Increngatura: Sipunculida
[gr.L. sipunculus = sifon mic]
☺- Este un grup de viermi care cuprinde cca. 350 specii (Miller si Harley, 1992) desi dat mai recente indica numai 250 specii (Beaumont si Cassier, 1998);
☺- Sunt metazoare, triploblastice, celomate, viermiforme;
☻ - Infatisarea este viermiforma cilindrica; nu prezinta segmentare; se hranesc cu mici nevertebrate, detritus, ☻ - corpul are 2 regiuni distincte (Fig. 99): trompa (introvert) (este devaginabila, retractila, iar in varful ei se afla gura; pe suprafata trompei se afla numeroase papile sau tepi curticulari; gura este la randul ei inconjurata de o coroana de tentacule ciliate; la baza trompei se afla orificiul anal, situat pe o papila proeminenta; pozitia orificiului anal indica partea dorsala a animalului) si trunchi (metasoma) (este mai bine evidentiat; la exterior apare o inelare aparent bine definita sau mai degraba este un caroiaj, format din santuri circulare si longitudinale; de fapt sunt siruri longitudinale si circulare de papile
☻ - pe post de aparat circulator are sistemul lui Poli, un fel de aparat hidrostatic = aparat tentacular; la nivelul corpului aceasta functie este indeplinita de un sistem lacunar intestinal;
☻ - nu au aparat circulator;
☻ - aparatul excretor este de tip metanefridian; metanefridiile elimina si produsele genitale;
☻ - sistemul nervos este constituit dupa modelul anelidian;
☻ - nici in dezvoltarea ontogenetica nu prezinta particularitati de metamerie.
☺- Specii: Sipunculus nudus (de cca. 25 cm lungime sapa in nisip ca ramele si inghite nisipul; indivizii aceleiasi specii, dar care traiesc in mal au intestinul scurt), S. robustus (Fig. 99;1), Aspidisiphon steenstrupii (Fig. 99;2), A. mulleri (2,5 cm; animalul este ca un carlig; traieste in galerii de viermi, in cochilii de gastropode, crapaturi de stanci, printre corali; se hraneste cu mal; se gaseste la tropice dar si in M.Mediterana),
☺- In M.Neagra nu se gasesc Sipunculide.
Grup: Lofoforieni (Tentaculata, Moluscoidea)
[gr. lophos = creasta, coama, smoc, mot; pherein = a purta, a duce]
◊ - Acest grup (dupa unii – increngatura) cuprinde 4 categorii (clase) de celomate protostomiene. Mai nou categoriile sunt ridicate chiar la rang de increngatura. Acestea sunt: Entoprocta (Kamptozoare), Ectoprocta (Bryozoare), Phoronida si Brachiopoda. Unii autori (Radu si Radu, 1972; Miller & Harley, 1992) scot increngatura Entoprocta (clasa – dupa primii autori) din acest grup si o studiaza la Pseudocelomata (Nemathelmintha).
◊ - Denumirea actuala a ramas cea de Lofoforieni (si doar in tratate mai vechi apar cu titulatura de Tentaculate sau Moluscoidee (Radu si Radu, 1972):
◊ - In legatura cu necesitatea de capturare a hranei intr-un regim microfag, la toat s-a dezvoltat un puternic aparat tentacular (similar cu cel de la Endoprocte sau de la Polichetele sedentare si astfel au fost denumite Tentaculate);
◊ - Prin celomul lor, Lofoforienii prezinta afinitati cu Deuterostomieni (acesta fiind si motivul dupa care unii autori plaseaza aceste grupe dupa Artropode). Astfel, ca la numeroase Deuterostomiene (Hemicordate si Echinoderme), corpul este divizat (mai putin in stadiul larvar), in 3 regiuni: protosoma. mezosoma, metasoma (fiecare din aceste regiuni contine o cavitate celomica (protocel, mezocel, metacel). Desi protocelul nu este dezvoltat la Lofoforieni (datorita reducerii capului), celomul este net divizat de un sept transversal in mezocel (situat in regiunea anterioara a corpului si prelungit si in tentacule)si metacel (ocupa partea truncala a corpului). Astfel este dificil de a afirma ca celomul este net trimer.
Fig. 99. Sipunculida.
Morfologia externa la Sipunculus robustus (1) si Asoidosiphon streenstrupii (2 (dupa
Delage si Herouard, din
◊ - Embriologia lofoforienilor este particular importanta din punct de vedere embriologic caci modalitatile de tip protostomian si deuterostomian pot fi decelate:
* la Foronidieni si Brachiopode, gura deriva din blastopor, iar larva este o trocofora modificata (deci aceste grupe sunt veritabile protostomiene dar segmentatia nu este veritabil de tip spiral decat la Foronidieni;
* la Ectoprocte si Brachiopode, clivajul este de tip radiar, si in plus, la unele Brachiopode, mezodermul si celomul se formeaza enterocelic ca la Deuterostomienii veritabili.
◊ - Alte caracteristici comune:
* - existenta lofoforului; celomul compartimentat, sunt forme sesile;
nefridia, cuticula subtire si flexibila, apendicele nearticulate si structura peretelui corpului - amintesc de Anelide
prezenta celomului, cuticula chitinoasa si naparlirea, modificarea apendicelor care servesc pentru hranire, aparatul circulator deschis, inima situata dorsal, existenta sistemului traheal pentru schimbul de gaze – amintesc de relatiile cu Artropodele
