Satul Pripas ,"pitit intr-o scrantitura de coline" bistritene este un microunivers rural, in care viata se scurge monoton, in tipare traditionale, parca atemporale, in ciuda evenimentelor, intamplarilor, traditiilor sau bucuriilor traite de oamenii care-l populeaza. Lumea satului este structurata intai pe criteriul economic, cu ierarhizari in functie de proprietate (pamant, bunuri, vite, case etc.), de profesie (taranii, intelectualitatea), de etnie (romani, grup etnic majoritar supus de austro-ungari; ungurii, grup etnic minoritar, aflat in pozitie de stapani, ocupand functiile importante in sat; evreii negustori, osciland intre unguri si romani; tiganii muzicanti).
Evenimentele sunt urmarite pe mai multe planuri, dintre care se detaseaza cele principale: lumea taranilor, lumea intelectualilor.
Taranii sunt populatia majoritara a Pripasului si ierarhizarea lor se face in functie de criteriul economic, de suprafata de pamant pe care o detin, de averea pe care o au. Pentru a ilustra faptul ca pamantul avut in proprietate guverneaza destinele acestor tarani, scriitorul alege un destin individual ilustrativ, un taran roman reprezentativ prin care sa exprime aceasta realitate sociala si psihologica a intregii taranimi ardelene de la inceputul secolului al XX-lea. Ion Pop al Glanetasului are un destin tragic intr-o lume in care nu valorile individuale umane (harnicie, istetime, barbatie etc.) sunt apreciate, ci averea. Flacaul sufera, pentru ca face parte din categoria sarantocilor si este jignit (de catre Vasile Baciu) din aceasta cauza. De aceea, dorinta de a avea pamant mult devine o obsesie. Daca prin mijloace oneste nu putea obtine pamantul dorit, atunci el hotaraste sa-l castige cu mijloace imorale, trecand peste sentimente.
Astfel, un fir al actiunii urmareste faptele lui Ion (bataia cu George Bulbuc, pretendentul Anei Baciu si preferatul lui Vasile Baciu; cearta cu Simion Lungu; inselarea si necinstirea Anei; discutiile, certurile cu Vasile Baciu pentru obtinerea intregii averi; relatia cu Titu si familia lui Zaharia Herdelea; casatoria cu Ana; comportamentul brutal de dupa casatorie; prietenia cu George Bulbuc; ademenirea Floricai Oprea, devenita sotie a lui George; moartea), care compun spatiul fragil al unui destin, situat intre doi poli magnetici, doua forte care-l sfasie: ,glasul pamantului dominant la inceput si glasul iubirii, invingator in cele din urma. Numai ca, in aceasta alternativa a "glasurilor", vointa, alimentata de instinctul primar, provoaca si tragedii umane.
Destinul tragic al lui Ion este o ipostaza excesiva a prevalentei criteriului economic in relatiile sociale ale satului. Exista, in roman, si alte exemple. Unul este cel al tatalui eroului, Alexandru Glanetasu, care risipise averea Zenobei si ajunsese la o conditie umila ("ca un caine la usa bucatarie''), iar altul, Vasile Baciu care ajunsese la starea de ,bocotan" prin casatoria cu o fata instarita. Florica Oprea, fata frumoasa si saraca iubita de Ion, se bucura cand George Bulbuc o cere in casatorie, intr-o asemenea lume, destinul, biografia se intemeiaza nu pe sentimentul iubirii, ci pe interesul economic. Imaginea de la inceput a Hristosului de tinichea ruginita de pe crucea de la marginea satului simbolizeaza, probabil, aceasta decadere morala a unei lumi prea atrase de iluzia bunastarii materiale, in dauna iubirii aproapelui. Actiunile preotului Belciug, preocupat si el de obtinerea pamanturilor, amplifica aceasta decadere.
Scena horei de la inceputul romanului, intr-o duminica de vara, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea, este semnificativa din doua puncte de vedere:
- ilustreaza ierarhizarea taranilor in functie de avere: cei bogati: Stefan Hotnog " un chiabur cu burta umflata ce si-o mangaie intruna parca ar avea junghiuri"; Trifon Tataru,''mititel,cu parul galbui si glasul subtire", Vasile Baciu, Simion Lungu; cei saraci: Alexandru Glanetasu, Ion s.a;
-prefigureaza destinul unor personaje: Ion se prinde in joc cu Ana; George Bulbuc joaca mereu cu Florica . Bataia dintre Ion si George, incheiata cu infrangerea celui din urma, este contrabalansata in final de infruntarea acelorasi personaje, incheiata, de aceasta data, cu infrangerea lui Ion.
Si alte nuclee narative cuprind evenimente din viata taranilor: scene din viata familiei Glanetasu, a familiei lui Vasile Baciu; soarta lui Dumitru Moarcas.
Intelectualii si destinele lor ocupa un rol important in viata satului, formand un plan distinct al naratiunii, cu multe nuclee narative. Pe de o parte, sunt prezentati intelectualii romani, in special familia invatatorului Zaharia Herdelia (sotia Maria, fiul Titu, fiicele Laura si Ghighi) si preotul Ion Belciug, implicati direct in viata cotidiana a Pripasului, dar si George Pintea, tanarul preot cu care se casatoreste Laura, avocatul Grofsoru din Armadia, Nicolae Zagreanu, tanarul invatator, viitorul sot al lui Ghighi, profesorul Spatarii, solgabiraul Chitu, doctorul Filipoiu s.a. Destinele acestora sunt legate de profesie, dar si de atitudinea fata de autoritatile ungare (unii sunt mai patrioti, nationalisti, altii fac compromisuri). Pe de alta parte, sunt intelectualii alogeni, cei unguri (inspectorul scolar Horvat, Cernatony, Bela Beck, Lendvay) si cei evrei (notarul Friedman, notarul Stoessel).
Pe intelectualii romani mai bine reprezentati ii cunoastem chiar la inceputul romanului, fiind prezenti ca spectatori la hora duminicala. Ei sunt respectati de tarani ("toti barbatii scoasera palariile, iar cei de pe prispa se sculara in picioare ").
George Calinescu vorbeste despre caracterul tipic al acestor personaje in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. Viata lor e mai complicata, deoarece simt agresiunea nationala. Pot fi detasate, desigur, si alte planuri ale subiectului: a. viata publica a personajelor, b. viata intima si c. viata interioara.
a. Scenele care surprind grupuri umane sunt cele care infatiseaza evenimente din viata satului, datini, obiceiuri: hora duminicala; nunta (a lui Ion cu Ana; a lui George Bulbuc cu Florica si, in alt mod, a Laurei Herdelea cu George Pintea); botezul (lui Petrisor); tarnosirea bisericii; inmormantari; slujbe bisericesti s.a.; scene din viata familiala (in familia Herdelea; in familia Glanetasu ete.); la carciuma (la Avrum); baluri; batai (Ion cu George) etc.
b. Scene intime (Ion si Ana; Ion si Florica; Titu si Roza Lang; Laura si George Pintea).
c. Scene individuale (nasterea copilului; spanzurarea Anei; sarutarea pamantului de catre Ion etc.).
