Logo referatecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Petre Solomon biografia

Petre Solomon

Petre Solomon opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SOLOMON Petre, se naste la 15 febr. 1923, Bucuresti - moare in 15 oct 1991, Bucuresti.

Poet, traducator si eseist.

Fiul lui Alexandru Solomon, negustor si functionar, si al Zoei (n. Grill).

Liceul „Cuitura" (1933-l940), apoi Colegiul pentru studenti evrei (1941). Licentiat in litere al Univ. din Bucuresti (1948). Frecventeaza cenaclul „Sburatorul" (1943). Redactor la ziarul Unirea (1946-l948), la editura „Cartea Rusa" (1946-l948) si la Agentia Romana de Presa (1947-l952).

Debuteaza cu art. in Ecoul lui .Miron Radu Paraschivescu (1948), sub pseudonimul G. A^ton. Traduce (din Rimbaud) publicase deja in Lumea lui G. Calinescu (1946). Debut editorial cu traduce romanului lui Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry Finn (1951).

Colaboreaza la Contemporanul, Flacara, Orizont, Romania literara. A publicat studii de literatura universala (primul, Fielding, un precursor al romanului realist, in 1954), volum de versuri (primul, Lumina zilei, tot in 1954), multe traduce din engleza, franceza, rusa, maghiara, prefata, note la antologia de poezie americana a lui Ion Caraion (1979). Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduce cartii lui Mark Twain, Wilson Zevzecul (1982).

Beneficiind de o buna pregatire filologica, Petre Solomon publica in alternanta volume de poezie originala, slab receptate de critica, precum si studii de literatura universala si traduceri, la inceputul perioadei si din rusa si maghiara, apoi aproape exclusiv din literaturile de expresie engleza, franceza sau germana. Poezia sa originala, inceputa in cadrul restrictiv al unei tematici banale, se dezvolta cu anii intr-un discurs liric echilibrat, intelectual, lucid. Volumele reprezentative, ca Exercitii de candoare (1974), Culoarea anotimpurilor (1977), Timpul neprobabil (1985), Hotarul de hirtie (1988), isi propun o miza minora si promoveaza o poezie de notatie, o lirica a simplitatii si firescului, monotona prin repetitia procedeelor descriptive, lipsita de rezonanta profunzimilor, retractila in fata problemelor existentiale. Primele monografii dedicate unor titani ai literaturii lumii ca Henry Fielding, Mark Twain, John Milion - scrise pentru seriile „Oameni de seama" sau „Contemporanul nostru" - sint didactice, tributare spiritului simplificator al epocii in care au fost concepute, si ignora cu nonsalanta masiva literatura interpretativa dedicata in strainatate autorilor respectivi.

Studiile mai recente, in special Rimbaud - o calatorie spre centrul pamintului (1980) sau Henry James junior (1988) recurg la un discurs critic mult mai modern, fiind rezultatul unor lecturi dezinhibate si al indrumarii unor spirite diriguitoare cum ar fi, in cazul lui Rimbaud, Bachelard. Multa informatie inedita, precum si interpretari curajos-personale se pot gasi in cartea ce discuta apartenenta lui Paul Celan la un spatiu al multiculturalismului fecund, in care un loc important il ocupa cultura romana (Paul Celan - dimensiunea romaneasca, 1987). Dar Petre Solomon este cunoscut in primul rind ca un traducator talentat si robace al autorilor clasici si moderni din literaturile engleza, americana si - mai putin - franceza. I se datoreaza versiunile romanesti in general corecte, uneori inspirate, ale unor capodopere semnate Mark Twain, Herman Melville, Walter Scott, John Milton, P. B. Shelley, Arthur Rimbaud, G. Greene etc. Petre Solomon traduce masiv si competent, chiar daca de multe ori fara stralucire, iar multe dintre volumele talmacite au aparut insotite de prefete ample, abundind in informatii de ordin istoric-literar si' vadind un cert discemamint critic. A fost unul dintre cei mai asidui colaboratori - cu talmaciri, prefete, tabele cronologice, colaborari la antologii, ca de pilda cea a poeziei engleze, de L. Levitchi si T. Dorin -ai Bibliotecii Pentru Toti.

OPERA:
Lumina zilei, versuri, Bucuresti, 1954;
Fielding - un precursor al romanului realist, Bucuresti, 1954;
Drum spre oameni, versuri, Bucuresti, 1956;
Mark Twain sau aventurile umorului. Bucuresti, 1958;
John Milton, Bucuresti, 1962;
Relief, versuri, Bucuresti, 1965;
Intre foc si cenusa, versuri, Bucuresti, 1968;
Umbra necesara, versuri, Bucuresti, 1971;
Exercitii de candoare, versuri, Bucuresti, 1974;
Mark Twain - la izvoarele fluviului, Bucuresti, 1976;
Culoarea anotimpurilor, versuri, Bucuresti, 1977;
Rimbaud - o calatorie spre centrul cuvintului, Bucuresti, 1980;
Timpul neprobabil, versuri, Bucuresti, 1985;
Paul Celan - dimensiunea romaneasca, Bucuresti, 1987;
Hotarul de hirtie, versuri, Bucuresti, . Traduceri: Mark Twain, Aventurile lui Huckleberry Finn, Bucuresti, 1951;
J. London, Pagini alese. Bucuresti, 1954;
W. Scotl, Ivanhoe, Bucuresti, 1955;
P. B. Shelley, Poeme, Bucuresti, 1957;
W. Shakespeare, Furtuna, Bucuresti, 1958;
Ilya Ehrenburg, Prin India (in colab. cu I. Ionescu), Bucuresti, 1957;
John Milton, Scrieri alese. Bucuresti, 1959;
Dimos Rendis, Ulita piperului salbatic, Bucuresti, 1959;
A. Rimbaud, Poezii, Bucuresti, 1961;
M. Twain, Vorbesc din mormint. Bucuresti, 1962;
W. Scott, Kennilworth, Bucuresti, 1962;
M. Twain, Bancnota de un milion de lire sterline (in colab. cu P. Comamescu si E. B. Marian), Bucuresti, 1964;
G. Greene, Ministerul groazei. Bucuresti, 1965;
R B. Shelley, Prometeu descatusat, Bucuresti, 1965;
H. Melville, Benito Cereno, Bucuresti, 1967;
G. Greene, Un caz de mutilare. Bucuresti, 1968;
J. Conrad, Negrul de pe Narcis, Bucuresti, 1970;
Maxim Gorki, V. I. Lenin (in colab. cu Maria Bistriteanu), Bucuresti, 1970;
J. Kessel, Calaretii, Bucuresti, 1970;
A. J. Cronin, Sabia dreptatii, Bucuresti, 1971;
K. Simonov, Zile si nopti. Bucuresti," 1972;
H. Melville, Moby Dick, Bucuresti, 1973;
Antologie de poezie neerlandeza (in colab. cu M. Beniuc, I. Caraion, A. Covaci), Bucuresti, 1973;
E. R. Burroughs, Tarimul uitat de timp, Bucuresti, 1973;
Paul Celan, Versuri (in colab. cu Nina Cassian), Bucuresti, 1973;
Gijsen Marnix, Telemach la tara. O povestire fara vint si nori. Bucuresti, 1973;
G. Greene, Sfirsitul serbarii. Bucuresti, 1973;
H. Melville, Redburn, Bucuresti, 1973;
Ray Bradbury, Aici sint tigri. Bucuresti, 1974;
J. London, Dragoste de viata (in colab. cu V. Banciulescu), Bucuresti, 1974;
H. Melville, Cojocelul alb. Bucuresti, 1976;
M. Twain, Print si cersetor. Bucuresti, 1976;
M. Twain, Autobiografie, Bucuresti, 1977;
A. E. Van Vogt, Odiseea navei spatiale „Beagle", Bucuresti, 1978;
G. Greene, Comediantii, Bucuresti, 1979;
J. Conrad, Palatul lui Almayer, Bucuresti, 1980;
G. Walshap, Houtekit, Bucuresti, 1981;
G. Greene, La drum cu matusa mea, Bucuresti, 1982;
M. Twain, Wilson, zevzecul. Bucuresti, 1982;
H. Melville, Masa din lemn de mar, Bucuresti, 1984;
G. G. Byron, Opere, I (in colab. cu D. Grigorescu si Lia Marja Pop), Bucuresti, 1985;
G. Greene, Doctor Fischer din Geneva. Al zecelea om. Bucuresti, 1987.


REFERINTE CRITICE:
D. Micu, in Gazeta literara, n'r. 38, 1968;
D. Botez, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1971;
Al. Philippide, in Romania literara, nr. 20, 1978;
S. Titel, in Romania literara, nr. 48, 1980;
A. Brezianu, in Secolul 20, nr. 1l-l2, 1980;
Ov. S. Crohmalniceanu, in Viata Romaneasca, nr. 1J, 1981;
Nina Cassian, in Romania literara, nr. 3,1983;
S. Titel, in in cautarea lui Cehov, Bucuresti, 1984;
G. Badarau, in Convorbiri literare, nr. 3, 1986;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 37, 1987;
N. Emil, in Convorbiri literare, nr. 9, 1988.