hidrofuge. Pe timp de vara, sub influenta razelor solare, aceste tipuri de
acoperisuri se incalzesc mai puternic. Deoarece aceste tipuri de
acoperisuri nu respira, sunt mai expuse la condens. Pe timp de iarna,
apa infiltrata ingheata si astfel apar fisuri, ducand la distrugerea
elementelor componente ale acoperisului si, cel mai grav, poate duce la
distrugerea elementelor structurale pe care sta acoperisul. Pentru a
indeparta apa de pe acese acoperisuri se realizeaza o panta din
materiale usoare. Stratul de panta se dispune sub izolatia termica
unde nu este supus la variatii mari de temperatura. Se dispune si o
bariera de vapori, cum ar fi carton bituminat, sau fibra de
sticla in doua straturi de carton bituminat. Izolatia termica are un
rol important in aceste tipuri de acoperisuri: - limiteaza pierderile de
caldura - reduce variatiile de temperatura ale structurii de
rezistenta - se evita astfel fenomenul de condens Termoizolatia
trebuie sa indeplineasca unele conditii: - sa fie rigida
pentru a nu se tasa la greutatea straturilor superioare - sa nu isi
modifice proprietatile la temperaturi relativ ridicate sau scazute -
sa nu prezinte spatii libere la imbinari - sa nu permita
acumularea apei La aceste tipuri de acoperisuri invelitoarea trebuie sa
asigure urmatoarele cerinte: - sa fie hidrofuga si sa fie
continua pentru a nu permite infiltratiile de apa - sa reziste
la temperaturi foarte ridicate sau scazute - sa reziste la actiuni
mecanice sau la presiuni locale accidentale.
In cazul teraselor circulabile protectia hidroizolatiei se realizeaza prin placi sau dale de beton sau mozaicate ce permit patrunderea apei prin rosturile dalelor dar aceasta se elimina in mod controlat prin guri de scurgere.
Acoperisurile calde ventilate sunt asemanatoare cu acoperisurile calde neventilate si se diferentiaza prin prezenta unor spatii deschise care prin ventilarea aerului antreneaza vaporii de apa, conducandu-i spre exterior, eliminindu-se astfel fenomenul de condens.Din punct de vedere termic, canalele de circulatie a aerului influenteaza foarte putin.
2 CLASIFICAREA ACOPERISURILOR
Rezolvarea acoperisului poate fi:
-distincta in cadrul constructiei
-nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole,structuri hiperbolice,retele reticulare,structuri gonflabile).
. Din punct de vedere structural,acoperisul poate fi:
-rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura spatiala(denumita sarpanta fig. a),pe cabluri(fig.b),reticulara(fig.c)
-sustinut
de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig. d),grinzi(fig.e),profile de
tip stalpi (fig.f)
. In functie de forma arhitecturala,acoperisurile pot fi:
-cu suprafete plane si inclinate ;
-curbe;
Forme de acoperisuri
a)cu suprafete plane
b)bolti
c)cupole
d)conoizi
e)paraboloizi
hiperbolici
Acoperisuri speciale:
a)copertine tip consola
b)structura tip peron
c)cupola cu placa cutata
d)acoperis suspendat
e)tip sa cu stalpi ancorati
f)panza precomprimata din beton
g)tip cor
. Functie de valoarea pantelor , acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi :
- inclinate , cu panta mare ( 21 .. 150% );
- medie ( 8.. 20 % );
- plate , cu pante mici , terase ( 1,5 7 % ).
. Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi:
-duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer ,de dimensiune mare,mediu sau mic volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire poarta denumirea de mansarda
-multistrat,cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva,unul peste celalalt,a straturilor necesare;adesea mai sunt denumite si terase.
. Din punct de vedere higrotermic,acoperisurile pot fi:
-ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse,existent in structura acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens);catre exterior acoperisul mai este denumit si ,,rece",desi adesea ofera cel mai bun confort;sunt associate acoperisurilor duble
-neventilate,fata de solutia anterioara,valoarea vitezei aerului si cantitatea de umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici;mai sunt denumite si calde.
3. ACOPERISURI
3.1. Clasificarea acoperisurilor terasa
Acoperisurile cu pante reduse terase isi gasesc in arhitectura contemporana largi domenii de aplicare atat la cladiri de locuit social-culturale,cat si la cele industriale .
Acoperis cald neventilat
-cu scugerea apei in exteriorul cladirii
-cu scurgerea apei prin interiorul cladirii
Acoperis cald ventilat
-acoperis cald ventilat cu deflectoare
Acoperis rece cu strat de aer ventilat
-acoperis rece cu strat de aer ventilat pe inaltimea structurii de rezistenta
Acoperisurile-terasa
pot fi:circulabile sau necirculabile :
Acoperis terasa circulabila
Acoperis terasa necirculabila
Solicitarile asupra acoperisurilor-terasa pot fi din exteriorul sau interiorul cladirii si anume:
-apa din precipitatii
-actiunea razelor solare
-variatiile de temperature
-actiunea vantului si a zapezii
-actiunea incendiilor
-circulatia ocazionala(in timpul reparatiilor)sau permanenta a oamenilor
-din interior,actioneaza umiditatea ridicata a aerului
3.2 Elemente componente ale acoperisurilor terasa
Acoperisuri calde tip-terasa
Aceste acoperisuri au o alcatuire complexa,reazama direct pe planseul de rezistenta si se prevad cu izolatii hidrofuge continue.
La acest tip de acoperis hidroizolatia se amplaseaza peste stratul de termoizolatie,constituind o puternica bariera contra vaporilor care au tendinta de a condensa in interiorul termoizolatiei.
Elemente componente ale acoperisului-terasa sunt:
-planseul,elementul de rezistenta
-beton de panta(in cazul planseului orizontal)
-stratul de egalizare,in special la straturile prefabricate
-bariera de vapori
-termoizolatia
-protectia termoizolatiei
-suportul hidroizolatiei
-hidroizolatia
-protectia hidroizolatiei
-suportul pardoselii(acoperisuri circuilabile)
-stratul de uzura
3.3 Materiale pentru realizarea elemetelor componente ale acoperisurilor terasa
Acoperisul-terasa este alcatuit din materiale cu caracteristici fizico-mecanice diferite.
*Planseul:este elementul de rezistenta al acoperisului-terasa,preia incarcarile permanente,climatice si utile;este alcatuit din beton armat monolit sau prefabricat.
*Stratul de egalizare:niveleaza suprafata planseului,se realizeaza din mortar de ciment,din ciment sau din nisip grauntos bine nivelat.
*Bariera de vapori:se exuta din pelicule din vopsele pe baza de ulei in,bitum taiat aplicat in 2 straturi etc
*Stratul de echilibrare a presiunii(strat de dufuzie):se realizeaza din carton bituminat perforat blindat cu nisip grosier ssau impaslitura di fibre de sticla bituminata perforata.
*Stratul termoizolant:sporeste rezistenta termica a acoperisului terasa pentru a satisface necesitatile cerute de climatul interior si economia de energie in exploatare.
*Protectia stratului de termoizolatie contra umiditatii provenite din betonul de panta se realizeaza din carton bituminat cu marginile lipitesau bitum aplicat prin vopsire.
*Betonul de panta,incarcare moarta suplimentara,este recondabil sa se execute din beton usor,din zgura sau granulit pentru a contribui si la izolarea termica a acoperisului.
*Suportul hidroizolatiei:se realizeaza dintr-un strat de mortar de ciment de 2-3cm grosime.
*Hidroizolatia:se exuta din carton bituminat,panza bituminata,impaslitura de fibre de sticle bituminata(support imputrescibil)lipite cu bitum.
*La terasele circuilabile suportul pardoselii poate fi realizat in functie de intensitatea circulatiei,dintr-un strat de nisip de rau sau in cazul unei circulatii foarte intense dintr-o sapa de mortar armata.
3.4
Rezolvari la nivelul teraselor
In general acoprisul tip-terasa,este o solutie preferabila pentru cladirile cu regim mare de inaltime ori pentru in care se urmareste desfasurarea unor activitati cu destinatii speciale(dicoteci,restaurante,cofetarii,vizionare panoramica etc).
Acoperisul terasa se poate realiza cu pante directionate catre:
-exterior(catre fatadele si frontoanele cladirii)
-interior(dinspre fatadele si frontoanele cladirii)
Situatia
in care acoperisul terasa este rezolvat cu pante exterioare este mai rar
intalnit datorita problemelor specifice pe care le implica,si anume:
-de cele mai multe ori coloanele colectoare sunt mascate de elemente proiectoare speciale;interventia la o coloana colectoare este o operatie extrem de pretentioasa deoarece implica lucrari care se desfasoara la inaltime:
-demontarea elementelor de mascare
-efectuarea lucrarilor de reparatii ale coloanei de colectare
-montarea elementelor de mascare
-refacerea finisajului cladirii pe intreaga fatada
-coloanele colectoare sunt,,reci"si din acestpunct de vedere necesita operatii de interventie mai numeroase decat coloanele,,calde"(situate la interior)
Acest pe terasa poate fi unul de tip:-ocazional
-normal
Accesul ocazional pe terasa se poate realiza prin:
-elemente de tip chepeng
-scari amplasate la exteriorul cladirii
Accesul normal pe terasa se poate realiza prin:
-scari cu pante normale,sistem de elevatoare
-in mod direct(atunci cand terasele sunt amplasate la acelasi nivel impreuna cu alte functiuni interioare)
Dupa frecventa si intensitatea circulatiei de la nivelul terasei,acestea pot fi de tip:
-circulabile
-necirculabile
Terasele circulabile au pante de proiectare cuprinse intre 2-7%(valoarea maxima rezultand din conditia de a oferi siguranta la circulatie pet imp de iarna,in conditii de polei)
Terasele necirculabile au pante de proiectare cuprine intre 2-5%(valoarea maxima fiind impusa de conditia de stabilitate al lucrarilor existente la nivelul terasei sub regim hidrologic)
Satisfacerea functiunilor associate acoperisului impune realizarea la nivelul teraseia unor lucrari de tip:
*goluri:
-de tip intranduri:gurile coloanelor de colectare a apelor meteorice
-de tip iesinduri:canale de ventilare,cosuri de fum,caciuli de ventilare a coloanelor de colectare a apei menajere,chepenguri,deflectoare etc
*lucrari specifice de tip:atic,casoaie,rosturi etc
*Etanseitatea suprafetei terasei
Calitatea acestei lucrari depinde de multi factori:de materialele utilizate,de tehnologia adoptata,de gradul de calificare al muncitorilor etc.Sistemul ridica multe probleme sub aspectul gradului de etanseitate obtinut,al duratei relativ scazute privind stabilizarea lucrarii in timp ceea ce implica necesitatea efectuarii de lucrari suplimentare pentru etanseitatea legaturii cu tubul collector.
In functie de destinatia terasei aceasta protectie se poate realiza in doua variante:
-tip caciula(parafrunzar):pentru terase necirculabile
-tip gratare:pentru terase circulabile
1.Aticul:este elementul de constructie executat in planul fatadei,la nivelul acoperisului.
Aticul poate lipsi sau poate exista(in aceasta situatie trebuie rezolvat astfel incat sa confere siguranta persoanelor ce desfasoara diverse activitati la nivelul terasei).Din punct de vedere al tehnologiei folosite la executie,aticul poate fi:
-de tip prefabricat:se realizeaza din beton armat de grosime minim 10cm
-monolit:se realizeaza din beton armat
-din
zidarie;datorita actiunilor specifice ce apar in cazul actiunii seismice la
nivelul terasei se va folosi numai o zidarie portanta realizata din caramida
plina presata si avand grosimea de minim 25cm;aceasta zidarie este prevazuta cu
stalpisori si centura din beton armat,amplasata la partea superioara de minim
25x25cm.Inaltimea minima a aticului este de 30cm in cazul teraselor
necirculabile si de 90cm la terasele circulabile,valoare masurata de la ultimul
strat al terasei.
Rosturile sunt existente la nivelul terasei si pot indeplini diferite roluri:
-antiseismic
-de preluare a efectelor de dilatarecontragere
In cazul terasei circulabile rostul existent intre suprafata de circulatie si atic se prefera sa fie acoperit cu un material realizat din aluminiu.
3.Deflectoare(aeratoare):au rolul de,,guri de evacuare"a umiditatii din structura terasei amplasate in campul acoperisului .
Sunt necesare daca distanta de la gura de colectare la atic depaseste 10cm ori daca suprafata de colectare depaseste 100mp.
3.5
Rezolvari ale structurii teraselor
In functie de pozitia termoizolatiei in raport cu hidroizolatia,terasele se clasifica in:
-clasice,termoizolatia este protejata de hidroizolatie
-inverse,termoizolatia vine in contact direct cu mediul exterior
In functie de materialul termoizolator folosit,terasa clasica poate fi:
-cu termoizolatie de grosime constanta:b.a.,vata minerala,polistiren celular, spuma poliuretanica rigida
-cu termoizolatie de grosime variabila(materiale in vrac):granulit,zgura de termocentrala,perlite de granulit etc.
Structura suport a terasei
Structura suport a terasei poate fi planseul de la ultimul nivel realizat din beton armat,
metal etc,dar poate fi si o structura speciala pentru acoperis.Natura materialului de baza din care se realizeaza structura suport a terasei,sistemul constructive si tehnologic introduc particularitati ce impun alcatuiri specifice ale structurilor terasei datorate comportarii:
-higrotermice
-structurale:o deformata a structurii support a terasei peste valorile admisibile duce la aparitia
fenomenului de baltire ce favorizeaza rupera hidroizolatiei.
Vaporii de apa existenti in structura terasei pot proveni:
-de la elementele de constructie puse in opera prin tehnologii umede(planseul din beton armat,betonul de panta,sapa etc)si care au o umiditate in exces ca urmare a reducerii timpului de realizare al terasei
-datorita conditiilor meteorologice
-din mediul interior cladirii,datorita explatarii
-datorita neetanseitatii hidroizolatiei
-din umiditatea axcesiva a termoizolatiei ce urmeaza sa fie pusa in opera
In cadrul teraselor inverse,vaporii de apa existenti sub hidroizilatie pot fi eliminati:
-in interiorul cladirii
-in solutie mixta : interiorul cladirii pe la atic, prin deflector. Interventiile efectuate la terasele inverse aflate in exploatare au aratat ca existenta unei umiditati sub hidroizolatie nu ridica probleme in sensul deprecierii performantelor terasei(cantitatea vaporilor de apa acumulata in interiorul terasei este foarte mica ea putandu-se elimina fara probleme in timpul sezonului cald cand sensul difuziei vaporilor de apa este de la exterior catre interiorul cladirii);masuratori experimentale au aratat ca aceata eliminare a vaporilor de apa de la terasa spre interiorul cladirii se realizeaza chiar si in timpul sezonului rece;datorita diferentei de temperatura se formeaza un circuit:vapori de apa(planseu,beton de panta),in sens ascendant-picatura de apa(fata inferioara a hidroizolatiei)-vapori de apa(plan-
seu,beton de panta)in sens descendent.
In cazul adoptarii de tip terasa inversa singurul material termoizolant ce se poate folosi este polistirenul celular ecruisat,acesta fiind practic impermeabil la picatura de apa.
*Polistirenul:utilizarea acestui material este conditionata de principalele dezavantaje pe care le prezinta,astfel:
-nu rezista la solventi organici(uleiuri minerale etc)
-este un material atacat de flacara,necesita masuri speciale de protectie in cazul utilizarii de tehnologii calde la nivelul terasei
-este atacat de rozatoare
*Hidroizolatia
Bitumul de tip APP poate fi folosit si in conditiile climatice specifice ale tarii noastre,alege-
rea lui insa trebuie efectuata cu mult discernamant spre exemplu se poate folosi:la terasele inverse,la terasele gradina,ca bariera contra vaporilor etc.Armatura hidroizolatiei poate fi constituita si din folie de Aluminiu sau Cupru de 0,08mm grosime.Armatura metalica este recomandata de producatori,a se utiliza in special pentru:
-terase vegetale,gradina,circulabile rutier
-aplicarea pea tic si in special in lungul aticului,reducand astfel numarul de zone de lipituri
In functie de destinatie terasa poate fi;
-necirculabila:implica desfasurarea unor activitati de tip reparatii ori montarea unor obiecte mici
-circulabila,de tip:
*pietonal:implica desfasurarea unor activitati comune(restaurante,baruri,discoteci,cofetarii etc)ori particulare rezultate ale cladirii in special in zonele de retragere ale cladirii pe inaltime
*rutier:intalnite in special in zona garajelor,parcarilor etc
-de tip special:vegetala,gradina,piscine,cu functiuni multiple etc
In cazul teraselor necirculabile,materialele cel mai des folosite sunt:
-materiale pe baza de piatra:nisip,strat de pietris,paiete de ardezie colorate,paiete de basalt etc
-materiale metalice:foaie de Aluminiu ori Cupru,adesea caserata,folosita cu rol reflectorizant;solutia este des recomandata pentru protectia aticului,a casoaiei,chepengului etc
-vopsea reflectorizanta,vopsea acrilica,emulsie bituminoasa aluminizata aplicata prin pensulare
Solutiile cele mai utilizate in rezolvarea terasei circulabile de tip pietonal sunt dalele prefabricate tip pavele:
-realizate din materiale naturale ori compozite pe baza de piatra si aplicata pe un strat de baza (sapa,pietris etc)
-realizat din beton vibrat,lemn sau dale ceramice,pe support continuu-firma SOPREMA si aplicate pe un sistem de platouri reglbile de 15-20cm inaltime
-pavele din cauciucuri expandate
In procedeul de exploatere al terasei circulabile sunt interzise activitati generatoare de foc sau a acelor activitati care pot duce contactul invelitorii cu lichide(in special lichide tip solventi ce ataca chimic hidroizolatia)
Pentru terasele circulabile este fundamental ca stratul de circulatie sa fie,,oprit''in apropierea ,,marginilor"-stratul ultimo trebuie sa fie,,separat"de,,margini"printr-un strat elastoplastic(pietris,masticuri bituminoare etc)care sa poata prelua eforturile de dilatare -contractie care apar la nivelul acestor straturi.
In solutia clasica a unei terase circulabile rutier,stratul de uzura se poate realiza din beton slab armat sau covor asfaltic si poate avea grosimi de 15-40cm functie de intensitatea si ,,greutatea" turismelor participante la traffic
Terasa inversa
Dintre avantajele pe care le confera terasa inversa comparativ cu terasa clasica,se pot enumera urmatoarele:
-simplitatea executiei
-simplificarea structurii terasei
-durata redusa de executie.
3.6 Tehnologie de executie
Conditii de executie.
Stratul - suport al planseului trebuie sa aiba o planeitate suficienta. Acest lucru este necesar pentru ca, ulterior, sa nu se incarce inutil cu straturi de egalizare. In cazul denivelarilor, se executa o sapa de egalizare.
Straturile de termoizolatie, realizate din beton usor turnat, sunt intrerupte din loc in loc de rosturi, umplute ulterior cu mastic bitumat.
Termoizolatia executata din materiale in vrac se face in straturi de 10 cm, fiind
indesate cu maiuri usoare.
Placile semirigide de vata minerala -termoizolatie estetica - se aseaza fara rosturi, iar pentru evitarea unei tasari excesive a termoizolatiei si a umezirii, stratul de protectie (mortar de ciment) se asterne odata cu aplicarea termoizolatiei.
Pentru evitarea umezirii termoizolatiei, cauzata de precipitatiile atmosferice, este necesar ca:
. acest strat sa se aplice in fasii transversale pe latimea cladirii;
. suprafata fasiilor sa fie astfel aleasa, incat sa existe conditiile de acoperire a termoizolatiei cu o hidroizolatie;
in timpul executiei, suprafata acestui strat se va acoperi provizoriu cu cartoane bitumate sau folii de polietilena.
Pe stratul termoizolator rigid sau elastic circulatia este interzisa.
In cazul planseelor cu pod, termoizolatia (granulit, saltele de vata minerala, placi b.c.a. sau polistiren celular) se va acoperi cu un carton simplu, pentru a se evita umezirea - la podurile necirculabile - si cu o sapa de beton slab armat - la podurile circulabile.
Termoizolatia din placi de b.c.a. se aseaza cu rosturi stranse pe un pat de nisip sau mortar, pentru a nu deteriora bariera de vapori.
Termoizolatia din placi de polistiren celular se aplica pe bariera contra vaporilor, prin lipire continua cu un strat de bitum cald . Avand in vedere rezistenta mica a polistirenului celular la temperaturi inalte, hidroizolatia se aplica prin intermediul unui strat de difuzie a vaporilor, dupa ce placile de polister au fost acoperite, inaintea montarii pe acoperis, cu o pelicula din mortar de ciment cu aracet.
Alta solutie ar fi ca placa de polistiren celular sa fie acoperita prin lipire in prealabil cu un strat al hidroizolatiei.
Deflectoarele, care realizeaza comunicarea stratului de aer ventilat cu exteriorul, se distribuie uniform, pentru a ventila o suprafata de 10x10 m.
Deflectoarele realizeaza legatura straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara.
Racordarea invelitorii
Invelitoarea acoperisurilor-terasa se va racorda:
. cu elementele verticale ale acoperisului la gurile de scurgere;
. la rosturile de deformatii.
In cazul racordarii si etansarii hidroizolatiei cu elementele verticale, trebuie sa se aiba in vedere, in primul rand fixarea si protejarea hidroizolatiei verticale, si, in al doilea rand, inchiderea rostului la marginea izolatiei .
Peste hidroizolatia aticului, care parcurge suprafata verticala si orizontala a acestuia, se prevede o plinta si o copertina din beton armat, care, la terasele necirculabile, se acopera cu o pazie de tabla zincata.
Plinta se realizeaza din mortar armat cu plasa de rabit si o retea de fier beton. La partea superioara a parapetului, hidroizolatia se fixeaza prin introducerea in rostul zidariei. Plinta de protectie a hidroizolatiei verticale se poate ancora in copertina.
Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere , care reprezinta legatura intre invelitoarea terasei si burlanele interioare, se realizeaza cu deosebita atentie, deoarece in acest loc al terasei se trece de la curgerea libera la curgerea etansa.
Etanseitatea perfecta in jurul conductei se obtine cu: tabla subtire de plumb, panza impregnata, bitum sau mastic bituminos, care fac legatura intre conducta interioara de scurgere si hidroizolatia curenta a terasei. Aceste materiale se muleaza in forma de palnie si sunt presate, cu ajutorul unui inel, in gura de scurgere. Ultimul strat al hidroizolatiei se aplica peste flansa orizontala. In cazul terasei necirculabile, la nivelul ultimului strat de izolatie hidrofuga se monteaza in stut un guler de tabla zincata cu sectiunea de cornier, de care este fixat un gratar de sarma zincata. Racordarea hidroizolatiei la rosturile de deformatii trebuie astfel rezolvata, incat sa permita deplasarea relativa a celor doua tronsoane de cladire, dar totodata sa nu introduca tensiuni in stratul de hidroizolatie.
La terasele necirculabile, rostul se rezolva prin executarea unor reborduri pe care se ridica hidroizolatia. Acest strat se executa cu o bucla si se aplica pe un strat de mortar de ciment, obtinut cu scafe rotunjite. Acoperirea rostului se realizeaza cu piese prefabricate sau cu tabla galvanizata, asigurand scurgerea apelor direct pe terasa.
Rostul de deformatii, la terasele circulabile, trebuie sa fie de nivel, iar continuitatea hidroizolatiei se asigura prin foi metalice care au, in dreptul rostului, prevazuta o bucla. Aceasta bucla, asigura un spor de lungime in cazul dilatarii rostului, astfel incat sa nu
se produca solicitari in hidroizolatie.
3.7 Terase cu destinatii speciale
*Terasa vegetala si terasa gradina sunt utilizate tot mai mult in ultimul timp datorita avantajelor pe care le ofera:
-sunt ecologice
-ofera un aspect estetic deosebit
-necesita intretinere simpla
-au inertie termica mare
-sunt bune izolatoare fonic
Stratul vegetal se realizeaza in general din humus sau turba si este rezolvat sub forma de casoleta sau paletizat pentru a putea fi usor de inlocuit sau indepartat.Stratul vegetal poate fi de 20-30cm la terasa vegetala si de 120-150cm la terasa gradina.
Terasa gradina poate contine inclusiv arbusti.Sunt prevazuti in sistem casoleta armata cu plasa si ancorata in stratul vegetal.Se impune ca straturile 10,9 si 8 sa fie rezolvate in conformitate stricta cu documentatia tehnica,in caz contrar straturile vegetale retin o cantitate mare de apa si conduc la supraincarcari necontrolate ale placii de planseu.
*Terase cu functiuni multiple:
Suprafete diverse din cadrul terasei sunt proiectate sa satisfaca functiuni diferite(circulabilabila,gradina etc)pe toata durata de exploatare sau pe durate extreme de mari.
3.8 Accesorii necesare pentru functionarea corecta a terasei
-Profil prefabricat de record,echer de intarire sunt utilizate la atic,pereti,chepeng pentru a evita aparitia unghiurilor periculoase ce favorizeaza dezvoltarea liniilor de rupere.
-Garguie,barbacane,racorduri,pieptene,canale
cu gratar au rolul de a asigura o cat mai buna functionare a sistemului de
colectare si dirijare a apelor meteorice.
-Dispozitive de evacuare a fumului si a caldurii;sunt folosite in special la cladirile tip hala si sunt actionate electric,iar capacul este realizat din policarbonat.
-Cupole
Sunt folosite pentru iluminarea naturala a spatiilor interioare;sunt realizate din structura metalica si metracrilat sau policarbonat si are inaltimi de la 1,40pana la 3,40m si diametre 3,40-10,0m.
4. BIBLIOGRAFIE
Constructii : Elemente generale pentru cadastru.
Autor : Gabriela Ecaterina Proca.
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002
Constructii : Subansambluri constructive
Autor : Mirel Florin Delia
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2004
Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri
Autor : Mihai Manole
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001
Cum concepem constructiile civile
Autor : Alexandru Ciornei
Editura : Junimea
5. ANEXE
IMAGINI - ACOPERISURI TERASA
