Simbolizarea fontelor

Simbolizarea fontelor

Fontele rezistente la uzare abraziva sunt prevazute in SR EN 12513:2000 (tabel nr.9.10) . Sunt marci de fonta alba nealiata sau slab aliata; aliata cu nichel si crom; aliata cu continut ridicat de crom.

Fonta alba se simbolizeaza prin gruparea de litere EN-GJN, unde G indica piesa turnata, J- fonta; N-nu contine grafit (fonta alba), urmata de duritatea Vickers minim garantata.

Fontele nealiate sunt livrate in stare brut turnata fara tratament. Fontele cu 4%Cr-2%Ni se livreaza brut turnate sau cu tratament termic. Se supun recoacerii de detensionare la 250..300°C. Pentru rezistenta la socuri mecanice se supun recoacerii la 425475°C. Fontele cu 9%Cr-5% Ni se supun calirii de la 800850°C. Fontele cu continut ridicat de Cr se livreaza brut turnate sau cu tratamentul termic de calire de la 9001050°C si revenire la 200500°C.

Tabel nr. 9.10 Fonta rezistenta la uzare abraziva

Fontele cenusii cu grafit lamelar (obisnuite sau modificate) turnate in piese sunt prevazute in standardul SR EN 1561:1999 (tabel 9.11). Fontele cenusii cu grafit lamelar sunt caracterizate fie prin rezistenta la tractiune pe probe turnate separate sau atasate la piesa, fie prin duritatea Brinell pe suprafata piesei turnate.

Marcile de fonta cenusie se simbolizeaza prin gruparea de litere EN-GJL, (unde L-indica grafitul lamelar), urmata de rezistenta la tractiune minima garantata sau duritatea Brinell maxima admisa. De exemplu: EN-GJL- sau EN-GJL-HB 175 SR EN 1561:1999

Proprietatile fontelor se coreleaza cu masa metalica, dimensiunile si forma grafitului. Fonta de rezistenta minima 100N/mm² are masa metalica feritica si separari

grosiere de grafit. Cresterea rezistentei minime peste 200N/mm² este asigurata de masa perlitica si separari fine de grafit. Rezistente peste 300N/mm² se obtin prin modificare. Rezistenta la tractiune si duritatea Brinell scad cu cresterea grosimii de perete a piesei care se toarna.

Fontele modificate cu grafit vermicular turnate in piese sunt prevazute in STAS 12443-86 (tabelul 9.12). Se simbolizeaza prin grupul de litere Fgv urmat de rezistenta la tractiune minima garantata. Exemplu: Fgv 300 STAS 12443-86.

Fontele cu grafit nodular (sferoidal) turnate in forme din amestec clasic sunt clasificate in SR EN 1563:1999 in functie de caracteristicile mecanice ale materialului, rezultate din incercarea de tractiune si incovoiere prin soc mecanic sau prin incercarea de duritate Brinell.

In tabelul 9.13 se prezinta clasificarea fontelor dupa caracteristicile mecanice rezultate din incercarea de tractiune si incovoiere prin soc mecanic. Simbolizarea fontelor este alcatuita din grupul de litere EN-GJS - rezistenta la tractiune minima, Rm, in N/mm² - alungirea specifica la rupere, A, in %. Daca se garanteaza energia de rupere prin soc mechanic, KV, atunci se adauga grupul de litere LT-la temperatura scazuta sau RT-la temperatura ambianta. Exemplu: EN-GJS-350-22-LT SR EN 1563:1999. Daca caracteristicile mecanice se determina pe epruvete prelucrate din probe atasate, dupa valoarea alungirii la rupere se adauga litera U. Exemplu: EN-GJS-500-7U SR EN 1563:1999.

In tabelul 9.14 se prezinta marcile de fonta caracterizate prin incercarea de duritate. Simbolizarea contine in acest caz dupa grupul de litere EN-GJS-HB valoarea duritatii Brinell. Exemplu: EN-GJS-HB 130 SR EN 1563:1999.

In SR EN 1564:1999 (tabelul 9.15) se prezinta clasificarea fontelor cu grafit nodular bainitice de inalta rezistenta, in functie de de caracteristicile mecanice determinate pe epruvete prelevate din probe turnate separate.

Tabel nr. 9.11 Fonte cenusii cu grafit lamelar

Nota: Rm determinata pe probe turnate separate cu diametru 30mm, corespunzatoare pentru grosimea de perete 15mm

Tabel 9.12 Fonte cu grafit vermicular STAS 12443-86

Tabel 9.13 Fonte cu grafit nodular caracterizate prin incercarea de tractiune

Tabel 9.14 Fonte cu grafit nodular caracterizate prin incercarea de duritate Brinell

Tabel 9.15 Fonte cu grafit nodular bainitica

Fontele maleabile sunt clasificate in standardul SR EN 1562:1999 in functie de caracteristicile mecanice rezultate din incercarea de tractiune (tabelul 9.16). Se diferentiaza fonta maleabila cu inima alba (decarburata) si fonta maleabila cu inima neagra (nedecarburata).

Simbolizarea fontelor maleabile cu inima alba cuprinde grupul de litere EN-GJMW urmat de rezistenta la tractiune, Rm, minima in N/mm² si alungirea specifica la rupere, A, in %. De exemplu: EN-GJMW-350-4 SR EN 1562:1999.

Simbolizarea fontelor maleabile cu inima neagra cuprinde grupul de litere EN-GJMB. De exemplu: EN-GJMB-300-6 SR EN 1562:1999.

Tabel 9.16 Fonta maleabila cu inima alba (W), si inima neagra (B)