Autorul cuprinde in universul epic al romanului sau o apreciabila cantitate de viata traita, autentica, dand impresia ca evenimentele se petrec aievea, ca fictiunea este zero.
In fapt, aceasta este o caracteristica a realismului, iar romanul Ion, in ciuda verosimilitatii sale, ramane o opera de fictiune. Lumea romanului nu se suprapune cu exactitate (istorica, geografica, biografica etc.) peste lumea reala, ci creeaza doar aparenta ei.
Universul romanului Ion are in centrul sau Pripasul, satul ardelean in care se desfasoara majoritatea intamplarilor narate. Satul este un microunivers rural, o celula in fagurele omenirii, dar nu este o structura cu totul inchisa. O parte a actiunii se desfasoara in Armadia, Jidovita, Gargalau, Lusca, Bistrita, Vireag, Sangeorz, unele rememorari trimit la Lechinta, Feldioara s.a., iar visurile se leaga de Romania (Giurgiu, Sibiu, Bucuresti).
Universul romanului este strabatut, ca un bazin hidrografic, de destinele umane. Cel mai conturat este destinul lui Ion Pop al Glanetasului, care se intretaie cu al Anei Baciu, al Floricai Oprea, al lui George Bulbuc, al lui Titu Herdelea etc.
Structura de baza a universului rural este familia. Multe dintre familii sunt inchegate pe baza interesului economic: Ion se casatoreste cu Ana Baciu pentru a obtine pamanturile; Vasile Baciu se casatoreste cu mama Anei pentru a-i obtine averea; Laura se casatoreste cu George Pintea la insistentele familie sale, pentru ca preotul nu cerea zestre. Altele sunt urmari ale ambitiei sau intamplarii: casatoria lui George Bulbuc cu Florica Oprea; a Zenobiei cu Alexandru Glanetasu; a lui Zaharia Herdelea cu Maria