Nuvela psihologica.
Personaj principal, multidimensional, dinamic.
Modalitati de caracterizare:
- caracterizare directa: portretul facut de narator si de alte personaje, autocaracterizarea;
- caracterizare indirecta: prin propriile ganduri, simriri si actiuni, prin comentariul naratorial; portret caracterologic; prin mediul in care traieste; prin monolog interior.
Personajul sta sub semnul vinei tragice. El ramane, asemeni personajelor din tragedia clasica greaca, sa-si traiasca pana la capat drama neputintei. Si tot ca in tragedie, alege sa-si puna capat zilelor, lasandu-se strivit intre rotile morii tatalui sau. Interiorizat, cu reactii contradictorii, plutind printre indecizii, Iorgovan e cel mai profund personaj al nuvelei si unul dintre cele mai profunde personaje ale lui Slavici.
Padureanca este una dintre nuvelele definitorii pentru literatura noastra. Nuvela lui Ioan Slavici duce la desavarsire talentul si truda unuia dintre marii clasici ai literaturii noastre. Ca in Moara cu noroc sau Mara, Slavici realizeaza o suita de personaje complexe. Iorgovan este protagonistul nuvelei.
Ca si in alte proze ale autorului, povestirea se dezvolta heterodiegetic, fiind condusa de un narator obiectiv, care se situeaza in afara lumii personajelor. Si tot ca in alte proze ale lui Slavici, naratiunea debuteaza cu "incalcarea unei interdictii". Este, de altfel, un interesant punct de relatie care se poate stabili intre nuvelistica autorului si basm. Acolo, naratiunea are, ca una dintre primele functii, asa cum observa teoreticianul V.I. Propp, "incalcarea unei interdictii". Iorgovan renunta la a deveni "domn" desi "umblase cinci ani de zile la scolile din Arad'.
El naruie astfel visul tatalui sau care nu-l vedea decat "domn" si revine la ,plugarie". Acesta e primul pas pe care-l face personajul pe un drum care i se va dovedi fatal. Adevaratul moment al "incalcarii interdictiei" apare insa cand Iorgovan se indragosteste de Simina, fata lui Neacsu, taran sarac din Zambru, un sat de munte. Pentru a intelege ce presupune "incalcarea interdictiei" trebuie observat ca la Slavici oamenii se conduc dupa reguli clare si conservatoare. Astfel, iubirea unui tanar bogat pentru o fata saraca sta sub semnul interdictiei.
La fel cum, tot sub semnul interdictiei sta dragostea dintre doi tineri de credinte diferite: Persida si Natl, personaje din romanul Mara. Tensiunea care il defineste pe Iorgovan se naste in interiorul personajului. El o iubeste pe Simina cu o pasiune fierbinte, dar evita sa o ia de sotie. Personajul nu vrea sa se opuna vointei tatalui sau, caruia o casatorie cu fata lui Neacsu i se parea imposibila. Prins intre sentiment si obligatia de a-l asculta pe Busuioc, Iorgovan se interiorizeaza tot mai mult. Nici macar iubirea Siminei pentru el nu e in stare sa-l faca sa se decida. Mai mult, personajul se lasa in voia sortii, slabiciunea impingandu-l spre betie. Indecizia personajului e exploatata subtil de Slavici. Exemplar pentru conditia personajului e un dialog pe care Iorgovan il poarta cu Sofron, sluga lui Busuioc, si el pretendent la mana Siminei:
"- Ce vrei tu cu fata aceea? intreaba Sofron linistit, de tot linistit. - Ce vrei tu? il intreaba Iorgovan. - Eu vreau s-o iau de nevasta! raspunse Sofron. - Eu nu vreau s-o iau! grai Iorgovan deschis. - Atunci las-o-n pace! - Nu ma lasa ea pe mine!".
Interventia Siminei da dreptate, doar temporar, lui Iorgovan. indragostit, acesta nu e in stare sa se desparta de Simina, dar nici sa se casatoreasca cu ea. Este momentul cand Neacsu incearca sa-si duca fata acasa. Nici sacrificiul Siminei, care alege sa ramana cu el, nu-l determina pe Iorgovan sa se hotarasca. Personajul pare a sta, parca de la inceput, sub semnul vinei tragice. E vinovata dragostea lui fata de Simina sau nehotararea lui? Sau ambele il imping tot mai adanc intr-un abis din care ascensiunea e imposibila? Sensul tragic pe care-l capata nuvela se accentueaza tot mai mult. Moare batranul Neacsu rapus de holera, moare Pupaza, despre care lumea spune ca e fratele vitreg al lui Busuioc, Simina pleaca, pleaca si Sofron. Iorgovan ramane, asemeni personajelor din tragedia clasica greaca, sa-si traiasca pana la capat drama neputintei.
Si tot ca in tragedie, Iorgovan alege sa-si puna capat zilelor, lasandu-se strivit intre rotile morii tatalui sau. Interiorizat, cu reactii contradictorii, plutind printre indecizii, Iorgovan e cel mai profund personaj al nuvelei si unul dintre cele mai profunde personaje ale lui Slavici. Gandind prea mult la consecinte, Iorgovan face fapte contrare propriei gandiri. Conservator in natura, ca si batranul Busuioc, tatal sau, el se lasa purtat de o iubire care se dovedeste fatala. In viziunea marelui prozator si Iorgovan e o victima a destinului, un destin pe care, desi nu il poate sfida, personajul pare a-l fi prevazut.
