Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84% dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna.
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. La 120 decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. Exista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor psihice.
Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii noastre, precum perturbari ale somnului, vorbirii si o stare generala proasta. Expunerea indelungata la zgomot poate duce chiar la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut de 100 de milioane de europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului rutier de peste 65 de decibeli, un nivel considerat inacceptabil de catre medici si oameni de stiinta.
Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii fonice de 55 de decibeli pe locuinta. Printre masurile de protejare a mediului se numara reducerea expunerii la zgomot, planificarea traficului, bariere si un design special al cladirilor.
Cu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10 decibeli mai mare decat limita necesara pentru a proteja mediul de efectele nocive ale zgomotelor. Un obstacol in reducerea zgomotului este sursele nu pot fi controlate, ele provenind de la mai multi factori: producatorul de masini, producatorul de anvelope si proprietarul masinii.
Un grup de cercetatori suedezi au studiat posibilitatile tehnice prin care ar putea fi reduc zgomotul produs de trafic. Ei ai identificat mai multe surse de poluare fonica: zgomotele de propulsie (motor, sistemul de esapament, echipamentul auxiliar si sistemul de transmisie) si zgomotele de deplasare (interactiunea dintre anvelope si drum).
Cercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi reduca cu 5 decibeli , folosind tehnologia actuala. Pentru a ajunge la o reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe cercetari si imbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de deplasare.
Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru reducerea poluarii fonice, printre care cererea de garantii pentru proprietatile acustice ale suprafetelor de drum sau implementarea la nivel international si in functie de caracteristicile climatice a unui sistem de clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii studiului au mai propus limitarea vitezelor si instrumente economice pentru a promova cererea de produse silentioase.
Cercetatorii mai precizeaza ca in tarile nordice, precum Suedia, un obstacol major in reducerea poluarii fonice este folosirea pneurilor cu nituri din cauza carora nu se poate profita de suprafetele silentioase care au fost construite pana acum.
Concluzia studiului este ca exista tehnologie pentru a reduce poluarea fonica, dar ca este nevoie de carcetari mai detaliate si de actiuni politice pentru un progres considerabil
Zgomotul avioanelor duce la hipertensiune
Personele care traiesc langa aeroport au o tensiune mai ridicata din cauza poluarii fonice, sugereaza un studiu suedez. Cercetatorii au urmarit evolutia a doua mii de barbati care locuiau pe langa un aeroport timp de zece ani.
S-a constatat ca acesti barbati au cu 19% mai multe sanse sa faca hipertensiune decat un barbat normal. Cercetatorii banuiesc ca acest lucru este cauzat de zgomotul constant care duce la o stare de stres cronica. Aceasta stare de stres duce la cresterea tensiunii arteriale. Oamenii de stiinta au tinut cont si de alti factori ca varsta barbatilor, greutatea, salariul si cat de des fac miscare. S-a observat ca acesti factori nu au schimbat in nici un fel datele si nu au dus la distrugerea legaturii dintre zgomotul avioanelor si a hipertensiunii. (S.C.)
"Unul dintre factorii negativi ai dezvoltarii urbane este un tip de poluare tot mai des intalnit si in orasul nostru: poluarea fonica.
Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabil sa produca o senzatie auditiva. Sunetul se propaga sub forma unor unde elastice numai in substante (aer, lichide si solide), dar nu se propaga in vid. In aer, viteza de propagare este de 340 m/s. Zgomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace d transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament scazut si chiar fisurarea cladirilor sau spargerea geamurilor.
Efectele poluarii sonore sunt:
- infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii si in timpul zborului avioanelor supersonice;
- ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de aparatura electrocasnica. La om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului;
- zgomotul ce actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe.
Efectele resimtite de om (reducerea atentiei, a capacitatii de munca) cresc riscul producerii de accidente, traumatisme ca: ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, surditate. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cladirilor, aparatelor si instrumentelor.
Masurile pentru reducerea poluarii fonice necesita investitii, noi materiale, noi tehnici in constructiile civile, industriale, in constructia de masini, regandirea unor procedee, instalatii, mijloace si sisteme de trafic si nu in ultimul rand, un comportament civilizat al oamenilor intre ei. De aceea, un mare rol in combaterea poluarii sonore ca si al altor forme de poluare, o are comunitatea locala. Membrii ei pot determina autoritatile sa elaboreze o legislatie care sa influenteze pozitiv factorii poluanti de orice fel, carora le spunem: "Nu poluati orasul!."
Catalin Burciu & Neagu Adela, Clasa a VIII-a D
Profesori coordonatori: Inst. Sorina Victoria Grosu, Prof. Angela Smaranda
Hartile de poluare fonica nu sunt gata
Primariile din sapte mari orase mai au doar putine zile la dispozitie pentru a finaliza hartile de poluare fonica. Termenul limita pentru intocmirea acestor documente a fost stabilit impreuna cu reprezentantii Uniunii Europene. Pana acum, doar Bucurestiul si Ploiestiul au reusit sa realizeze documentele care ii ajuta oameni sa stie cu exactitate locurile in care pot dormi linistiti, departe de zgomot si agitatie.
Banii par sa fie problema cea mai mare cu care se confrunta primariile pentru intocmirea hartilor acustice. Este nevoie de aproximativ un euro pe cap de locuitor pentru ca fiecare autoritate locala in parte sa intocmeasca aceste harti. Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale. Vorbim practic despre un soft de computer care arata, in timp real, nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Cu ajutorul hartilor, autoritatile pot stabili ce masuri se impun pentru a reduce nivelul de zgomot.
Pana la 1 iulie, hartile trebuie sa fie gata si in Iasi, Cluj, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati si Brasov. Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli. Conform datelor publicate in harta acustica, in Bucuresti sunt peste 10 zone in care poluarea fonica depaseste 70 de decibeli. Traficul este principala sursa de poluare. Analistii imobiliari avertizeaza, insa, ca din cauza acestor harti, pretul imobilelor din zonele cele mai linistite ar putea creste.
Hartile de poluare fonica vor influenta preturile terenurilor si locuintelor
Primariile din marile orase mai au doar doua saptamani pana la data la care trebuie sa realizeze hartile de poluare fonica. Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale.
Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, ci despre un soft de computer care va arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Astfel, privind o astfel de harta pe computer, autoritatile vor putea stabili masurile care se impun.
"Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, ci despre un soft de computer care va arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Astfel, privind o astfel de harta pe computer, autoritatile vor putea stabili masurile care se impun", a spus ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu.
In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru noua orase mari: Bucuresti, Iasi, Cluj - Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de decibeli.
Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti, in zonele cu trafic intens, cum ar fi Piata Unirii, Universitate sau Piata Victoriei valorile de zgomot depasesc insa chiar si 70 de decibeli. Harti acustice vor fi realizate, tot in aceasta etapa, si pentru drumurile si caile ferate din sud-estul Romaniei.
Analistii imobiliari sustin ca intocmirea hartilor va influenta preturile terenurilor si locuintelor. "Potentialul de crestere al zonelor cu poluare fonica va fi mult mai mic si atunci, sigur, cererea indreptandu-se in alta parte, vor creste preturile in alte zone in care poluarea fonica este mai mica", a spus Ion Radu Zilisteanu, analist imobiliar.
Potrivit agentiei Regionale de Protectie a Mediului, anul trecut, cele mai multe sesizari cu privire la poluarea fonica au fost primite de la bucurestenii care locuiesc in apropierea barurilor, restaurantelor si discotecilor.
Concluzii pe marginea analizarii unei probleme mai putin constientizate
Calitatea sonora a mediului in care locuim, iata o latura a vietii noastre de zi cu zi, care, intr-un secol XXI expus constant la poluare fonica, incepe usor-usor sa fie luata in calcul. Implicatiile acestui fenomen asupra vietii de zi cu zi au determinat initierea de AEG-Electrolux a unui studiu menit sa evidentieze problemele pe care zgomotul le produce milioanelor de oameni din Europa. Pentru ca raportul este cea mai mare trecere in revista de acest gen realizata vreodata in Europa, am ales sa va prezentam dintre concluziile sale cateva dintre cele ce vizeaza strict domeniul nostru de interes, anume caminul. Studiul poate fi gasit in intregime la adresa: www.electrolux.com/noisereport.
Rezultatele studiului arata ca activitatile din bucatarie sunt variate: peste jumatate dintre respondenti asculta muzica in bucatarie; patru din zece oameni privesc la televizor in bucatarie o data sau de mai multe ori pe saptamana; 44% dintre cei intervievati chiar lucreaza in propria bucatarie cel putin o data pe saptamana. 13% fac dragoste in bucatarie cu aceeasi frecventa, desi procentul variaza in functie de tara, Italia situandu-se pe primul loc, cu 22%;
Studiul a scos la iveala faptul ca zgomotul modifica felul in care oamenii folosesc bucataria. De exemplu, o treime din cei care au hote si masini de spalat rufe aleg sa nu le foloseasca in anumite momente. Cand au de ales, aproximativ o jumatate dintre respondenti spun ca ar alege o varianta mai scumpa, dar mai silentioasa, indiferent daca este vorba despre aspiratoare, masini de spalat rufe sau masini de spalat vase.
Bucataria este spatiul cel mai zgomotos din casa pentru peste jumatate din respondenti. Asta este o problema, deoarece din ce in ce mai multi oameni "traiesc" in bucatarie, folosind-o si pentru alte activitati decat gatitul sau mancatul. Unul din zece participanti la acest studiu spun ca aparatele electrocasnice zgomotoase au reprezentat o pro-blema in propria casa.
Ambalaje inspirate
Pentru apropiatele sarbatori de Craciun, si nu numai, aveti la dispozitie o colectie noua de produse pentru ambalarea si accesorizarea cadourilor. Oferta cuprinde cutii pentru cadouri si bauturi, funde si accesorii grupate pe trei categorii:
Christmas Line Boxes (cutii de cadouri cu design tematic special dedicate sarbatorilor de iarna);
Bottle Line (cutii ambalare bauturi);
Events Line (colectia de cutii dedicata evenimentelor importante cum ar fi nunti, botezuri, ocazii speciale) etc. Produsele pot fi personalizate prin diverse procedee: litografie, serigrafie, in relief, timbru sec. Informatii si detalii despre produse pot fi obtinute accesand site-ul dedicat www.cadourisarbatori.ro.
Diagonala de 32 de inci
Segmentul de displayuri cu diagonala de 32 de inci castiga teren, datorita saturarii pietei in ceea ce priveste televizoarele cu ecrane de mari dimensiuni. Consumatorii au inceput sa se orienteze catre televizoare de mici dimensiuni datorita spatiilor reduse in care urmeaza sa fie amplasate acestea. Conform firmei de cercetare de piata DisplaySearch, cererea pentru televizoare LCD cu diagonala de 32 de inci a crescut pana la 24,9 milioane de unitati in 2007 si se asteapta o crestere de pana la 33,4 milioane de unitati pentru 2008
Poluarea sonora
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.
Poluarea sonora.
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste
prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul
auditiv.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.
Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o
unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre
intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita
conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm
si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de
catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu
intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000
ori a pragului inferior al intesitatii.
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe
secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000
ori peste pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situiaza
intre limitele de 30 si 60 db.
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman,
acesta este fonul sonic normal.
Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca
senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in
secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot)
In naura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si
de obicei de scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete
precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna
placute omului, ele linistesc, scot stresul.
0x08 graphic
Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul
provocat de industrie si transport.
Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote.
Poluarea sonora poate fi genrata de surse naturale si surse
artificiale.
Sursele naturale sunt eruptile vilcanice, cutremurele, alunecari de
teren, vueitrul unei cascade,etc
Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in
mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul
produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel
supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele
motoare aviatice se aud de la 30 km.)
Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in
orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare.
Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru.
In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu
intensitati intre 90 si 11 dB. Zgomotele din intreprinderi
influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii.
Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50
si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii
cu cote inalte ale zgomotului.
Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele
intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu
este mai liniste.
In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman.
cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si
linistea apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o anumita
intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.
Fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult
depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi.
Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele
nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul.
Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga
de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice
grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.
Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele
cu o frecventa joasa.
Durata zgomotului.
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ
doar 2 minute.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului
neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.
Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea
functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii
sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stari de
teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele
provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului
Corti, etc
Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca
zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele
echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au
produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o
crestere a nivelului glucozei in singe.
Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos
central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al
organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca
diferite forme de imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar
asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee,
oboseala. Muzica purenica poate crea stari de depresie.
Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe
nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre
maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.
Poluarea Sonora
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.
Zgomotul,un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.
CARACTERISTICILE SUNETELOR
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA unei surse sonore. Sunetul se propaa sub forma de unde elastice numai in substante (gaze,lichide si solide) ,dar nu se propaga in vid.Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.Caracteristicile lui sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Caliitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente frecvente,sau note care nu sunt legate armonic.Sunetul de propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonorre. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizwaza in functie de trei factori:
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi.Gama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .
NIVELUL APROXIMATIV DE DRECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE:
Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB
SURSE DE SUNETE SI ZGOMOTE
Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite
Acestea sunt:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine inregistreaza intentitati sonore de 7080 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.
ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICA
Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt:
1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.
Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In Ploiesti,cele mai afectate zone sunt:
1: Bariera Bucurestiului;
2: Piatra Hale;
3: Intersectia de la Maternitate;
4: Cioceanu;
5: Centrul civil.
Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in oraselew afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone.In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit.
Urechea este un mecanism fin,mic si minunat.Cu ajutorul ei putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea inconjuratoare.In mod sigur,merita sa fie ocrotita.
Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Poluarea sonora
________________________________________
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.
Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db.
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal.
Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot)
In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport.
Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale. Sursele naturale sunt eruptiile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vuietul unei cascade,etc?
Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km.)
Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare.
Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru.
In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre 90 si 110 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii. Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50 si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului.
Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste.
In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman, cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.
Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi.
Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul.
Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.
Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa joasa.
Durata zgomotului
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.
Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc?
Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe.
Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica purenica poate crea stari de depresie.
Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.
Situatia poluarii sonore
Habitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor urban.
Rezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urbane, desfasurate de catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, in colaborare cu compartimentele de specialitate din teritoriu, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de 50 de dB(L) la inceputul anilor 80 la aproximativ 70 de dB(L) in 1999.
Mai grav, este faptul ca o dinamica ascendenta inregistreaza valorile din toate punctele monitorizate, semnaland generalizarea fenomenului poluarii sonore care cuprinde orasul in totalitatea sa. Astfel, nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuintelor situate pe arterele cu trafic intens, bulevardele marilor orase, depasesc frecvent 70 dB(L), maximele inregistrandu-se constant in municipiile Brasov, Braila, Galati, Bucuresti, s.a. Climatul sonor al zonelor rezidentiale obisnuite, din cartiere, in care locuiesc majoritatea populatiei urbane, in conditiile actualei zonari tinde si el spre niveluri cuprinse intre 60 si 70 dB(L), semnaland pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv. Indicatorii psihofiziologici calculati, indicele de deranj si TNI (trafic noise index) marcheaza si acestia o evolutie paralela, de la valori de zgomot moderat, in urma cu un deceniu, la foarte zgomotos si chiar traumatizant pentru ultimii ani, confirmand posibilitatea initierii proceselor patologice pentru populatia expusa.
Perceptia riscurilor, consemnata de studiile epidemiologice, confirma rezultatele masuratorilor climatului sonor si il situeaza alaturi de poluarea atmosferica, lipsa dotarilor edilitare si managementul inadecvat al deseurilor pe unul din primele locuri privind ingrijorarea comunitatii in privinta riscurilor de mediu de viata. Principalele surse de deranj identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale. In privinta gradului de deranj, cel sever predomina in cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale.
Volumul populatiei expuse, estimat cu ajutorul unui studiu epidemiologic efectuat la nivelul intregii tari, este de 45% din totalul rezidentilor din apartamentele tip bloc care au acuzat niveluri de deranj moderat si sever datorate poluarii sonore, semnaland necesitatea interventiei pentru reducerea nivelurilor expunerii.
Solicitarea continua a sistemului nervos de catre un stimul lipsit de informatie utila, cum se intampla in cazul unui climat sonor zgomotos, duce la manifestari nespecifice de tipul diminuarii atentiei, instalarii unei stari de oboseala, cefalee, ameteli, tulburari de somn, irascibilitate, proportionale cu nivelurile si durata expunerii. In anumite conditii, dependente atat de receptor cat si de caracteristicile stimulului, persistenta expunerii duce la depasirea capacitatii functionale de adaptare a organismului depasind sfera psihica si antrenand modificari afective si comportamentale dar si raspunsuri generale adaptative care pot duce la initierea de procese patologice de tipul: tulburarilor nevrotice, hipertensiunii arteriale, infarctului acut de miocard, tulburarilor de secretie si motilitate digestiva, confirmate de studiile epidemiologice de specialitate.
Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sanatate Publica, finalizat in 2000, semnaleaza in general manifestari superioare ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens, pentru grupa de varsta de 15-64 de ani, pentru tulburarile de somn (maxim 49%), cefalee (maxim 56%), ameteli (maxim 25%), pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentiala, care inregistreaza niveluri de zgomot superioare celor de confort destul de frecvent. In privinta frecventei afectiunilor potential asociate expunerii excesive la zgomot cea mai mare prevalenta o inregistreaza hipertensiunea arteriala (maxim 16%).
Caracteristicile descrise ale expunerii, perceptia riscurilor, volumul populatiei expuse, frecventa ridicata a efectelor sunt criterii care sustin necesitatea interventiei conjugate, atat din partea autoritatilor locale cat si a specialistilor din sanatatea publica si promovarea sanatatii pentru reducerea nivelurilor de zgomot, dar si constientizarea efectelor si modificarea comportamentelor individuale care influenteaza negativ nivelul poluarii sonore urbane
Feriti-va de zgomot!
Poluarea sonora a aparut relativ recent in cadrul ordinii juridice moderne, pe fondul cresterii numarului factorilor ce aduc atingere aparatului auditiv (si nu numai) si care ne-au invadat viata si linistea.
Intensificarea transporturilor de toate tipurile (rutier, feroviar, aerian), cresterea numarului de unitati industriale, precum si dotarea locuintelor cu tot mai multe aparate electrocasnice s-au rasfrant negativ asupra existentei noastre, producand asa-numita poluare sonora (sau fonica).
Adesea ne auzim spunand ca este prea mult zgomot in jurul nostru, ca suntem bruiati de ceva sau de cineva sau ca e prea mult zgomot pentru nimic.
Zgomotul reprezinta orice senzatie auditiva dezagreabila, jenanta si nociva, in functie de durata, intensitate si repetabilitate.
Exista si nuante ale acceptiunii de zgomot, in sensul ca sunt situatii cand ceea ce deranjeaza o persoana pentru alta este o adevarata placere auditiva. De pilda, ascultarea unor melodii cu sonorul dat la maximum de catre un pasionat de muzica rock este o relaxare pentru subiectul in cauza; in schimb, pentru un meloman, ceea ce asculta rockerul e un zgomot care ii creeaza disconfort fonic.
In categoria zgomotelor intra o serie de fenomene, unele naturale, dar cele mai multe produse de om, care afecteaza in special mediul urban. Este vorba de trepidatii, sunete, infrasunete si vibratii care polueaza mediul de viata al oamenilor.
Pentru a evita momentele nedorite de genul "placerea unuia, necazul altuia", au fost instituite o serie de obligatii si pentru persoanele fizic, si pentru cele juridice, in sensul de a lua masuri speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de vibratii. De asemenea, au fost stabilite minimele si maximele valorilor intensitatii zgomotelor, calculate in decibeli, dupa cum urmeaza: intre 55-60 decibeli - prima treapta si peste 65 decibeli - ultima treapta admisibila, ce poate avea ca efect chiar tulburari de comportament.
Existenta sanctiunilor cu aplicabilitate in caz de poluare sonora denota faptul ca zgomotul de orice natura este un factor de stres al omului.
Cu toate acestea, poluarea sonora nu reprezinta capul de afis pe lista problemelor de rezolvat a autoritatilor centrale, statul deplasand responsabilitatea la nivelul administratiei locale.
Fie ca e muzica data la maximum, fie ca e claxon de masina sau scartait de tren, sesizam imediat pentru ca urechea - parte a complexului anatomic uman - nu este niciodata in vacanta. Ea lucreaza chiar si cand dormim, distingand aproape orice tip de zgomot.
Privitor la "vigilenta" urechii, sa nu uitam ca ea ne ajuta sa auzim, sa distingem sunete, dar tot ea poate suferi in caz de poluare fonica (sonora).
Oboseala auditiva, deficitul de auz, tulburarile sistemului cardiovascular, digestiv sau psihic, randamentul scazut sau chiar pierderea definitiva a auzului sunt efectele nedorite asupra corpului omenesc pe care le pot avea decibelii in plus.
Sa nu uitam ca buna vecinatate inseamna, printre altele, fara zgomot. Sa ne respectam unii pe altii si sa ne facem auziti in liniste!
POLUAREA SONORA
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.
Zgomotul,un sunet nedorit,consista intru-un amestec de multe frecvente diferite intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.
CARACTERISTICILE SUNETELOR
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este VIBRATIA unei surse sonore. Sunetul se propaa sub forma de unde elastice numai in substante (gaze,lichide si solide) ,dar nu se propaga in vid.Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.Caracteristicile lui sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Caliitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa;
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente frecvente,sau note care nu sunt legate armonic.
Sunetul de propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonorre. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizwaza in functie de trei factori:
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi.Gama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .
NIVELUL APROXIMATIV DE DRECIBELI AL UNOR SUNETE
OBISNUITE:
Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB
SURSE DE SUNETE SI ZGOMOTE
Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite
Acestea sunt:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine inregistreaza intentitati sonore de 7080 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.
ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICA
Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt:
1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.
Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In Ploiesti,cele mai afectate zone sunt:
1: Bariera Bucurestiului;
2: Piatra Hale;
3: Intersectia de la Maternitate;
4: Cioceanu;
5: Centrul civil.
Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone.In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit.
Urechea este un mecanism fin,mic si minunat.Cu ajutorul ei putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea inconjuratoare.In mod sigur,merita sa
