CARIOTIPUL UMAN, SEXUALIZAREA SI COMPORTAMENTUL UNAM
2n=46 - 44 autozomi(A)+heterozomi analogi xx, la femeie
- 44 autozomi(A)+heterozomi neanalogi xy, la barbat
Aceleasi perechi de autozomi la barbat si la femeie
- femeia este sexul homogametic deoarece produce in ovogeneza(meioza) ovule de un singur tip cu 22 autozomi
si un cromozom x,
- pe cand barbatul este sexul heterogametic deoarece produce spermatizoizi de 2 tipuri: cu 22 de autozomi + x
cu 22 de autozomi + y
In cursul meiozei cromozomii omologi se asociaza 2 cite 2 formand bivalenti:
- 22 de bivalenti cu autozomi si un bivalent al heterozomilor xx, la femeie si
- 22 bivalenti cu autozomi si cromozomul x asociat pe o portiune limitata terminala cu cromozomul y regiune
pseudoautozomala.
Se realizeza schimb reciproc de segmente cromozomale(gene) intre cromozomi analogi = CROSSING OVER doar intre cromozomi autogemi, nu si intre x si y, dupa care cromozomi omologi se separa din bivalenti si migreaza in gameti diferiti. Se separa si cromozomii x si y, fiind repartizati:
- x in 50% dintre spermatozoizi si
- y in ceilalti 50% dintre spermatozoizi.
Regiunea SRY(“sex region y”) detine gena care determina prin produsul sau transformarea progonadei(gonada primara- nediferentiata ) in testicule si masculinizarea embrionara.
Sunt mai multe etape in diferentierea sexelor la om:
- etapa zigotica sau cromozomiala – in cadrul careia prin unirea probabilistica a ovulului cu spermatozoidul
purtator al heterozomului x reprezentata? Zigotul determinat cromozomal xx sau cu spermatozoidul purtator al
heterozomului y rezulta zigotul deteminat cromozomial xy
etapa gonadica – in cadrul careia
- zigotul xy devine embrion xy in care progonada este transformata activ prin interventia produsului genic
MIS( de la Müller Inhibiting Substance) in testicule prin regresia canalelor Müller si dezvoltarea
canalelor Wolff ce devin cai genitale externe mascule,
- pe cand progonada din embrionul xx evolueaza pasiv (prin insasi absenta produsului genic MIS) in ovare
cu involutia canalelor Wolf si dezvoltarea canalelor Müller ce devin cai genitale femele.
- in aceasta etapa gonadele diferentiate in testicule si ovare incep producerea de hormoni sexuali, testosteron, respectiv de estrogen si are loc desavarsirea diferentierii sexuale a masculinitatii, respectiv a feminitatii, aceasta fiind de fapt, etapa hormonala diferentierii sexuale, astfel ca fetusul devine si atipic de sex masculin sau respectiv de sex feminin, ceea ce face ca la nastere sa se nasca baiat sau fata.
Dupa nastere continua procesul de diferntiere sexuala, dar de acum intervine si etapa psihologica a diferentierii sexuale, individul uman constientizind ca apartine sexului barbatesc, respectiv sexului femeiesc si inregimentandu-se comportamentul respectiv sexului femeiesc si argumentandu-se comportamentul.corespunzatoare destinului sau genetic..
Acum, in perioada psihologica a diferentierii sexuale se pot manifesta unele comportamenta neobisnuite precum acela al fetitelor “toy boys” care, desi prezinta trasaturile unei diferentieri normale ale sexului feminin, ele au un comportament diferit de al celor mai multe fetite obisnuite, preferind sa fie in compania baietilor si sa se joace cu jucarii specifice acestora, astfel ca li se atribuie eticheta de “fete-baietoi”.
Tot in aceasta perioada se pot dezvolta la copii posibile deviatii comportamentale, inclusiv de orientare sexuala si complexe ce tin de domeniul Psihanalizei freudiene, daca nu se adopta masurieducationale corespunzatoare.
De altfel, S.Freud arata in lucrarile sale ca de acum pot fi identificati copii cu potentiale orientari homo sexuale exprimate de comportamentul “indolent” al baietilor care intarzie exagerat de mult pe olita sau se complac(“se simt bine”) in mizerie corporala, inclusiv in materii fecale.
Integritatea structurala si numerica a complementului cromozomal uman este o conditie sine-qua-non a asigurarii unei dezvoltarii normale.Aceasta isi definitiveaza trasaturile de personalitate in perioada pubertatii si mai ales a adolescentei.Pubertatea se asociaza cu o explozie functionala a gonadelor ajunse lacu exprimarea primei menstre la fete si producerea de sperma la baieti, aceste evenimente fiind asociate cu mari convulsii ale psihicului care trebuiesc supuse unui management foarte atent, strict stiintific din partea parintilor, educatorilor, medicilor si psihologilor.
Daca la barbat spermatogeneza se desfasoara continuu, la femeie odata cu prima menstra se reia ciclul meiotic al ovocitelor.Acestea se afla toate inca de la nastere in faza de diploten a primei diviziuni meiotice si pana la virsta de 11-12 ani, cand lunar una sau cateva dintre ele isi reiau cicluldiviziunii meiotice.
O asemenea faza prelungita de diploten se numeste DICTIOTEN.Aceasta reprezinta marele handicap al femeilor, deoarece pana la varsta fertile de 40-50 ani, cand se instaleaza menopauza, aceste ovocite, aflate in diviziune blocate in diploten sunt supuse actiunii nocive a multor factori nocivi externi si endogeni cu efect mutagen sau teratogeni (iradieri accidentale sau realizate in scopuri medicale, ingerare de pesticide sau aditivi alimentari de tip E-uri, fumat, stress fizic si psihic, etc.) si fiind in diviziune sunt mai sensibile la asemenea factori nocivi, acumuland pe parcursul intregii perioade fertile efectele lor.
Asa se explica de ce cu cat femeile care devin insarcinate au o varsta mai apropiata de menopauza dau nastere mai frecvent la copii cu malformatii determinate de mutatii structurale sau numeric cromozomale sau la mutatii genice.Astfel, incidenta sindromului Down(trisonia 21) creste odata cu varsta mamei.care produc
- fragmentarea cromozomilor, cu pierderea unor parti ale acestora (delitie) ,
- dublarea unora dintre segmentele cromozomale (duplicatie),
- inversarea ordinii genelor in cormozom (inversie),
- trecerea unui segment(fragment)dintr-un cromozom intr-un cromozom neomolog (translocatie),
- fuziunea centromerilor unor cromozomi aervelatrici (translocatie robertsmigna)
- circularizarea cromozomilor (cromozomi inelari), etc.
Cele mai multe dintre aceste aberatii cromozomiale survenite in cariotipul uman sunt incompatibile cu viata, atunci cand apar conditionand, de regula avort spontan, acestea fiind o masura a speciei de a elimina din genofond asemenea aberatii – “La Sancta Natura Fara DA Se”.Atunci cand apar sunt totusi compatibile cu viata, cei care se nasc cu ele nu supravietuiesc decat putin timp iar daca ajung la varsta pubertatii sau a adolescentei manifesta grave anomalii fizice si psihice.
Astfel deletia partiala a bratului scurt a cromozomului 5 sta la baza etiogenezei sindromului “cri du chat”-tipatul pisici.Indivizii afectati prezinta intarziere mintala grava(retard mintal major), microcefalie, intirziere in crestere, anomalii ale laringelui si coardelor vocale de unde trasatura care da numele sindromului.Frecventa sindromului este de 1:50000-1-100000.
Delitia partiala a bratului scurt al crmozomului 4 se asociaza cu deces la cativa ani de la nastere.Incidenta sindromului manifestat prin grave anomalii fizice si psihice este de 2 ori mai mare la fete decit la baieti..
Nesepararea cromozomilor omologi din bivalenti poate afecta deopotriva autozomi si heterozomi conducind la aparitia aneuploidei autozomale sau heterozomale la ce inseamna prezenta a unuia sau a mai multor cromozomi intr-o pereche de cromozomi(trisomie=2n+1, tetrasomie 2n+2, etc.) sau absenta unui cromozom intr-o pereche(2n-1=monosomie) sau a ambilor cromozomi ai perechii(2n-2=nulisomie)
Astfel, trisomia 21 inseamna prezenta unui cromozom suplimentar in perechea 21 ceea ce conduce la manifestarea sindromului Down.
Nondisfunctia cromozomilor x in ovogeneza conduce la aparitia de sindroame heterozomale
Toate aceste sindroame cromozomale se asociaza cu anomalii fizice si in unele cazuri psihice
Prezenta unui cromozom y supimentar a fost intilnita mai frecvent la barbatii din inchisori, de atlie inalta..
INTERSEXUALITATEA – se asociaza cu anomalii ale organelor genitale interne si externe.
Cea mai rara forma de intersexualitate la om este HERMAFRODITISMUL♀♂ adevarat in care individul prezinta atat testicule cat si ovare.
Cel mai intalnit tip de intersexualitate in populatia umana (incidenta 1% printre nou-nascuti) este PSEUDOHERMAFRODITISMUL MASCULIN in care se inregistreaza o diferentiere si functionare defectuoasa a gonadelor cu intersensibilitatea periferica la hormoni androgeni.
Cauza – aberatii in cromozomul de sex sau mutatii in gena receptorului pentru testosteron – feminizare testiculara.
Formule cromozomale - 44+x/44+xy
Mozaicuri cromozomale - 44+x/44+xx/44+xy
- 44+xy/44+xx?44+xxy
Cauze: - delitii ale bratelor lungi ale cromozomlui y, izocromozom y, dicentric y cu pierdrea(delitia) a SRY sau mutatia acestei gene.
HERMAFRODITISMUL ADEVARAT – foarte rar, raportate doar cateva sute de cazuri in intreaga literatura medicala moderna(2-3%).Cei mai multi eliminati prin avort spontan
Formule cromozomale
–44 a+xx(50%)-mutatie genetica sau translocatia y intr-un autozom;44a+xy(20%);44a+x0/44a+xy(20%)
- 44a+xx/44°+xy
- 44a+xx/44a+xxy;44a+xx/44a+xxy/44a+xxyyy(10%)
Hermafroditii prezinta ambele tipuri de tesut gonadal: un ovar in derapta si un testicul in stanga sau gonada mixta cu tesut ovarian mixat cu tesut testicular-ovatestis pe stanga si o gonada unusexuata in dreapta.Erori genetice in metabolismul hormonilor sexualizatii ai corticosuprarenalei.
TRANSEXUALISMUL – este o forma de intersexualitate in care apar anomalii ale organelor genitale externe este mai frecvent la baieti.Cand sunt copii care manifesta preferinte pentru tot ceea ce este caracteristic sexului opus, se joaca cu papusi, vor rochii, imita pozitiile fiziologice ale fetelor.Aspect exterior ginoid dar nu se manifesta feminin.La pubertate apare o criza profunda sustinind ca sunt barbati.Transexuatii masculini nu au antigenul de histocompatibilitate H-y fiind
H-y negativi.O parte dintre transexuatii feminini sunt H-y pozitivi.
Desi fundamental femeie, apar atribute masculine..
Disocierea dintre gonade si comportamentul sexual este de competenta unor mutatii genice in gena antigenului H-y care impiedica diferentierea complecta a progonadei in testicule, tractusul genital evolund in sens feminin pe cand centrul comportamentului sexaul din hipotalamus se masculinizeaza.
Daca este alterat situsul comportamentului sexual al antigenului H-y, progonada se masculinizeza dar comportamentul ramane feminin.
Sexualizarea gonodala si comportamentuala se afla sub un dublu central al antigenului H-y si al hormonilor secretati de gonade.
COMPLECTARI SELECTATE DIN CARTEA PRINCIPII DE EREDITATE UMANA
ISTORIC-CROMOZOMI - CARIOTIP
1842 - Cromozomii – observati prima data de Nageli
1877 – Cromatina-substanta nucleului celular-W.Fleming
1888 – G.Waldeyer – cromosomi - (chroma-culoare;soma-corp)-corpuri serpuitoare
Cromozomi - structuri permanente in tot ciclul celular(interfaza-froma relaxata, decondensata,
despiralizata)-asigura transmiterea informatiei ereditare
Denumirea - proprietatea de a se colora la fel ca substanta de fond a nucleului celular(cromatina celulara)
Cale precisa de identificare a prezentei ADN-ului-folosirea leucofuxinei(solutie incolora sau pal-galbuie)Cromatina nucleului interfazixc, cromozimii se coloreaza in rosu-violaceu
Clivarea-despicarea longitudinala descoperita de Fleming, diviziune longitudinala a centromerului cromozomului
metafazic, bicromatic, conduce la separarea cromatidelor surori ale cromozomului metafazic pe toata
lungimea, unite numai la nivelul centromerului
Orice perturbarea produce dezecilibre:
-clivare transversala-fisiune centromerica sau centrica-aberatii numeric cromozomiale(factori mutageni)
-neclivarea centromerului(nondisfunctie mititica)Celulele fice au lipsa un set complect de gene
-variatiile numeric cromozomiale se numesc aneuploidii
- anomalii descoperite deT.Boveri(german), Suton si Boveri initiatorii teoriei cromozomiale a ereditatii
1916-C.B.Brideges –nondisjunctie cromozomiala=dreglarea distributiei cromozomilor in diviziunea meiotica(sindromul Down, Turner, Klinefelter, triplu x)1912-1923
- Painter - identifica bivalentul sexului X-Y si prezenta cromozomului Y(c.Mic) la barbat
1956 – Tijo si Levan numarul diploid de cromozomi(oameni) 2n=46
1949 - Barr si Bertram descopera cromatina X, corpuscul intranuclear la periferia nucleului interfazic prezent la femeie si absent la barbat, numit ulterior corpusculi Barr
Bolnavii cu sindrom Klinefelter sunt barr pozitivi, barbatii normali sunt barr negativi
Femeile cu sindromul Turner sunt barr negative
Fenomen de lionizare – compensatie de doza de gene X lincate care determina inactivarea functionala a unuia dintre
cromozomi X de la femeie.Intra in functie in cazurile cand exista mai mult decat un singur
cromozom X.Este un mecanism de inactivare genetica
1959 – JHFord si colaboratorii-formula cromozomiala sindrom Turner X0
Jacobs si strong formula sindromului de superfemela sau trisomia X (47, XXX)
1963 – Lejeune “cri du chat” - delitia bratului scurt al cromozomului 5
1971 – conferinta de la Paris standardizarea nomenclaturii cromozomilor umani, colorati prin tehnici de bandare
cromozomala - Q – G – C
CROMOZOMI
-cetromer - (kentros-centru, meros-parte)-sector al fibrei de cromatina a cromatidei cu o secventa particulara de
cromatide, indeplineste functia vitala de a se asocia cu kinetocor(miscare, loc)
Cromatidele surori separate devin cromozomi fii cu centrom propriu
Telomere - capetele cromozomului(capat, parte), structura speciala, au rol in longevitatea celulara
Indepartaera sau alterearea duce la fuzionarea cromozomilor prin extremitatile lezate
-brat scurt(p) si lung(q)-raportul dintre lungimea bratelor genereaza - tipuri – metacentric – submetacentric –
subtelocentric – acrocentric – telocentric(lcentromer terminal
CARIOTIP
C - aranjarea sistematica a imagnii fotografice sau desenate a cromozomilor dupa numar, forma, dimensiune sau alta
caracteristica distinctiva a cromozomilor unei singure celule
-aranjarea in ordine descrescatoare a lungimii cromozomilor a generat 7 grupe, criteriul decisiv in grupa fiind pozitia centromerului
-reprezentarea diagramica- ideograma
-perechile de cromozomi unami au fost aranjate pe 7 grupe notate cu majuscule A-G
A-perechile 1-3;B-p.4-5;C –p.6-12+cromozomul X;D – p.13-15;E – p.16-18;F – p.19-20;G – p.21-22+cromozomulY
-perechi induviduala de cromozomi, cromozomi autozomi se noteza cu cifre 1-22, cromozomii de sex(heterocromozimi) cu litere X siY
- caracterizare generala-elemente descriptive
- euploide sau disomie – complement diploid normal 2n=46
- aneuploidie – prezenta suplimentara sau absenta din perechile de cromozomi a unor cromozomi
trisomie=2n+1 ;monosomie2n-1 ;tetrasomie=2n=2 ;nulisomie2n-2 ;
- poliploidie – multiplicarea nr. de genomuri fata de conditia normala, diploida 2n=2X=46; triploidie 2n=3X=69;
tetraploidie 2n=4X=92, etc
- descrierea cariotipului se face asezind mai intii numarul perechilor de cromozomi, dupa care in paranteza litera grupei
