ASTRONOMUL ȘI SCARA
CELSIUS
Anders Celsius s-a nascut la 27 noiembrie 1701 la Ovanaker.
L-a urmat pe tatal sau
care a fost profesor de astronomie la universitatea din oraș.
In anul 1730 devine, la randul lui,
profesor de astronomie la
Universitatea din Uppsala. Va ocupa aceasta catedra
a universitații pana la sfarșitul vieții.
Este preocupat și de
fizica și geodezie.
A studiat intens aurolele boreale și
a explicat acest fenomen prin intermediul magnetismului terestru. Și-a
publicat rezultatele la
Nurenberg, in 1733.
Intre 1732 și 1736 a calatorit
prin Europa pentru a studia observatoarele astronomice din diferite țari.
Dupa ce a vizitat Germania și Italia, a mers in Franța, unde, la Paris, l-a intalnit pe
Pierre Louis Maupertuis care proiecta o expediție la polul nord ce avea ca
scop masurarea unghiul unui meridian, pentru a verifica teoria lui Newton
cum ca Pamantul este turtit la poli. Celsius s-a oferit sa ajute la
pregatirea expediției, in calitate de astronom, motiv pentru care in
anul 1735 a
mers la Londra
pentru a procura instrumentele pentru necesare intregii expediții. La
aceasta, alaturi de Maupertius și Celsius au mai participat și Alexis Claude Clairaut si Pierre-Charles
Lemonnier. Expediția s-a desfașurat intre anii 1736-1737, la Torneo, in Laponia. Aceasta
a confirmat teoria lui Newton.
Dupa
expediție s-a intors la
Uppsala unde s-a ocupat de construirea observatorului
astronomic de aici, primul de acest fel din Suedia. Acesta a fost finalizat in
1742, an in care Celsius și-a inceput studiile legate de temperatura
care aveau sa duca la inventarea unei noi scari de masurare
a acesteia.
El
s-a bazat pe punctul de fierbere, respectiv de ingheț a apei, numai
ca a presupus ca 100 0C
reprezinta punctul de ingheț al apei, in timp ce 0 0C, reprezinta
punctul de fierbere (aceste doua valori fiind valabile la presiunea
atmosferica normala). Aceste studii au fost prezentate Academiei
Suedeze, in 1742. Aplicația acesteia a fost scara Celsius.
Inversiunea celor doua valori,
de 100 0C
-punctul de ingheț a apei și de 0 0C - punctul de fierbere a ei a fost facuta de botanistul Carolus
Linnaeus (1707 1778).
Inițial, scara celsius a fost
numita scara centigrada, iar un grad al ei grad centigrad. In 1948 i
s-a dat numele scara celsius, deoarece "centigrade" in limba franceza,
ca in multe alte limbi, era denumirea
unitații de masura a unghiurilor.
A murit la 42 de ani de
tuberculoza, la Uppsala,
in data de 25 aprilie 1744.
Alte
realizari:
In ciuda faptului ca a avut o viața destul de
scurta, a adus contribuții importante in domeniile de care s-a
ocupat: a fost primul care a masurat magnitudinea stelelor din constelația
Aries, utilizand o metoda fotometrica - filtrarea luminii prin
placi de sticla (1740), a masurat și studiat scaderea
nivelului apei din Marea Baltica, a observat variațiile declinațiile
magnetice din timpul nopții (1740), a determinat cu acuratete
configuratia si dimensiunile Pamantului, aceasta facand
subiectul unei lucrari si a studiat perturbațiile produse de
aurolele boreale.