SISTEMUL NERVOS - Encefalul, Cerebelul sau creierul mic, Diencefalul, Telencefal, Sistemul nervos vegetativ

SISTEMUL NERVOS

Clasificarea topografica

A. Sistem nervos central (SNC ) sau axul cerebrospinal, nevrax - format din: maduva spinarii si encefal (telencefal, diencefal, mezencefal, metencefal, mielen cefal);

B. sistem nervos periferic (SNP) format din: nervi spinali si cranieni si ganglioni nervosi.

Clasificarea functionala

A. Sistem nervos somatic (SNS) sau al vietii de relatie - integreaza organismul in mediu;

o parte centrala (encefal, maduva spinarii) si o parte periferica: nervi, ganglioni.

B. Sistemul nervos vegetativ (SNV) sau autonom sau al vietii de nutritie:

are o parte centrala in encefal si in maduva spinarii si o parte periferica: nervi, ganglioni.

Maduva spinarii

Localizare - in canalul coloanei vertebrale, de la orificiul occipital pana la vertebra L2;

de aici se continua cu conul medular (coada de cal si filum terminale);

coada de cal este formata din radacinile nervilor lombari si sacrali in drumul lor spre orificiile intervertebrale;

filum terminale este o prelungire a piamater -ului (se insera pe partea posterioara a coccisului).

Protectie tripla: osoasa, meningeala, lichida:

osoasa - asigurata de peretele canalului vertebral;

meningeala - asigurata de trei foite conjunctive care se continua cu meningele cerebrale:

duramater - fibroasa, separata de perete osos prin spatiu epidural in care se gaseste o retea venoasa si tesut adipos cu rol protector;

arahnoida - foita mijlocie, subtire; separata de duramater prin spatiu subdural iar de piamater prin spatiul subarahnoidian plin cu lichid cefalorahidian (LCR);

piamater - foita interna, conjunctivo-vasculara, foarte subtire, puternic vascularizata, care patrunde in santurile de la suprafata maduvei;

lichida - asigurata de lichidul cefalorahidian - LCR.

Structura externa - are forma unui cilindru usor turtit antero-posterior cu:

doua dilatari (intumescente) - cervicala si lombara - corespunzatoare membrelor;

doua santuri mediane: fisura mediana anterioara si santul median posterior;

doua santuri antero-laterale - locul de iesire al radacinilor anterioare;

doua santuri postero-laterale - locul de intrare al radacinilor posterioare.

Structura interna - substanta cenusie si substanta alba:

substanta cenusie - contine corpurile neuronilor;

dispusa in interior, sub forma de coloane, in sectiune transversala are forma de H;

bara transversala (comisura cenusie, substanta intermediara) este strabatuta de canalul ependimar cu LCR;

partile laterale ale H-ului sunt divizate in coarne anterioare, posterioare si laterale;

coanele anterioare (ventrale) sunt mai late si mai scurte, contin neuroni somatomotori (α si γ) ai caror axoni formeaza radacina ventrala a nervilor spinali; sunt mai dezvoltate in regiunile dilatarilor;

coarnele posterioare (dorsale) contin neuroni somatosenzitivi (deutoneuronul cailor senzitive);

coarnele laterale sunt mai vizibile in regiunile cervicala inferioara, toracica si lombara superioara; contin neuroni vegetativi (senzitivi si motori) simpatici preganglionari ai caror axoni formeaza fibrele preganglionare;

intre coarnele laterale si cele posterioare, de fiecare parte, se afla substanta reticulata (mai bine individualizata in regiunea cervicala), prezenta si in jurul canalului ependimar, pe toata lungimea sa, cu neuroni dispusi in retea;

substanta alba - contine prelungirile neuronilor

dispusa la exterior, in jurul substantei cenusii, sub forma de cordoane perechi: posterioare, anterioare, laterale;

in cordoane sunt fascicule ascendente (situate periferic), descendente (situate spre interior fata de cele ascendente) si de asociatie (situate profund, in imediata vecinatate a substantei cenusii).

Nervii spinali (rahidieni) - 31 perechi

Sunt: 8 cervicali, 12 toracici, 5 lombari, 5 sacrali, 1 coccigian, cate o pereche pentru fiecare segment (mielom? miotom ) medular, dispusi simetric de o parte si de alta a maduvei, cei toracici si metameric.

Sunt micsti, formati din radacina anterioara, radacina posterioara, trunchi, ramuri.

Radacina posterioara (dorsala) este senzitiva, are ganglionul spinal cu neuronii de origine ai cailor senzitive, somatice si vegetative, cu dendritele conectate cu receptorii din tegument, muschi, tendoane, articulatii si visceroceptori, axonii fac sinapsa in coarnele posterioare medulare sau trec direct in cordoanele posterioare.

Radacina anterioara (ventrala) este motorie, alcatuita din axonii neuronilor motori somatici (din coarnele anterioare) si vegetativi (din coarnele laterale); fibrele somatice transmit impulsuri musculaturii scheletice, cele viscerale musculaturii viscerelor.

Trunchiul este mixt si rezulta din alaturarea celor doua radacini pentru a strabate orificiul intervertebral.

Ramurile nervului spinal sunt mixte si sunt:

1- ramura dorsala (posterioara) alcatuita din fibre:

somatosenzitive - asigura sensibilitatea spatelui;

somatomotorii - inerveaza musculatura striata a spatelui si a cefei;

visceromotorii postganglionare - inerveaza musculatura neteda din tegument - dorsal;

2 - ramura ventrala (anterioara) alcatuita din fibre:

somatosenzitive - asigura sensibilitatea membrelor si a partii antero-laterala a trunchiului;

somatomotorii - inerveaza musculatura striata a membrelor si a partii anterioare a trunchiului;

visceromotorii postganglionare - inerveaza musculatura neteda din tegument - anterior;

3- ramura comunicanta alba alcatuita din fibre:

viscerosenzitive - cu originea in ganglionul spinal;

visceromotorii preganglionare - cu originea in cornul lateral medular;

face legatura cu ganglionii paravertebrali si contracta musculatura neteda din tegument;

4. ramura meningeala alcatuita din fibre:

viscerosenzitive - cu originea in ganglionul spinal, pentru meninge

vasomotorii - care provin din ramura comunicanta cenusie, pentru meninge;

inerveaza meningele spinal si vasele de sange de la acest nivel;

5 ramura comunicanta cenusie alcatuita din:

fibre postganglionare simpatice amielinice cu originea in ganglionul paravertebral;

realizeaza legatura intre un ganglion paravertebral si trunchiul nervului spinal.

Fibrele somatomotorii ale ramurilor dorsala si ventrala se dispun metameric la nivelul regiunii toracice, unde formeaza 12 perechi de nervi intercostali somatici.

Ceilalti nervi formeaza plexuri: cervical, brahial (se desprind nervii membrelor superioare), lombar (se desprind nervii femurali), sacrat (se desprind nervii rusinosi si sciatici), coccigian.

Fibrele postganglionare simpatice din ramura comunicanta cenusie ajunse in trunchiul nervului ies prin ramurile dorsala si ventrala si inerveaza muschii firelor de par si ai vaselor de sange din tegument, glandele sudoripare, glandele sebacee; stimularea glandelor este diferita: in coditii obisnuite este colinergica (stimuleaza secretia normala) in conditii de stres este adrenergica (stimuleaza secretia glandelor din palme si talpi).

Fibrele preganglionare simpatice din ramura comunicanta alba sunt in tranzit prin ganglionii paravertebrali T₅ - T₁₂; la iesire din lant fibrele preganglionare simpatice formeaza trei plexuri preganglionare (celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior), se unesc si formeaza trei nervi splanhnici: marele splanhnic, micul splanhnic, mezenteric inferior; fiecare se termina in cate un ganglion (celiac, mezenteric superior si inferior).

Encefalul

Ÿ Este localizat in cutia craniana, are o protectie asigurata de : osoase;e craniului, meningea si lichidul cefalorahidian (LCR)

Ÿ LCR este produs in encefal, in camere interioare, interconectate intre ele, numite ventriculi.

Ÿ Piamater trimite in ventriculi prelungiri vasculare numite plexuri coroide cu rol in secretia continua a LCR.

Ÿ LCR este similar cu plasma sanguina si contine diferite saruri si alti compusi cum ar fi sodiu si glucoza.

Ÿ LCR circula prin ventriculi, in jurul creierului si al maduvei spinarii, prin canalul ependimar, in final este absorbit la nivelul encefalului (in sinusurile durale unde este adus de prelungiri ale arahnoidei).

Ÿ Sinusurile durale sunt marile colectore venoase ale encefalului.

Ÿ Encefalul este format din trunchiul cerebral, cerebel, diencefal si emisferele cerebrale.

1. Trunchiul cerebral

Are forma de trunchi de con cu baza mica in jos si doua fete: anterioara si posterioara.

Este localizat in etajul inferior al cutiei craniene si contine bulbul rahidian, puntea lui Varolio si mezencefalul.

Substanta cenusie, situata in interior, este fragmentata in nuclei din cauza decusatiei senzitive si motorii.

Substanta alba este dispusa la exterior si printre nuclei.

Spatiile libere dintre fibrele nervoase sunt ocupate de substanta reticulata.

Pozitionat posterior fata de bulb si punte si anterior fata de cerebel este ventriculul IV.

Ventriculul IV se continua inferior cu canalul ependimar iar prin trei orificii (unul superior, doua laterale) comunica cu spatiul subarahnoidian spinal.

La nivelul mezencefalului se afla apeductul Sylvius prin care ventriculii III si IV comunica intre ei.

Bulbul rahidian sau maduva prelungita

este separat de maduva prin decusatia piramidala, iar de punte prin santul bulbo-pontin;

are fisura mediana anterioara si lateral piramidele bulbare, separate prin santurile anterioare de cordoanele laterale bulbare;

in partea superioara a cordoanele laterale bulbare se afla olivele bulbare;

lateral si ascendent sunt pedunculii cerebelosi inferiori care leaga bulbul de cerebel;

substanta cenusie este dispusa in interior, sub forma de nuclei:

a. nuclei motori (de origine):

- ambiguu - origine a nervilor cranieni IX, X, XI si nucleul nervului hipoglos (XII).

b. nuclei senzitivi sau terminali

- nucleul tractului spinal al nervului trigemen (V) unde se termina o parte din fibrele lui senzitive;

- nucleul tractului solitar - se termina fibrele senzoriale gustative ale nervilor cranieni VII, IX, X;

- patru nuclei vestibulari - se termina fibrele ramurii vestibulare ale nervilor cranieni VIII (in bulb si punte);

c. nuclei vegetativi parasimpatici - salivator inferior al nervului glosofaringian (IX) si dorsal al vagului (X)

d. nuclei proprii

- nucleii olivari, nucleii Goll (gracilis) si Burdach (cuneat);

- nucleii substantei reticulate: respirator si cardio-vasomotori parasimpatici.

Puntea lui Varolio - situata transversal ca o banda de substanta alba

delimitata inferior de santul bulbo-pontin si superior de santul ponto-peduncular;

lateral sunt pedunculii cerebelosi mijlocii care leaga puntea de cerebel;

substanta cenusie este dispusa in interior sub forma de nuclei:

a. nuclei motori (de origine):

- nucleul nervului trigemen (V), nervului abducens (VI) si nervului facial (VII);

b. nuclei senzitivi (terminali):

- superior al trigemenului - se termina restul fibrelor senzitive ale trigemenului (V);

- nucleul cohlear ventral si dorsal - se termina fibrele ramurii cohleare (VIII);

c. nuclei vegetativi parasimpatici - salivator superior si lacrimal - ai nervului facial (VII);

d. nuclei proprii - nucleii substantei reticulate, nucleul pontin (pleaca fibre spre cerebel).

Mezencefalul - localizat intre punte si diencefal

anterior are doi pedunculi cerebrali - fac legatura cu emisferele cerebrale;

posterior prezinta tectum alcatuit din patru coliculi: doi superiori, doi inferiori (tuberculi cvadrigemeni);

este legat de cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori;

intre apeductul Sylvius si substanta neagra este delimitat un spatiu - tegment;

substanta cenusie este dispusa in interior, sub forma de nuclei:

a. nuclei motori (de origine) - nucleul nervului oculomotor (III) si nervului trohlear (IV);

b. nuclei senzitivi sau terminali - nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen (V);

c. nuclei vegetativi parasimpatici - nucleul accesor al nervului oculomotor (III);

d. nuclei proprii: - nucleul rosu din tegmentul mezencefalic, substanta neagra, nucleii substantei reticulate, coliculii superiori si inferiori.

2 . Cerebelul sau creierul mic

Ÿ Ocupa fosa posterioara a craniului.

Ÿ Este separat de creierul mare prin cortul cerebelului, o excrescenta a foitei duramater.

Ÿ Este legat de bulb, punte, mezencefal prin pedunculii cerebelosi (PCI, PCM, PCS).

Ÿ Pedunculii superiori si inferiori contin fibre aferente si eferente, cei mijlocii numai fibre aferente.

Ÿ Are forma de fluture cu o portiune centrala (vermis) si doua mase laterale (emisfere cerebeloase).

Ÿ Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele.

Ÿ Santurile superficiale delimiteaza lamelele (foliile) cerebeloase.

Ÿ Santurile mai adanci delimiteaza lobii si lobulii cerebelului.

Ÿ Are trei lobi: anterior (paleocerebel), posterior (neocerebel) si floculonodular (arhicerebel).

Ÿ Substanta cenusie este la exterior (scoarta cerebeloasa) si in profunzime (nucleii cerebelului).

Ÿ Scoarta cerebeloasa inconjura substanta alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand aspectul unei coroane de arbore; de aici numele substantei albe cerebeloase de arborele vietii.

Ÿ Scoarta cerebeloasa are trei straturi de neuroni: molecular (extern), celulelor Purkinje (intermediar) si granular (intern), bogat in neuroni multipolari.

Ÿ Nucleii cerebelului sunt 4 si apartin: 1 arhicerebelului, 2 paleocerebelului, 1 (dintat) neocerebelului.

Ÿ Substanta alba contine trei categorii de fibre:

fibrele de proiectie, aferente si eferente, sunt continute in pedunculii cerebelosi;

fibrele de asociatie fac legatura intre scoarta cerebeloasa si nucleii cerebelului;

fibrele comisurale leaga cele doua emisfere cerebeloase.

Ÿ Aferentele cerebelului se termina pe celulele Purkinje direct sau dupa o statie in stratul granular.

Ÿ Eferentele cerebelului pornesc din nucleii cerebelului si se indreapta spre diferite segmente ale SNC.

Aferentele cerebelului provin de la:

a. maduva spinarii prin:

calea spinocerebeloasa directa ( PCI - paleocerebel);

calea spinocerebeloasa incrucisata (PCS - paleocerebel);

b. trunchiul cerebral prin:

calea vestibulo-cerebeloasa (nucleii vestibulari din bulb - PCI - arhicerebel);

calea olivo-cerebeloasa (nucleii olivelor bulbare - PCI - paleocerebel);
calea reticulo-cerebeloasa (nucleii de substanta reticulata -PCI - paleocerebel);

c. scoarta cerebrala trimite eferente la cerebel prin:

bucla cortico-ponto-cerebeloasa (scoarta cerebrala - nucleu pontin - PCM - neocerebel);

Eferentele cerebelului pleaca din nucleii cerebelului si ajung la:

talamus prin bucla cerebelo-talamo-corticala si la nucleul rosu din mezencefal, prin PCS;

nucleii substantei reticulate din bulb si punte, nucleii olivari si vestibulari, prin PCI;

Functiile cerebelului

reglare a echilibrului - prin arhicerebel;

mentinerea tonusului muscular - prin paleocerebel,

coordonarea miscarilor fine comandate de scoarta cerebrala - prin neocerebel.

Ÿ Extirparea totala a cerebelului este compatibila cu viata (functiile sunt preluate progresiv de scoarta cerebrala).

3. Diencefalul

Ÿ Asezat deasupra mezencefalului si sub emisferele cerebrale care-l acopera.

Ÿ In interiorul lui este ventriculul III (diencefalic).

Ÿ Este alcatuit din talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus.

Talamus

doua mase de substanta cenusie, ovoide, (peretii laterali ai ventriculului III), unite prin masa intermediara;

nucleii talamici sunt reprezentati prin trei grupe: anteriori, mediali, laterali; sunt statii de releu pentru caile sensibilitatii (mai putin olfactive, vizuale, auditive);

substanta alba - sub forma de lame externa si interna care delimiteaza nucleii;

are conexiuni: talamo-corticale, talamo-striate, talamo-cerebeloase, talamo-bulbare, talamo-hipotalamice.

Hipotalamus

formeaza planseul ventriculului III (situat sub talamus);

are mase de substanta cenusie sub forma de nuclei hipotalamici;

a. anteriori - secreta hormoni (ADH si ocitocina) - rol de integrare parasimpatica;

b. posteriori - rol de integrare simpatica;

c. mijlocii - produc neurosecretii ce controleaza activitatea hipofizei anterioare, rol de integrare parasimpatica;

substanta alba - sub forma de fibre aferente de la mezencefal, talamus, cortex cerebral.. si fibre eferente spre mezencefal, talamus, hipofiza, trunchi cerebral, cortex.

Functiile hipotalamusului

mentinerea homeostaziei mediului intern, reglarea functiilor vegetative;

reglarea temperaturii corpului (centrul termoreglarii) si a bioritmului nictemeral (noapte / zi);

formarea si controlul comportamentelor alimentar si sexual;

controlul activitatilor endocrine, dependente de hipofiza.

Metatalamus

situat posterior si inferior fata de talamus;

substanta alba - reprezentata prin conexiuni corticale si subcorticale;

substanta cenusie - reprezentata prin doua perechi de corpi geniculati:

- corpi geniculati laterali (externi) - statii releu ale cai optice (al III-lea neuron);

- corpi geniculati mediali (interni) - statii releu ale caii auditive (al IV-lea neuron);

Epitalamus

formeaza plafonul ventriculului III si este format din:

a. nucleii habenulari intervin in raspunsurile emotionale si viscerale la informatii olfactive (dirijeaza miscarile legate de miros);

b. epifiza (glanda pineala) - rol in declansarea pubertatii si in ritmul de veghe-somn;

c. substanta alba - dispusa sub forma de strii si comisura habenulara (leaga nucleii habenulari).

4. Telencefal, emisferele cerebrale sau creierul mare

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului.

Sunt separate incomplet prin fisura interemisferica, printr-o prelungire a foitei duramater (coasa creierului).

La baza fisurii interemisferice se gasesc formatiuni de substanta alba, care interconecteaza emisferele intre ele: corpul calos, fornixul (trigonul central), comisura alba anterioara.

Emisfera stanga este mai dezvoltata decat cea dreapta (activitate complexa a mainii drepte, centrul vorbirii in emisfera stanga); stanga raspunde de "logica", dreapta de "artistic, sentimente".

Fiecare emisfera are cate trei fete: laterala, mediala, inferioara.

Fata laterala (externa) are santuri adanci ce delimiteaza lobi si girusuri;

santul central Rolando - separa lobul frontal de lobul parietal;

santul lateral (scizura lui Sylvius) - separa lobul temporal de parietal;

santul parieto-occipital - separa occipitalul de parietal si temporal;

santuri mai putin adanci impart lobii in girusuri (circumvolutiuni):

1. lobul frontal cu patru girusuri: superior, mijlociu, inferior, precentral;
2. lobul parietal cu trei girusuri: superior, inferior, postcentral,
3. lobul temporal cu trei girusuri: superior, mijlociu, inferior,
4. lobul occipital cu trei girusuri: O1, O2, O3.

Fata mediala (interna) cu santul corpului calos, iar posterior scizura calcarina (sant orizontal).

Fata inferioara (bazala) contine bulbul olfactiv si tractul olfactiv ce apartin deopotriva sistemului limbic si analizatorului olfactiv; aici incepe fisura lui Sylvius care imparte aceasta fata in doi lobi:

a. orbital - anterior fisurii lui Sylvius; contine santul olfactiv, cu directie antero-posterioara ce adaposteste bulbul olfactiv; lateral de santul olfactiv sunt santurile orbitale (forma H) intre care se delimiteaza girii orbitali;

b. temporo - occipital - posterior fisurii, cu trei santuri: al hipocampului, colateral si occipito-temporal; aceste santuri delimiteaza trei girusuri: hipocampic, occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral.

Cele doua categorii de substante sunt dispuse astfel:

substanta cenusie la exterior (scoarta cerebrala) si in interior (corpii striati);

substanta alba in interior, cu fibre: de proiectie, (ascendente si descendente), de asociatie, comisurale;  

A. Scoarta cerebrala (cortex)

contine circa 18 miliarde de neuroni, celule gliale, fibre nervoase, vase de sange;

are o grosime de 1,2 - 4,5 mm si din punct de vedere filogenetic, se divide in:

paleocortex - ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale;

- are doua straturi de celule; contine bulbul olfactiv, tractul olfactiv, trigonul olfactiv;

- indeplineste functie olfactiva - proiectia primara si de integrare a aferentelor olfactive;

- are intinse conexiuni cu analizatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul, mai putin cu neocortexul;

arhicortex - ocupa un teritoriu intins pe fata mediala a emisferelor cerebrale; impreuna cu paleocortexul formeaza sistemul limbic, dispus ca un arc de cerc, in jurul diencefalului si interpus intre diencefal si neocortex;

- este sediul proceselor psihice afectiv-emotionale si ale comportamentului instinctiv (alimentar si sexual);

- intervine in functia de recompensa - pedeapsa pe baza careia se elaboreaza motivatiile interne care favorizeaza formarea de deprinderi intelectuale si fizice necesare invatarii;

- controleaza si regleaza (cu hipotalamusul) activitatea vegetativa si endocrina (mentinerea homeostaziei);

neocortex formatiune noua filogenetic;

- are sase straturi: molecular, granular extern, piramidal extern, granular intern, piramidal intern, fusiform;

- este sediul proceselor psihice superioare si dupa functiile indeplinite este:

a. neocortexul receptor: este zona de proiectie corticala a sensibilitatilor specifice; prelucreaza informatii si formeaza senzatii (exceptie aria vestibulara); predomina celulele granulare; cuprinde arii senzitive si senzoriale;

Ÿ ariile senzitive (somestezice) sunt:

somestezica primara (I ) in girus postcentral - se proiecteaza fibrele sensibilitatii cutanate si proprioceptive;

somestezica secundara (II) - in peretele santului Sylvius, posterior fata de girusul postcentral, unde se proiecteaza sensibilitatea protopatica;

- proiectia corticala senzitiva a segmentelor corpului are aspectul unui omulet deformat (homunculus senzitiv);

Ÿ ariile senzoriale sunt:

ariile auditive - lob temporal, girus temporal superior;

ariile vizuale - lob occipital - girusul scizurii calcarine;

ariile olfactive - lob temporal, fata mediala, gir hipocampic si nucleul amigdalian;

ariile gustative - lob parietal, girus postcentral, partea inferioara;

ariile echilibrului - lob temporal, girus temporal superior - partea posterioara;

b. neocortexul motor: predomina celulele piramidale; aici au originea caile piramidale si extrapiramidale; proiectia corticala a segmentelor corpului este proportionala cu importanta lor (homunculus motor); cuprinde:

aria motorie primara (principala) - in girusul precentral, lob frontal;

- aici au originea caile piramidale, comanda motricitatea voluntara;

ariile premotorii - in partea anterioara a lobului frontal;

- aici au originea unele dintre fibrele cailor extrapiramidale;

- comanda motricitatea semivoluntara sau automata;

c. neocortexul de asociatie: realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii; aici sunt integrate informatiile sosite de la neocortexul receptor; sunt conectate ariile receptoare cu ariile motorii; au o mare intindere; ariile de asociatie sunt secundare si tertiare;

aria de asociatie prefrontala - rol in conturarea personalitatii, controlul activitatii vegetative;

aria de asociatie temporala - rol in memoria vizuala, in controlul activitatii sexuale, reactii emotionale;

aria de asociatie parieto-occipitala - rol in integrarea sensibilitatii somatice;

B. Corpii striati (nucleii bazali, ganglionii bazali)

sunt dispusi deasupra si lateral fata de talamus;

sunt doua mase de substanta cenusie situate in grosimea substantei albe cerebrale;

sunt conectati in dublu sens cu nucleul rosu si substanta neagra;

au o structura neomogena din cauza cordoanelor de substanta alba care ii strabat;

sunt prima statie pe traseul cailor descendente extrapiramidale;

sunt formati din nucleul caudat si nucleul lenticular;

participa la circuitul cortico-strio-talamo-cortical.

Functiile corpilor striati

moduleaza miscarile automate si semivoluntare elaborate de ariile corticale extrapiramidale;

inhiba tonusul musculaturii striate (prin inhibarea nucleului rosu);

repartizeaza tonusul muscular pe grupe de muschi, in timpul miscarii;

participa la formarea cailor extrapiramidale.

Nervii cranieni - 12 perechi

Sunt senzoriali (I, II, VIII), motori (III, IV, VI, XI, XII) micsti (V, VII, IX, X).

Nervii III, VII, IX, X au si fibre vegetative parasimpatice.

Au: origine reala (OR), origine aparenta (OA), traiect intracranian si teritoriu de inervatie.

Perechea I - nervii olfactivi - nervi senzoriali

- OR in neuronii bipolari ai mucoase olfactive; distributie in mucoasa olfactiva

- rol in sensibilitatea olfactiva, contin fibre senzoriale olfactive.

Perechea II - nervii optici nervi senzoriali

- OR in neuronii multipolari din retina; distributie in retina

- rol in sensibilitatea vizuala, contin fibre senzoriale vizuale.

Perechea III - nervii oculomotori - nervi motori care au si fibre parasimpatice

- contin fibre somatomotorii cu OR in nucleul oculomotor (din mezencefal); inerveaza muschii: drept superior, inferior si intern, oblic inferior, ridicator al pleoapei superioare;

- contin si fibre visceromotorii cu OR in nucleul accesor vegetativ parasimpatic al oculomotorului din mezencefal; inerveaza muschii circulari ai irisului si ai corpului ciliar;

rol de constrictie a pupilei (mioza) si de acomodare;

- OA pe fata anterioara a trunchiului cerebral, intre picioarele pedunculilor cerebrali.

Perechea IV - nervii trohleari - nervi motori

- contin fibre somatomotorii cu OR in nucleul motor al nervului trohlear (din mezencefal);

- inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular; rol in miscarea globilor oculari;

- OA pe fata posterioara a trunchiului cerebral, sub lama cvadrigemina.

Perechea V - nervii trigemeni - nervi micsti

- au fibre somatosenzitive din ramura oftalmica, maxilara, mandibulara cu OR in ganglionul trigeminal (Gasser) al nervului; ramura oftalmica inerveaza senzitiv ochiul, fruntea, mucoasa nazala, glanda lacrimala; ramura maxilara inerveaza senzitiv etajul mijlociu al fetei, buza superioara, bolta palatina, dintii maxilari;

- au fibre somatomotorii din ramura mandibulara, cu OR in nucleul motor masticator (punte);

- fibrele somatomotorii si somatosenzitive din ramura mandibulara inerveaza etajul inferior al fetei, limba, dintii inferiori si muschii masticatori;

OA este pe fata anterioara a puntii lui Varolio.

Perechea VI - nervii abducens - nervi motori

- OR in nucleul motor al nervului abducens din puntea lui Varolio;

- contin fibre somatomotorii care inerveaza muschiul drept extern al globului;

- OA se afla in santul bulbo-pontin; rol in miscarile globilor oculari in orbite.

Perechea VII - nervii faciali - nervi micsti care au si fibre parasimpatice

- fibrele motorii au OR in nucleul motor al facialului din punte si inerveaza muschii mimicii;

- fibrele senzitive au OR in ganglionul geniculat al nervului (protoneuronul) iar deutoneuronul este in nucleul solitar din bulb; inerveaza 2/3 din anterioare ale limbii;

- fibrele parasimpatice au OR in nucleul lacrimal si nucleul salivator superior, din punte; inerveaza glandele lacrimale, sublinguale, submandibulare;

- OA in santul bulbo-pontin.

Perechea VIII - nevii acustico-vestibulari (vestibulo-cohleari) - nervi senzoriali cu doua ramuri;

- ramura acustica cu fibre senzitive cu OR in ganglionii Corti de pe traseul ramurii; se indreapta spre punte unde face sinapsa in nucleii cohleari; deserveste sensibilitatea auditiva;

- ramura vestibulara cu fibre senzitive cu OR in ganglionii Scarpa de pe traseul ramurii; se indreapta spre bulb in nucleii vestibulari; rol in simtul echilibrului; OA in santul bulbo-pontin.

Perechea IX - nervii glosofaringieni - nervi micsti care au si fibre parasimpatice

- fibrele somatomotorii au OR in nucleul ambiguu din bulb si inerveaza muschii faringelui (ridica faringele);

- fibrele somatosenzitive au OR in ganglionul superior al nervului; inerveaza musculatura urechii medii, a faringelui, amigdala palatina;

- fibrele senzoriale gustative au OR in ganglionul inferior al nervului si deutoneuronul in nucleul solitar din bulb; culeg informatii gustative din treimea posterioara a limbii;

- fibrele preganglionare parasimpatice au OR in nucleul salivator inferior din bulb; inerveaza glanda salivara parotida, produc secretie salivara seroasa; OA in santul retoolivar.

Perechea X - nervii vagi sau pneumogastrici - nervi micsti care au si fibre parasimpatice

- fibrele somatomotorii au OR in nucleul ambiguu din bulb si inerveaza muschii faringelui si laringelui;

- fibrele somatosenzitive au OR in ganglionul superior al nervului si inerveaza tegumentul urechii externe si conductul auditiv;

- fibrele senzoriale gustative au OR in ganglionul inferior de pe traseul nervului si deutoneuronul in nucleul solitar din bulb; culeg informatii gustative de la baza radacinii limbii, epiglota, faringe;

- fibrele preganglionare parasimpatice au OR in nucleul dorsal al vagului, in bulb; inerveaza musculatura neteda a organelor din torace si abdomen si a glandelor din viscere; contracta muschii netezi si relaxeaza sfincterele;

- fibrele viscerosnzitive au OR in ganglionul inferior al nervului; culeg informatii de la receptorii din viscere si vase de sange; deservesc calea aferenta a unor reflexe vegetative;

- OA in santul retroolivar.

Perechea XI - nervii accesori sau spinali - nervi motori

- fibre somatomotorii cu o radacina bulbara, cu OR in nucleul ambiguu, inerveaza muschii laringelui (insotind fibrele motorii ale vagului);

- fibre somatomotorii cu o radacina spinala, cu OR in cornul anterior al maduvei cervicale, inerveaza muschii sterno-cleido-mastoidian si trapez.

Perechea XII - nervii hipoglosi - nervi motori

- fibrele somatomotorii au OR in nucleul motor al hipoglosului, din bulb;

- inerveaza musculatura limbii si au OA in santul preolivar.

Structural, nervii sunt organe formate din fibre (grupate in fascicule) invelite in teci:

endonerv teaca conjunctiva ce inveleste fibra nervoasa mielinica sau amielinica;

perinerv teaca conjunctiva comuna unui fascicul de fibre nervoase;

epinerv teaca conjunctiva ce inveleste nervul (fasciculele).

Printre fascicule sunt vase de sange si fibre nervoase vegetative.

Functiile   SNS ( sistem nervos somatic)

SN este un sistem unitar de organe care realizeaza si regleaza functiile senzitive, psihice si motorii ale organismului in raport cu conditiile variabile ale medului; fiecare centru nervos poate fi separat in:

un compartiment senzitiv - aici sosesc informatii culese de receptori;

un compartiment motor - transmite comenzile la efectori;

fiecare organ nervos are doua functii fundamentale, senzitiva si motorie, emisferele cerebrale si psihica;

la baza functionarii intregului sistem nervos stau reflexele.

Reflexul (actul reflex) este raspunsul fiziologic la stimulii care actioneaza asupra unui camp receptor.

Arcul reflex este suportul anatomic al actului reflex, baza anatomica a reflexului si are:

a. receptorul (R) structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului;

poate fi o formatiune specializata (gustative, auditive, vestibulare), un corpuscul - mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice (receptori tegumentari, proprioceptori) sau ramificatiile butonate ale dendritelor unui neuron senzitiv (receptorul olfactiv, receptorii durerosi);

el transforma energia stimulului in impuls nervos;

b. calea aferenta (senzitiva, CS) reprezentata de prelungirile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau din ganglionii omologi ai nervilor cranieni; conduce impulsul la centrul reflex;

c. centrul nervos (CN) reprezentat de neuronii motori medulari sau de centrii nervosi din trunchiul cerebral, cerebel si cortex, care genereaza impulsuri;

d. calea eferenta (motorie, CM) reprezentata de axonii neuronilor motori medulari si fibrele motorii ale nervilor cranieni prin care se transmite comanda spre organul efector;

e. efectorul (E) elaboreaza un raspuns reflex; principalii efectori sunt muschii, glandele si viscerele.

Tipuri de receptori - functie de natura stimulului:

- exteroceptori - primesc impulsuri din afara corpului;

- interoceptori (visceroceptori) - primesc impulsuri din corp (baroreceptori, chemoreceptori, osmoreceptori);

- proprioceptori - primesc impulsuri de muschi, oase, tendoane, articulatii;

Tipuri de receptori - functie de energia pe care o prelucreaza:

- chemoreceptori - stimulati chimic ex mugurii gustativi, epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si aortici,   nociceptorii (stimulati de substante eliberate de celulele distruse);

- fotoreceptori - stimulati de lumina ex celulele cu conuri si bastonase;

- termoreceptori - stimulati de variatii de temperatura ex terminatii nervoase libere;

- mecanoreceptori - stimulati de deformarea membranei celulare ex receptori pentru tact, vibratii presiune;

Tipuri de receptori - functie de viteza de adaptare:

fazici - creste activitatea la aplicarea stimulului, ulterior, activitatea scade; ex receptorul olfactiv;

- tonici - au activitate constanta pe toata durata aplicarii stimulului;ex receptorul vizual.

A. Functia reflexa a S N S

1. Functia reflexa a maduvei spinarii - reflexe somatice

a. Reflexe monosinaptice, miotatice, osteotendinoase sau proprioceptive

sunt reflexe de extensie - constau in contractia brusca a unui muschi ca raspuns la intinderea tendonului sau;

arcul reflex este format din doi neuroni, perioada de latenta este foarte scurta;

conducerea este rapida si excitatia nu iradiaza (lipsesc neuronii intercalari);

ex: rotulian (extensia gambei), bicipital (flexie antebrat), tricipital (extensie antebrat), ahilian (flexie plantara);

receptorii sunt fusurile neuromusculare;

calea aferenta este primul neuron senzitiv din ganglionul spinal; prelungirea dendritica lunga merge la periferie si se termina la nivelul fusului neuromuscular, cea axonala, scurta, patrunde in maduva prin radacina posterioara si se bifurca: o ramificatie face sinapsa cu neuronul motor din coarnele anterioare (centrul reflex), alta face sinapsa cu al II-lea neuron in coarnele posterioare de unde pleaca fasciculele spinocerebeloase;

calea eferenta - este asigurata de axonul neuronului motor din coarnele anterioare;

efectorul - este fibra musculara striata;

au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.

b. Reflexe polisinaptice, nociceptive sau exteroceptive

sunt reflexe de indoire (flexie), de aparare;

arcul reflex include un numar variabil de neuroni intercalari (cel putin unul);

perioada de latenta este mai lunga si excitatia iradiaza;

sunt provocate de un agent nociv care stimuleaza receptorii durerii;

receptorii sunt localizati in piele si reprezentati, mai ales, prin terminatii nervoase libere;

constau in contractia brusca a unui muschi care duce la flectarea membrului si indepartarea agentului nociv;

au rol in mentinerea pozitiei corpului si a mersului ritmic.

Ÿ Legile iradierii reflexului: localizarii, unilateralitatii, simetriei, iradierii, generalizarii (studiate de Pflüger).

2. Functia reflexa a trunchiului cerebral - reflexe somatice

a. in bulbul rahidian: tuse, stranut, deglutitie, voma;

b. puntea lui Varolio: supt, cornean de clipire, masticatie;

c. in mezencefal: alternanta somn-veghe, reglare a miscarilor statice si statokinetice (orientare), diminuarea tonusului muscular, acusticocefalogir (orientarea capului spre sunet), oculocefalogir (orientarea globilor oculari in directia excitantului vizual).

3. Functia reflexa a epitalamusului - reflexe somatice:

reflexe olfactivo-somatice - de miscare (apropiere sau departare) functie de miros.

4. Functia reflexa a scoartei cerebrale

a. Reflexele neconditionate (RN)

sunt innascute si se transmit ereditar la descendenti;

arcurile reflexe sunt preformate si se inchid in centrii nervosi subcorticali;

au caracter de specie, se manifesta la fel la toti indivizii din aceeasi specie;

sunt permanente si esentiale pentru supravietuirea speciei;

unele sunt raspunsuri simple, mereu aceleasi: tuse, clipit;

altele sunt complexe (lanturi de reflexe) si stau la baza formarii instinctelor (alimentar..).

b. Reflexele conditionate (RC)

se formeaza pe parcursul vietii prin invatare pe baza celor neconditionate;

au caracter individual si temporar (se pot sterge prin inhibitie corticala);

arcurile reflexe se inchid la nivelul scoartei cerebrale;

sunt esentiale pentru integrarea organismului in mediu;

un lant de RC desfasurate intr-o anumita ordine formeaza un stereotip dinamic (scrisul, cititul..).

Excitantii care produc reflexe conditionate sunt de doua tipuri:

- excitanti indiferenti (EI) - fara importanta biologica (organismul nu da nici un raspuns);

- excitanti neconditionati (EN) cu importanta biologica deosebita (determina RN).

RC este un raspuns determinat de un EI transformat in excitant conditional (EC) prin asociere cu un EN; apare o legatura functionala temporara intre focarele de excitatie corticala ale celor doi excitanti care coincid.

Pavlov a descoperit posibilitatea transformarii EI in EC prin:

- asociere - EN este asociat cu EI;

- precesiune - EI precede EN;

- dominanta - animalul sa fie flamand; orice EI asociat cu hrana devine EC;

- repetarea asocierii EN cu EI.

La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese corticale active: excitatia si inhibitia.

Excitatia - provoaca, intretine/intensifica activitatea nervoasa corticala (transmis prin sinapse excitatorii -SE).

Inhibitia - provoaca diminuarea/ incetarea activitatii nervoase corticale (transmis prin sinapse inhibatorii - SI).

a. inhibitie externa, neconditionata sau pasiva, poate fi;

de protectie (supraliminara) - cand stimulul care a produs excitatia este monoton sau cu durata prea mare;

prin inductie negativa - cand apare un stimul puternic, necunoscut.

b. inhibitie interna, conditionata sau activa, este specifica scoartei cerebrale;

inhibitie de stingere - EC nu este intarit de EN;

inhibitie de diferentiere - apare cand se deosebesc doi EC apropiati ca intensitate;

inhibitie de intarziere - creste timpul intre EC si EN, raspunsul reflex apare la sfarsitul intervalului.

Excitatia se poate transforma in inhibitie si invers, proces de mobilitate numit dinamica corticala; mobilitatea celor doua procese are la baza doua legi: legea iradierii si a concentrarii si legea inductiei reciproce.

iradierea - extinderea excitatiei sau inhibitiei din o zona corticala in zone vecine, legate functional de prima.

concentrarea - revenirea excitatiei sau inhibitiei la zona initiala.

inductia reciproca - un focar de excitatie provoaca inhibitie in jurul sau, cel de inhibitie - excitatie.

Invatarea si memoria sunt doua procese inseparabile care se desfasoara la nivelul SNC prin care se elaboreaza un raspuns modificat la actiunea unui stimul repetat; ca mecanisme sunt: invatarea clasica pavlovista si invatarea prin conditionare operanta (recompensa-pedeapsa).

B. Functia de conducere a S N S

Este indeplinita de substanta alba, alcatuita din fibre nervoase integrate in fascicule.

Acestea formeaza cai lungi de proiectie (ascendente si descendente) si cai scurte (de asociatie si comisurale).

Nervii periferici participa prin fibrele continute la alcatuirea cailor ascendente si descendente.

Functia de conducere a maduvei spinarii

1. Caile ascendente conduc sensibilitatea exteroceptiva, proprioceptiva constienta si inconstienta si interoceptiva; sunt specifice si nespecifice.

Caile sensibilitatii exteroceptive - cai lungi, pereche, specifice, constituite din trei neuroni: protoneuron - conectat cu exteroceptori, deutoneuron, tritoneuron.

a. sensibilitatea tactila grosiera (protopatica) - prin fasciculul spinotalamic anterior, din cordonul anterior si de partea opusa, cu proiectie corticala in aria somestezica II (girul postcentral);

b. sensibilitatea termica-dureroasa - prin fasciculul spinotalamic lateral, din cordonul lateral si de partea opusa, cu proiectie corticala in aria somestezica I (girul postcentral);

Caile spinotalamice au:

protoneuronul - in ganglionul spinal;

deutoneuronul - in cornul medular posterior;

tritoneuronul - in talamus;

c. sensibilitatea tactila fina (epicritica) - prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach, din cordonul posterior de aceeasi parte si au:

protoneuronul - in ganglionul spinal;

deutoneuronul - in bulb, in nucleii Goll (gracillis) si Burdach (cuneatus);

tritoneuronul - in talamus;

au proiectie corticala in aria somestezica I (girul postcentral);

fasciculele Goll si Burdach se termina in nucleii omonimi din bulb, axonii nucleilor bulbari se incruciseaza (decusatia senzitiva), trecand de partea opusa si se continua spre talamus prin lemniscul medial;

fasciculul Burdach apare numai in maduva toracala superioara si maduva cervicala.

Caile sensibilitatii proprioceptive - sunt cai specifice cu proiectie corticala sau subcorticala

a. sensibilitatea proprioceptiva constienta - simtul pozitiei si al miscarii in spatiu (kinestezica)- prin fasciculele spinobulbare Goll si Burdach din cordonul posterior de aceeasi parte;

sensibilitatea kinestezica - asigura simtul pozitiei si al miscarii in spatiu;

receptorii sunt corpusculii neurotendinosi si Ruffini;

proiectia corticala este in aria senzitivo-motorie din girul postcentral si precentral.

b. sensibilitatea proprioceptiva inconstienta - de reglare a tonusului muscular (controlul miscarii)

fasciculul (tractul) spinocerebelos direct (dorsal, posterior) - Flechsig - prin cordonul lateral de aceeasi parte; conduce informatii de la partea inferioara a corpului;

fasciculul (tractul) spinocerebelos incrucisat (anterior) - Gowers - prin cordonul lateral de parte opusa; conduce informatii de la partea superioara a corpului si membrele superioare;

protoneuronul - in ganglionul spinal;

deutoneuronul - in cornul medular posterior;

fasciculul Flechsig strabate bulbul si prin PCI ajunge in paleocerebel;

fasciculul Gowers strabate bulbul, puntea, mezencefalul si prin PCS ajunge in paleocerebel.

Caile sensibilitatii interoceptive - transporta informatii de la nivelul organelor interne

a. cai specifice - prin fasciculul spinotalamic anterior si lateral - ca si sensibilitatea protopatica, termica si dureroasa; se proiecteaza cortical in ariile somestezice;

b. cai nespecifice - din substanta reticulata, cu proiectie corticala difuza (cai multisinaptice);

protoneuronul - in ganglionul spinal (neuron viscerosenzitiv);

deutoneuronul - in maduva; axonii formeaza un fascicul care ajunge in talamus, strabatand SRAA;

tritoneuronu - in talamus;

in ariile somestezice se formeaza senzatia de durere difuza - greu de precizat (putini interoceptori/ unitate).

caile ascendente nespecifice din maduva spinarii si trunchiul cerebral formeaza sistemul reticulat activator ascendent SRAA.

2. Caile descendente ale motilitatii

Caile motilitatii voluntare sau piramidale

initiaza miscari voluntare si sunt cai rapide, cu doi neuroni: unul cortical si unul medular;

au originea in aria motorie primara din lobul frontal, girul precentral;

sunt formate din axonii neuronilor piramidali corticali (protoneuroni);

au traseu descendent prin trunchiul cerebral si in partea inferioara a bulbului se separa in:

a. fasciculul corticospinal incrucisat (lateral) 75- 80% din fibre se incruciseaza, trec de partea opusa emisferei in care isi au originea si ajung in cordonul lateral si de aici in cornul anterior, de aceeasi parte;

b. fasciculul corticospinal direct (anterior) 20 - 25% din fibre trec nedeviate, ajung in cordonul medular anterior; in maduva trec in cornul anterior opus unde face sinapsa;

axonul neuronului motor din coarnele anterioare intra in radacina anterioara a nervului spinal si ajunge la muschii striati;

caile corticonucleare - se desprind din fibrele piramidale in trecerea lor prin trunchi si ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni (neuronul II pentru caile corticonucleare).

Caile motilitatii involuntare sau extrapiramidale

controleaza motilitatea involuntara, semiautomata si automata;

au origine corticala si subcorticala si in traiectul lor descendent trec in afara piramidelor bulbare;

descarca impulsuri pe motoneuronii γ medulari prin fascicule cu originea in nucleii trunchiului cerebral care primesc aferente direct de la centrii corticali sau cerebelosi, fie indirect prin corpii striati;

sunt cai secundare care conduc impulsuri ce regleaza si controleaza tonusul postural, miscari automate asociate cu mersul, vorbitul, scrisul, imbracarea, alimentarea, atitudini automate, stari emotionale afective.

fascicule tectospinale - din coliculii cvadrigemeni (mezencefal) - prin cordon anterior lateral

fscicule rubrospinale - din nucleii rosii (mezencefal) - prin cordon lateral;

nigrospinale - din substanta neagra (mezencefal) - prin cordon anterior lateral;

vestibulospinale laterale si mediale - din nucleii vestibulari (bulb) - prin cordon anterior;

olivospinale - din nucleii olivelor bulbare - prin cordon anterior;

reticulospinale - din substanta reticulata (trunchiul cerebral) - prin cordon lateral anterior;

Urmatoarele fascicule descendente au primul neuron in neocortexul motor si traiect direct in etaje subcorticale:

corticostriat - in corpii striati;

corticorubral - in nucleul rosu din mezencefal;

corticonigric - in substanta neagra din mezencefal;

corticotectal - in coliculii cvadrigemeni din mezencefal;

corticoolivar - in olivele bulbare;

corticoreticulat- in substanta reticulata din trunchiul cerebral;

corticostriatomezencefalic - in mezencefal;

corticopontocerebelos - in cerebel.

Urmatoarele fibre descendente au originea in corpii striati si traiect direct in nuclei din mezencefal;

strionigrice - la substanta neagra;

striorubice - la nucleul rosu;

strioreticulate - la substanta reticulata.

Functia de conducere a trunchiului cerebral

Se realizeaza prin intermediul substantei albe si reticulate prin:

a. caile descrise la maduva; unele sunt in tranzit, altele fac sinapsa in nucleii din trunchi;

b. fibrele ascendente specifice:

fibrele sensibilitatii exteroceptive ale trigemenului au deutoneuronul in bulb si punte;

caile sensibilitatii exteroceptive speciale - sensibilitatea auditiva, vestibulara si gustativa au deutoneuronii in nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral, calea de conducere apartine analizatorilor respectivi.

Cai ascendente nespecifice:

nu conduc nici o sensibilitate, apartin SRAA care se intinde de la bulb pana la talamus;

sunt formate din fibre lungi - axoni ai neuronilor substantei reticulate;

ele primesc aferente de la caile specifice in drumul lor spre cortex;

SRAA conduce impulsuri non-informationale la nucleii talamici nespecific;acestia le proiecteaza difuz si nespecific pe scoarta, participand la mentinerea tonusului cortical.

Caile de asociatie:

fascicule proprii care leaga nuclei ai trunchiului intre ei;

fascicule proprii care leaga nucleii trunchiului de hipotalamus;

fasciculul longitudinal dorsal (FLD) leaga nucleii hipotalamici cu nucleii vegetativi parasimpatici din trunchi;

PCI, PCM, PCS - leaga trunchiul cerebral de cerebel.

Sistemul nervos vegetativ - SNV

Ÿ Coordoneaza si regleaza functiile organelor interne.

Ÿ SNV simpatic are actiune difuza in tot organismul.

Ÿ SNV parasimpatic are actiune limitata, in special la cap si viscere.

Sistemul nervos vegetativ simpatic are:

componenta centrala - centrii nervosi din coarnele medulare laterale toracale si lombare: T1-T12, L1-L2;

componenta periferica - formata din:

doua lanturi ganglionare paravertebrale cu 22-25 perechi de ganglioni uniti prin ramuri interganglionare;

plexuri viscerale: celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior, hipogastric;

plexuri intramurale.

Sistemul nervos vegetativ parasimpatic are:

componenta centrala craniana - reprezentata prin centrii nervosi din trunchiul cerebral:

nucleul accesor al oculomotorului (III) - mezencefal :

nucleii salivator superior si lacrimal al facialului (VII) - punte;

nucleul salivator inferior al glosofariangianului (IX) - bulb

nucleul dorsal al vagului (X) - bulb:

componenta periferica craniana - este reprezentata de fibrele vegetative parasimpatice ale:

nervului oculomotor (III) - inerveaza muschi circulari ai irisului si ai corpului ciliar;

nervului facial (VII) - inerveaza glandele sublinguale, submaxilare lacrimale;

nervului glosofariangian (IX) - inerveaza glandele parotide;

nervului vag (X) - inerveaza majoritatea organelor

componenta centrala sacrala - reprezentata prin centrii nervosi din maduva sacrala S2-S4;

componenta periferica sacrala nu are lanturi ganglionare;

axonii neuronilor preganglionari (din S2-S4) formeaza nervii pelvici si inerveaza vezica urinara, ultimele segmente ale tubului digestiv, organe genitale externe;

neuronii preganglionari fac sinapsa cu neuronii postganglionari in peretii organelor inervate (ganglioni intramurali) sau in apropiere (ganglioni juxtaviscerali).

Arcul reflex vegetativ este asemanator celui somatic:

receptori - osmoreceptori, baroreceptori, chemoreceptori;

calea aferenta - neuroni visceromotori din ganglionii spinali sau omologi ai nervilor cranieni (IX, X);

centrul nervos - de comanda (in maduva, bulb, mezencefal - controleaza activitatea in conditii obisnuite) si de integrare (in formatiunea reticulata, cortex - integreaza activitatea viscerala in raport cu factorii de mediu);

calea eferenta - formata din doi neuroni visceromotori; preganglionar si ganglionar;

neuronul preganglionar este situat in centrii vegetativi din axul cerebrospinal;

axonul neuronului preganglionar se numeste fibra preganglionara;

neuronul ganglionar este situat in lanturile paravertebrale la simpatic, la parasimpatic, in apropierea organelor interne sau in peretii acestora;

axonul neuronului ganglionar se numeste fibra postganglionara;

fibra preganglionara simpatica este scurta, cea parasimpatica este lunga;

fibra postganglionara simpatica este lunga, cea parasimpatica este scurta;

intre fibra preganglionara si postganglionara se elibereaza acetilcolina la ambele sisteme;

fibra postganglionara simpatica descarca noradrenalina, cea parasimpatica acetilcolina;

unele fibre postganglionare sunt nonadrenergice, noncolinergice, eliberand alte substante (ex. NO).

Reflexe vegetative medulare simpatice

pupilodilatator, cardioaccelerator in maduva cervico-toracala;

vasoconstrictor in maduva cervico-toraco-lombara;

sudoral, pilomotor in maduva toraco-lombara.

Reflexe vegetative medulare parasimpatice

mictiune, defecatie in maduva sacrala - sub control cortical;

erectie in maduva sacrala.

Reflexe vegetative care se inchid in trunchiul cerebral:

a. bulbare - salivator al glandelor parotide, respiratorii, cardiovasculare;

b. pontine - salivator al glandelor sublinguale si submaxilare, lacrimal;

c. mezencefalice - pupilar fotomotor, de acomodare la distanta.

Reflexele cardiovasculare sunt:

a.     reflexe presoare medulo-bulbo-pontine - declansate de scaderea presiunii sangelui;

determina vasoconstrictie si cardioacceleratie;

b.     reflexe depresoare bulbo-pontine - declansate de cresterea presiunii sangelui;

determina vasodilatatie si cardiomoderatie.

Efectele stimularii vegetative

Notiuni de igiena si patologie a sistemului nervos

Meningita - inflamatia meningelor spinale sau cerebrale

cauze - bacteriana sau virala; toxice, alergice, factori fizici, factori chimici;

manifestari: cefalee (durere de cap progresiva), febra, fotofobie, voma, crize convulsive;

prevenire - evitarea frigului, a caldurii excesive, a curentilor de aer, a focarelor de meningita;

- regim rational de activitate si odihna.

Hemoragiile cerebrale - sangerarea la nivelul tesutului cerebral (epidural, subdural, subarahnoidian)

cauze: ruperea unui vas ateromatos la persoane cu hipertensiune arteriala;

- ruperea unui anevrism congenital sau unei malformatii congenitale, traumatisme craniene;

manifestari: paloare, agitatie, hipotensiune, tahicardie, tahipnee, senzatie de sete, dureri de cap, voma.

prevenire - evitarea consumului de alcool, cafea, tutun, droguri;

Coma - stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare

cauze - traumatisme cranio-cerebrale, ischemie sau hemoragii cerebrale;

- intoxicatii, meningoencefalita, abces sau tumora cerebrala;

- cauze metabolice - diabet zaharat dezechilibrat, uremie, soc;

manifestari - multiple - lipsa reflexelor, pierderea constientei pe termen mediu sau lung;

- pierderea motricitatii voluntare, cu pastrarea circulatiei si a respiratiei;

prevenire - evitarea surmenajului, a suprasolicitarii nervoase, a conflictelor, viata echilibrata;

Encefalita boala inflamatorie acuta a encefalului

cauze - virala, uneori precedata de o boala virala - rujeola, parotidita epidemica;

- hipersensibilitate la virusuri sau la proteine straine

manifestari - disfunctii cerebrale extinse si grave: cefalee, febra, voma, tulburari de constienta,

- crize convulsive, paralizii, pareze;

prevenire - evitarea frigului, a focarelor de encefalita, a intepaturilor unor insecte (tantari).

Convulsiile - sunt descarcari violente ale activitatii neuronale (simptome nu boli);

- pot fi izolate, nerecurente si se manifesta in anumite situatii (stari febrile, traumatisme craniene, intoxicatii)

- sau apar ca manifestari ale epilepsiei - boala cronica, recurenta;

cauze - stimularea excesiva a celulelor nervoase,

manifestari: atacuri cu debut brusc, pierderea constientei, activitate motorie necontrolata, fenomene senzoriale.