REGLAREA SECRETIEI PANCREATICE
Secretia pancreatica este reglata printr-un mecanism nervos si umoral. La fel ca la secretia gastrica se pot distinge trei faze : faza cefalica, faza gastrica, faza intestinala (fig. 1).
Reglarea nervoasa a secretiei pancreatice este prezenta in cursul fazei cefalice.
La animalele carora li se administreaza un pranz fictiv se produce o secretie pancreatica, bogata in enzime, insa redusa ca volum.
Stimulul ce declanseaza secretia este deglutitia. Secretia dispare daca se sectioneaza nervii vagi.
Fig. 1.
Reglarea
secretiei pancreatice (dupa Knoebel).
Stimularea vagilor determina o secretie similara numita ecbolica, adica saraca ca volum, insa bogata in enzime (fig. 2). Stimulii vizuali sau olfactivi declanseaza de asemenea secretia pancreatica.
Fig. 2. Secretia hidrelatica
si ecbolica a pancreasului, produsa de prezenta in
duoden a acidului clorhidric, lipidelor saponificate si a peptonelor (dupa
Guyton, 1970).
Faza gastrica. Prin mecanism nervos si umoral se realizeaza secretia pancreatica in cursul distensiei regiunii fundice. Sectionarea vagului o reduce. Secretia pancreatica se produce la distensia antrului piloric si dupa vagotomie prin interventia gastrinei.
Faza intestinala. Primul hormon intestinal descoperit, care intervine in reglarea secretiei pancreatice a fost descris in 1902 de Bayliss si Starling, care au aratat ca introducerea unui acid, a unor aminoacizi, acizi grasi si peptone intr-o ansa intestinala denervata, provoaca secretia paucreatica cu volum mare si foarte alcalina. Au denumit substanta stimulatoare ce se elibereaza din celulele profunde ale glandelor mucoasei duodenale: secretina. Secretina purificata contine 27 de aminoacizi, dintre care 14 sunt identici si in aceeasi pozitie ca in glucagon, si are o greutate de 3200-3500. Se pare ca hormonul actioneaza asupra celulelor epiteliale de la nivelul ductelor intercalare, care secreta apa si bicarbonat. Secretia pancreatica provocata de secretina este abundenta si apoasa, de aceea poarta numele de secretie hidrelatica. Sucul pancreatic foarte alcalin elaborat prin interventia secretinei, contribuie printr-un mecanism de feedback negativ la neutralizarea chimului gastric acid, care-i declansase secretia.
Eliberarea hormonului are loc in conditii fiziologice ori de cate ori pH-ul intestinal coboara sub 4,5. Secretina stimuleaza de asemenea si secretia de bicarbonat in caile biliare. Poate produce contractia sfincterului piloric si mari secretia de insulina, dupa ingerarea de glucide.
In 1943 Harper si Raper descriu un alt hormon ce provine tot din mucoasa primei portiuni a intestinului subtire, fiind lansat in circulatie sub influenta aminoacizilor, hidrolizatelor proteice, acizilor grasi si mai putin sub influenta modificarii pH-ului, hormon numit pancreozimina. Administrarea i.v. a pancreoziminei initiaza o secretie ecbolica, bogata in enzime, redusa in volum. Pancreozimina n-a putut fi separata ca activitate de un alt hormon, colecistokinina si de aceea se numeste colecistokinina-pancreozimina, notata prescurtat CCK-PZ. Este formata din 33 aminoacizi. Octapeptidul C-terminal prezinta inca o intensa activitate. Pentapeptidul C terminal este identic cu cel din structura gastrinei.
Faza intestinala a secretiei pancreatice este exclusiv umorala, in cursul secretiei active, in portiunea exocrina a pancreasului se elibereaza bradikinina, ce favorizeaza cresterea circulatiei sanguine. Continutul sucului pancreatic in enzime se adapteaza regimului alimentar. Glucidele produc cresterea amilazei dupa 3-5 zile iar cazeina cresterea chimotripsinei.
Dupa pancreatectomie, sau ligaturarea canalelor excretoare, animalele pierd din greutate, iar in 5 - 15 saptamini prezinta o infiltratie grasa a ficatului. Tulburarea este consecinta absorbtiei defectuoase a metioninei si colinei, ca urmare a absentei proteazelor si lipazelor pancreatice. Structura normala a ficatului poate fi restabilita prin ingerare de metionina, colina, suc pancreatic sau tripsina cristalina.