Studiu de caz: Radio Galati

Cuprins

Introducere

Capitolul 1: Cum a inceput totul?

I.1. Data nasterii radioului local

I.2. Povestea merge mai departe

I.2.1 Un fel de a fi

I.2.2. 13..

I.2.3. 100%

I.2.4. Frantura de triumf

I.2.5. Nava amiral

I.2.6. Radioul ca dependenta

I.2.7. De la ascultator la redactor

I.2.8. 13 ani cu noroc

I.2.9. Invidiati-ne!

I.2.10. Un mod de viata

1.2.11. 13? Muult!!!

1.2.12. Multumiri pentru mama Frecventa

1.2.13. Matematica

1.2.14. 5 din 13

1.2.15. Primul meu an de FM

Capitolul II: Scara-Info

II.1. Publicitatea

II.2. Anunturi de interes public

II.3. Autopromovarea (promo)

II.4. Magazine/Rubrici

II.5. Actualitatea Galateana

II.6. Inserturile

II.7. Comperajul

Capitolul III : Etalonul pentru succesul Radio Galati

III.1. Ce este un "format"?

III.2. Elementele care au determinat formatul Radio Galati

III.3. Formatul Radio Galati

Capitolul IV: Muzica

IV. 1. Structura unei piese muzicale

IV. 2. Formate muzicale

IV.3. Impartirea pieselor muzicale pe categorii

IV.4. Segmentele zilei

IV.5. Topurile muzicale

IV.6. Ascultarea activa

IV.7. Cercetarea muzicala:

Analiza unei melodii: acceptanta, notorietate si saturatie

Cercetare muzicala pentru Radio Galati (clasament in ordinea acceptarii)

Clasament in ordinea refuzului

Capitolul V:  Sectorul redactional

V.1. Stirile

V.1.1. Faza urechii

V.1.2. Faza mintii

V.1.3. Faza "stomacului"

V.1.4. Noi forme de stiri (stirile cu inserturi)

V.2. Genuri publicistice la radio

V.2.1. Emisiunea monotematica

V.2.2. Feature

V.2.3. Materialul cu inserturi

V.2.4. Relatarea

V.2.5. Interviul

V.2.6. Call-In

V.2.7. Ancheta pe strada (vox-pop)

V.2.8. Comentariul/Nota

V.2.9. Informatia transmisa de prezentator

Capitolul VI:  Productia

VI.1. Sarcinile sectorului productie

VI.1.1. Despre productie.

VI.1.2. Despre organizare

VI.1.3. Despre control

VI.2. De unde provine un producator?

VI.3. Modalitati si forme de ambalaj.

VI.4. Rolul elementelor de productie

VI.5. Elemente de legatura

VI.5.1. Jingles

VI.5.2. Drop-In

VI.5.3. Image-ID

VI.6. Elemente structurale

VII.6.1. Sounder

VI.6.2. Show-opener

Capitolul VII: Comperaj si divertisment

VII.1. Vocea

VII.2. Particularitatile prezentatorilor

VII.3. Comperajul - Cine poate deveni prezentator?

VII.4. Factorii care ii influenteaza pe prezentatori

VII.5. 3-elemente-break

VII.6. Anuntarea orei

VII.7. ID

VII.8. Intro/outro: Piesa/interpret

VII.9. Slogan/Logo

VII.10. Promo/recomandari

VII.11. Informatii utile

VII.12. Exemple de treceri intre doua piese muzicale

VII.13. Prezentatorul ideal - un "atoatestiutor"

VII.13.1. Lectura

VII.13.2. Ascultarea

VII.13.3. Privirea

VII.13.4. Pregatirea

VII.13.5. O persoana mondena

VII.13.6. Devotamentul ascultatorilor

VII.13.7. Cunostinte psihologice

VII.13.8. O atitudine pozitiva

VII.13.9. Sanatatea

VII.13.10. Viata particulara

VII.13.11. Inteligenta

VII.13.12. Disciplina

VII.13.13. Experienta de viata

VII.13.14. Emisiunea - un examen

VII.14. Redactori sau prezentatori in domeniul divertismentului si al informatiei

VII.14.1. Prezentatorii

VII.14.2. Umorul

VII.14.3. Pozitionarea/Imaginea

VII.14.4. Productia

VII.14.5. Promovare

VII.14.6. Emisiunile interactive

VII.14.7. Organizarea

VII.15. Calificarea profesionala a prezentatorilor

VII.15.1. Critici la adresa prezentatorilor

VII.15.2. Cine dispune organizarea unui air-check?

VII.15.3. Continutul unui air-check

VII.15.4. Lista pentru air-check

VII.16. Recomandari si trucuri folosite de prezentatori

VII.16.1. Recomandari din partea lui Mihai Costache

VII.16.2. Recomandari din partea lui Florin Migireanu

VII.16.3. Recomandari din partea lui Puiu Adrian Stanciu

VII.16.4. Recomandari din partea lui Costel Vasilache

VII.16.5. Recomandari din partea Oanei Cernat

VII.16.6. Recomandari din partea lui Carmen Radu

VII.16.7. Recomandari din partea Georgianei Ciurea

VII.17. Prioritati in utilizarea prezentatorilor

VII.17.1. Perioadele principale

VII.17.2. Intervale orare marginale

VII.17.3. Noaptea

VII.17.4. Emisiuni specializate/Rubrici de profil

VIII.17.5. Greul optiunii

Capitolul VIII: Sectorul tehnic

VIII.1. Solicitari specifice pentru aparatura de specialitate

VIII.2. Structura de personal si organizarea

VIII.3 Studiourile

VIII.3.1. Studiourile de emisie

VIII.3.2. Studioul de productie

VIII.3.3. Studioul de stiri

VIII.4. Procesarea sunetului

VIII.5. Recomandari practice

VIII.5.1. Recomandari tehnice:

VIII.5.2. Recomandari organizatorice

Capitolul IX : Vanzare si marketing

Piata ascultatorilor

Piata publicitara

Avantajele publicitatii difuzate pe calea undelor, comparativ cu celelalte mijloace de informare in masa

Argumente in favoarea publicitatii la Radio Galati

2. Performanta prin informare si comunicare

3. Organizarea serviciului de vanzari

3.1. Serviciul de Marketing

3.2. Difuzarea (Traffic-Managementul)

4. Piata publicitara Radio Galati

4.1. Masurarea audientei (Audience Mesurement)

Numarul mediu de ascultatori (Average persons)

4.1.2. Rata medie de audienta (Average rating)

4.1.3. Cota de audienta (Audience share)

4.1.4. Audienta cumulata (Cume persons)

4.1.5. Nivelul de audienta (Cume rating)

4.1.6. Durata medie de ascultare (Time spent listening)

Capitolul X: Activitatea promotionala

X.1. Definirea conceptului

X.2. Sarcini si obiective ale activitatii promotionale

X.3. Activitatea promotionala la Radio Galati

X.4. Elaborarea unui plan promotional

X.5. Actiuni speciale ale postului Radio Galati

Capitolul XI: Organizarea

XI. Forme de organizare

XI.1. Comunicarea

XI.2.1. Sedintele interdepartamentale

XI.3. Personalul

XI.3.1. Managementul personalului

XI.3.1.1. Stabilirea obiectivelor

XI.3.1.2. Obiective si etape

XI.3.1.3. Scopuri personale

XI.3.2. Selectarea personalului

XI.3.2.1. Intrebari din interviul de angajare a personalului redactional

XI.4. Calificarea si perfectionarea profesionala

Bibliografie

Introducere

Se iau redactorii Radio Galati, inclusiv prezentatorii, si se invita in aceeasi incapere. Apoi se ma ia un numar de lamai (cu circa 10 in plus fata de numarul persoanelor), care sa semene cat mai bine intre ele.

Fiecare dintre cei prezenti va alege dintr-un vas cate o lamaie. Sarcina sa va fi de a cerceta lamaia cu maxima atentie, de a se "intretine" practic, cu ea. Dupa un minut, toti cei prezenti vor trebui sa puna lamaia inapoi in vas.

Lamaile se amesteca si se insira apoi pe masa. Fiecare dintre cei prezenti va trebui sa isi regaseasca "propria" lamaie.

Dupa circa o jumatate de minut de cautari se va constata ca nu fiecare este capabil sa-ti identifice lamaia. Pe baza caror semnalmente au putut fi totusi identificate lamaile? Au avut ele destule semne particulare ca, de pilda, forma, culoare, diverse zgarieturi ale cojii, pete sau adancituri?

Care dintre cei prezenti a identificat particularitatile aparent negative ale lamaii din mainile sale si le-a o conotatie pozitiva? Pentru cine petele din coaja au insemnat o trasatura specifica in comparatie cu culoarea galbuie unitara?

Va intrebati ce legatura poate avea acest joc cu lamaile cu activitatea radiofonica. In opinia mea, legatura exista si este insemnata!!

Multi privesc lucrurile asa cum sunt si se intreaba "de ce?". Putini sunt insa aceia care vad lucrurile si asa cum ar putea sa fie si se intreaba: "In definitiv, de ce nu?".

Exista multe paralele intre "jocul cu lamaia" si sarcina de a realiza un program radiofonic de succes. Concurenta in radiofonie este acerba. La prima vedere, multe dintre programele de radio seamana intre ele ca si lamaile. La prima vedere, in fiecare program exista doar putine particularitati care permit o diferentiere. Dar in productia radiofonica se va bucura de succes pe termen lung doar acela care se va pricepe sa valorifice cat mai bine tocmai aceste particularitati si va avea curajul sa abordeze lucrurile dintr-un unghi neobisnuit.

Chiar daca, poate, intr-o buna zi, masinile vor reusi sa gandeasca, ele nu vor avea niciodata imaginatie. In radio, trebuie sa ai curajul unei gandiri neortodoxe si neconventionale.

Dezvoltarea pe care a cunoscut-o Radio Galati cere producatorilor de programe, prezentatorilor, formatorilor de opinie si managerilor sa aiba capacitatea de a defini scopul si orientarea "propriei lamai" (a programului de radio) pe piata, de a o pozitiona si de a sti cum sa-i puna in valoare calitatile.

Lucrarea de fata, isi propune sa ofere cateva informatii despre Radio Galati si tot ceea ce presupune el, plus cateva sfaturi utile si recomandari organizatorice din partea prezentatorilor. Un singur lucru nu mi-am propus: sa elaborez noi legi si regulamente, chiar daca nu pun la indoiala utilitatea lor.

Capitolul I

Cum a inceput totul?

Cine mai are timp, in zilele noastre, sa si-i aminteasca pe acei pionieri ai radioului, care s-au numit: Hertz, Popov, Edison, Marconi? Si, de asemenea, cine isi mai aminteste, chiar si citind din carti, de primele emisiuni radio pentru public?

A fost acea epocala zi (pentru radio, cel putin), de acum aproape 90 de ani, 15 iunie 1920, cand de la gara din Chelmsford, din Statele Unite ale Americii, a fost transmis un concert al cantaretei Nellie Melba. Transmisiunea s-a receptionat in mai multe regiuni si era deja un mare salt fata de experimentele facute anterior intre radioamatori.

In acelasi an, cand a fost infiintat primul post oficial de radio din lume, tot in Statele Unite, la Pittsburgh, a inceput transmiterea regulata a unor stiri (majoritatea provenite din ziare), materiale vorbite si muzica.

In esenta, pare a nu se fi schimbat nimic: stiri, materiale vorbite, muzica,. Acestea au fost tot timpul elementele de baza, prevaland, in prima jumatate a secolului al douazecilea, cand unele cand altele, dupa cum radioul a fost curiozotate si prilej de distractie sau mijloc de propaganda politica ori de razboi. Pe la mijlocul anilor '50 insa, in America s-a constatat ca programele de genul "cate ceva pentru fiecare" nu pot sa tina mereu treaza atentia unui ascultator si au inceput cautarile pentru specializarea pe formate. Primul si cel mai mare succes l-a avut Todd Storz, de la un post de radio din Nebraska. Acesta a observat, intr-un local, ca la un tonomat erau selectate mereu cateva piese muzicale. A ales si el cantece de succes si a inceput sa difuzeze emisiunea "Top 40", care s-a bucurat de mare succes si a fost preluata si de alte posturi de radio.

Nu pot trece mai departe fara sa fac o paralela cu faptul ca si in Romania aparitia posturilor comerciale, bazate aproape numai pe muzica de succes, a atins o audienta considerabila sau cu situatia ca la radiourile regionale, in emisiunile de dedicatii muzicale, se ruleaza la nesfarsit aceleasi si aceleasi piese, a caror difuzare ascultatorii o solicita si o planuiesc ani in sir.

Este de prisos sa spunem ca principala grija a unui post de radio se indreapta, direct sau indirect, catre realizarea unor programe care sa asigure succesul la ascultatori.

Intr-un mediu concurential tot mai acerb, radioul local trebuie sa gaseasca toate modalitatile pentru a-si pastra ascultatorii traditionali si de a-si castiga noi ascultatori, iar in lupta pentru a izbandi in acest sens principala arma o constituie calitatea programelor.

Prin Legea de organizare si functionare a Societatii Romane de Radiodifuziune, radioului ii revine datoria de a asigura informatie, cultura si divertisment. Desigur, incadrarea, simpla, in aceste trei functii majore este doar o chestiune de sistematizare, de concentrare specifica unui act normativ. Insa, in cei zece ani care au trecut de la aparitia legii, societatea romaneasca si-a schimbat prioritatile (o redirectionare a gandirii economice si un alt mod de a privi problematica sociala, de exemplu).

I.1. Data nasterii radioului local

Inca de la prima incercare de a pune pe picioare un post de radio local, sperantele nu au fost inselate. "Depesa vorbita" s-a dovedit a fi o afacere buna. Pentru Galati, 1 decembrie 1991 inseamna comunicare sociala, cultura, bucurie - toate acestea reunite sub o singura frecventa: 92,4 FM. In societatea actuala, un astfel de mijoc de comunicare reprezinta o sursa capabila sa ne ofere repede un raport complet asupra evenimentelor ce se produc injurul nostru. Pentru omul obisnuit, subiectele despre care mijloacele de comunicare nu vorbesc, nu exista.

Radio Galati transmite o viziune asupra trecutului, asupra prezentului si a viitorului orasului, valori care dau individului o identitate "etnica". Este nevoie sa i se inculce ceea ce se face si ceea ce nu se face, ceea ce gandeste si ceea ce nu se gandeste.

Radio Galati este dedicat 100% ascultatorului - avand program special conceput pentru comunitatea zonala. Emisiunile transmise de Radio Galati acopera toate sferele de interes: muzical, cultural, divertisment, economic, social etc., iar retransmisia BBC WORLD SERVICE completeaza cu succes necesitatea ascultatorului de a fi informat.

In octombrie 2004, Radio Galati a primit licenta de emisie si pentru urmatoarele frecvente:

94,80 FM - RADIO S GALATI (in colaborare cu Liga Studentilor Galati),

90,80 FM- TG. BUJOR, 96,80 FM- SULINA.

La capitolul «palmares», echipa Radio Galati are cele mai multe premii obtinute de un post local de radio: 10 premii nationale in 8 ani. Colectivul este specializat in institutii media nationale si internationale.

RADIO GALATI produce si difuzeaza programe de imagine de tipul: "Performanta prin informare si comunicare", ofera clientilor sai publicitate radio in Galati si asigura pentru programele difuzate in Galati 92,4 FM cea mai buna audienta in municipiul si judetul Galati.

RADIO GALATI acopera ca arie de emisie:

1. 100% receptie excelenta in Galati si comunele limitrofe

2. % receptie buna in Braila, Tecuci, Macin

% receptie medie in municipiile Tulcea, Buzau, Focsani     

RADIO GALATI ofera segmentul comercial de ascultatori:

Marja ponderata a varstei 29 - 44 ani ascultatori cu capacitate de decizie si putere de cumparare.

Procentaj mediu ponderat per sexe: 56% femei, 44% barbati (femeile sunt cele care influenteaza majoritatea deciziilor de a cumpara un produs sau un serviciu).

I.2. Povestea merge mai departe

I.2.1 Un fel de a fi

Locuiesc pe Basarabiei 18. Este o cladire alba, ca multe dintre noptile celor de la radio. E acelasi loc unde stau si prietenii mei, colaboratorii mei, oamenii pentru care radioul e un fel de a fi. Din cand in cand, unii se muta in alte case, mai noi. De fiecare data prind camere mai mari si scaune mai confortabile, semn ca in Radio Galati densitatea de profesionisti pe metru patrat e mai mare decat in alte parti. In locul lor vin repede altii, pregatiti sa mute muntii. Eu cred ca schimbul de generatii este o garantie a trainiciei. Si dovada e ca nu stam pe loc. Postul acesta de radio, primul al orasului acesta, va ajuta acum la nasterea altor statii, care vor fi si ele primele, din toate punctele de vedere. Deloc intamplator, dupa 13 ani, ne intoarcem acolo de unde am pornit: in mediul universitar.

Va fi greu, dar tocmai de aceea va fi bine si frumos. Sa ne traim!

(GEORGE NEAMU, director Radio Galati)

I.2.2. 13..

13 ani de radio inseamna nebunia de a exista iubind, urand, urland, razand, in bucurie si tristete, in agonie si extaz, rupand de fiecare data din tine bucati importante, cu ajutorul carora parcurgi un drum, o viata.

Daca ar fi sa traversez un fir rosu prin existenta mea, Radio Galati inseamna cupa pe care am sorbit-o si m-a sorbit existential. Dincolo de TOT inseamna niste oameni minunati, 'cu microfoanele lor zburatoare', inseamna locul unde m-am nascut a doua oara si mai inseamna multa pasiune si patima.

Cifra 13 nu are, paradoxal, simbolistica unui ghinion, ea reprezinta renasterea unui mit.

RADIO GALATI, liderul unei zone, paseste din local in national. Lider FM Targu Bujor, Lider FM Sulina si Radio S Galati sunt constructiile unei retele media de radio, LIDER FM. Adaugand la aceasta si Agentia Nationala de Presa EUROMEDIA PRESS, avem dimensiunea unui nou inceput la 13 ani de RADIO GALATI. Dar aceasta este o alta poveste

(ILIE Z. PLESCAN, director Radio Galati)

I.2.3. 100%

Cum? Atat de mult timp a trecut? Dar noi n-am terminat! Mai avem multe sa va spunem, multa muzica sa va punem! Ganduri, vesti, bucurii mai avem multe! Suntem plini, preaplini! Si din preaplinul nostru vom da si altor sute de mii de ascultatori din tot judetul Galati si din Dobrogea

Suntem preaplini si nu am obosit sa ne traim viata in format mp3, lasand virusii necazurilor in spatele microfoanelor, pentru ca voi, ascultatorii, sa fiti buni si frumosi, pentru ca asa sunteti frumosi si buni, nu-i asa?

Ascultatorilor, noi nu trebuie sa va majoram, indexam, compensam nimic! De la noi veti primi intotdeauna (chiar si in zilele libere!) 100% RADIO GALATI LIDER FM!

(RADU ENACHE director programe)

I.2.4. Frantura de triumf

13 ani de Radio? Ghinionul vostru ca ma ascultati de atatia ani Pentru mine 13 este un numar norocos si sper sa va mai 'stresez' inca cel putin 13 Uneori 13 ani pot insemna evolutia de la scutece la peri albi, alteori doar o frantura de triumf smulsa vietii. Zambiti in continuare alaturi de noi, in 92,4 nuante!

(FLORIN MIGIREANU, coordonator muzical)

I.2.5. Nava amiral

Intotdeauna am fost credincios statisticii Cred ca viata unui om poate fi descrisa si proorocita cu precizie studiindu-i o zi din viata 13 ani pot fi descrisi de o singura zio zi care incepe si se termina cu dragostea pentru microfon, pentru publicul ascultator sigur acestea sunt sabloane si Radio Galati a fost intotdeauna nava amiral a nonconformismului si sinceritatiidar cuvintele care pot descrie o stare de spirit sunt putine si sarace in cazul unei asemenea bogatii sufletesti.bucuria care inunda studioul de emisie in fiecare vineri este dovada devotamentului colaboratorilor care ma suporta si ma incurajeaza in credinta ca hazul este panaceul universal, iar umorul este solutia pastrarii picioarelor pe pamant in pofida reusitelor spectaculoase. Dragostea este cuvantul cheie. iar usa ei bine este deschisa 24 de ore pe zi si se numeste Radio Galati!

La multi ani, Jupane! La multi ani, Radio Galati!

(Marius Dumitrache, realizator)

I.2.6. Radioul ca dependenta

Au trecut aproape 8 ani de cand fac parte din echipa Radio Galati. Uneori ma intreb cum ar fi fost viata fara agitatia si preocuparile acestui post de radio care creeaza dependenta. Petrec foarte multe ore alaturi de colegii mei, multi dintre ei imi sunt prieteni, ca si majoritatea ascultatorilor care ne viziteaza, ne cunosc si ne iubes c. Imi doresc si le doresc tuturor celor care ne cunosc de mult sau putin timp, multe clipe de bucurie si pace in compania Radio Galati, un radio de 13 stele!

(MIHAELA MARCOVICI, redactor muzical)

I.2.7. De la ascultator la redactor

13 ani. Intrarea in adolescenta intr-o viata de om, varsta innoirii pentru Radio Galati. Cuvintele sunt de prisos pentru a exprima ce inseamna pentru mine 13 ani pe 67,58 si mai apoi pe 92,4 FM. Pot doar sa afirm ca am ascultat prima data Radio Galati cand eram in clasa a sasea. De atunci si pana in urma cu un an, cand am devenit membru al familiei Radio Galati, am crezut ca vocile emise in eter sunt ale unor adevarati profesionisti. Acum stiu cu certitudine acest lucru. Si sunt convinsa ca il stiti si voi, ascultatori fideli ai Radio Galati.

(MARIANA CONSTANDACHE, redactor Departamentul Emisiunilor Informative)

I.2.8. 13 ani cu noroc

Radio Galati este pentru mine un vis implinit, la care acum am ocazia sa contribui, pentru ca mesajul sa se propage cu aceeasi intensitate spre ascultatorii actuali si spre cei care vor alcatui generatiile viitoare. Fac parte dintr-o echipa tanara, care a realizat practic trecerea intre al doisprezecelea si al treisprezecelea an de emisie si cred (si sper) ca aceasta formatie i-a purtat noroc postului. Nu este usor sa fii Lider FM si elementul esential care duce la coeziune si ne da incredere si putere este satisfactia de a lucra alaturi de adevarati profesionisti, de la care am invatat, am 'furat' si pe care, din fericire, ii avem alaturi in evolutia noastra. Imi face placere sa ma enervez, sa sufar, sa ma entuziasmez si sa ma bucur alaturi de Radio Galati, postul pe care, de acum, il reprezint, la randul meu, cu mandrie.

(MARIUS GRAMA, redactor Departamentul Emisiunilor Informative)

I.2.9. Invidiati-ne!

Redactorul-sef a venit marti in redactie si ne-a spus ca trebuie sa scriem doua vorbe despre periplul nostru prin Radio Galati. Doua vorbe bune de tipar. Asadar: ASCULTATI RADIO GALATI, FRATILOR! PE CUVANTUL MEU DE ANGAJAT, E CEL MAI TARE POST DE RADIO DIN GALATI!!! Gata, schimb registrul, adica vorbesc serios, lucru care nu mi se intampla foarte des. (Aoleu! Ce anti-reclama mi-am facut! Sa stiti ca la stiri vorbesc serios. Pe cuvantul meu.) Radio Galati a implinit 13 ani de cand a emis pentru prima data, performanta uimitoare pentru un post privat (pentru concurenta: INVIDIATI-NE!). Tot respectul pentru fondatori, pentru munca lor de 13 ani, pentru seriozitatea lor, pentru entuziasmul lor si pentru vocile pe care le-au donat radioului. Imi sunt dragi oamenii de la Radio Galati: colegii mei de la stiri, cei de la muzical, George Bectas, prim-guvernator la productie, Marius Dumitrache, jupanul tuturor jupanilor, Lucian Zainea de la publicitate (zis si Rolex pentru ca nu poarta obositele noastre ceasuri cu baterie) si multi altii pe care nu ii voi mai enumera pentru economia trupului meu. Nu de alta, dar, daca ma mai intind mult, ma spinteca cei care vor face asezarea in pagina. Inca un lucru. Stiu ca toata lumea se va lega de numarul 13. Ca aduce ghinion, ca Daca as fi Radio Galati, as pune piesa celor de la Pasarea Colibri, Pisica Neagra, si as desface o bere. Noroace!

(RODICA MISCALENCU, redactor Departamentul Emisiunilor Informative)

I.2.10. Un mod de viata

13 ani de Radio Galati? Pentru mine au trecut doar 28 de luni. O perioada cu urcusuri si coborasuri, stres, satisfactie, nervi, prietenii, superficialitate, ingaduinta cu alte cuvinte, un mod de viata. Si ca o paranteza, trebuie sa recunosc ca cele mai asteptate momente de la Radio Galati sunt cele in care doamna Neli, ministrul nostru de finante, ne da banu'. Inchidem paranteza aici si trecem mai departe. Noi existam in primul rand datorita ascultatorilor, pe care imi place sa cred ca nu i-am dezamagit niciodata. Nu este usor sa respecti cetatenii, principalii beneficiari, sa te identifici cu ei si cu problemele lor, sa creezi un auditoriu dupa toate regulile moderne fara ca ascultatorii sa se simta manipulati. Ei au fost alaturi de noi, noi alaturi de ei in fiecare zi pe 92,4 FM si pentru asta le multumim!

(ELENA DUMBRAVA, redactor Departamentul Emisiunilor Informative)

1.2.11. 13? Muult!!!

Vorba multora acum in campania electorala: CANDIDATUL CARE A REUSIT: RADIO GALATI.

13 ani sunt foarte multi Enorm de multi ani, iar cel mai bine va este confirmat lucrul acesta de cei care lucreaza in media. Cat inseamna 13 ani de Radio Galati?! Mult, tinand cont ca abia dupa 9 ani majoritatea celor care lucreaza aici s-au gandit ca este timpul sa intemeieze o familie, cu 'toate celea', ca sa zic asa!

Dragoste pentru radio si in special pentru Radio Galati cred ca se simte nu trebuie sa se vada Zilnic (7 din 7!) am fost si o sa ramanem aici, pentru toti cei care asculta (si pentru cei care doar aud!). La Multi Ani, Radio Galati! Tie si celor dragi tie.

(Costel Vasilache, asistent programe)

1.2.12. Multumiri pentru mama Frecventa

Danut Lungu ii multumeste mamei Frecventa pentru binele facut in casa. Casa Radioului. Si tot Danut tine sa-i ureze toate cele bune aceleiasi mame pentru ca l-a vindecat de darul betiei de cuvinte, ca i-a unit destinul cu trezitul de dimineata si cu vorbitul 'live' pe nemancate. In incheiere, acelasi Danut ii sugereaza mamei Frecventa s-o lase mai moale cu plantele din Spania sau India si sa-l descante de DEOCHI pentru ca, fiind la radio si nu la TV, este musai sa ramana doar cu DEURECHEA. Asta boala le-o doresc tuturor ascultatorilor Radio Galati. De nu v-ati mai vindeca vreodata!

(DANUT LUNGU, redactor Departamentul Emisiunilor informative)

1.2.13. Matematica

Radio Galatti este pentru mine o scoala a vietii. La fiecare ora de curs invat ceva nou. De multe ori, cand nu prea mi-au iesit socotelile in matematica vietii, aici am gasit rezolvarea. Am aflat raspunsul corect: Radio Galati.

(MIHAELA ARAMA, editor)

1.2.14. 5 din 13

Radio Galati a mai crescut un an. Sunt 13 in total. Un numar fantastic, spun unii. 13 ani pentru Radio Galati, 5 pentru mine alaturi de Radio Galati. Pentru mine acesti ani reprezinta o parte din viata, in care am invatat foarte multe lucruri. Fac parte dintr-un colectiv extraordinar si va am pe voi, ascultatorii Radio Galati. Imi place asa!

(SORIN GENES, redactor muzical)

1.2.15. Primul meu an de FM

Serviciul de Evidenta Informatizata a Undelor Hertziene informeaza ca, pe 1 Decembrie 2004, Radio Galati a implinit 13 ani de emisie. Alaturi de galatenii care isi mai aduc aminte primele vorbe lansate in eter de fondatorii acestui post se afla zi de zi si ora de ora redactorii Radio Galati din toate timpurile. Eu am implinit doar un an de FM si daca ne conformam legii firii umane abia invat sa articulez primele cuvinte (lucru relativ adevarat) pe care galatenii, si nu numai, le aud de luni pana vineri incepand cu ora 17.00 si ocazional in week-end. Numai ca varsta Radio Galati nu inseamna doar 9490 de zile de emisie, ci 9490 de vise implinite, aproape la fel de multe emisiuni de succes si un numar mult mai mare de ascultatori care au crescut alaturi de Radio Galati. La cat mai multe vise si dorinte implinite!

(LUCIANA URSU, redactor Departamentul Emisiunilor Informative)

Capitolul II

Scara-Info

Scara-Info este parte a unei scheme de management si organizare. Ea descrie un sistem logic de structuri, constituie baza definitiei centrale pentru diverse concepte si pentru organizarea elementelor vorbite cu ajutorul combinatiilor de cifre si litere.

Chiar daca limbajul utilizat aici este mai neobisnuit si sensul atribuit unor concepte va fi probabil nou, demersul este necesar pentru a imbina intre ele diversele domenii (prin comparatie cu imbinarea diverselor tipuri de software pentru calculatoare printr-un limbaj central computerizat).

Limbajul central Scara-Info ii ofera producatorului de programe radio un sistem de management al elementelor vorbite care prezinta si sistematizeaza structurile, continuturile si modalitatile de aplicare.

Prin traditie, Radio Galati are delimitari si segmentari puternice in interiorul procesului de productie, mai ales in sectorul redactional. Acestea servesc, ce-i drept, prelucrarii minutioase si sistematice a continuturilor vorbite, ele nu stimuleaza, insa "armonia" necesara programului ca intreg. Modelul numit Scara-Info ilustreaza sugestiv raportul partii vorbite din program fata de programul in intregime.

Exista mai multe motive pentru aceste consideratii:

Pe de o parte, niciun departament din interiorul Radio Galati nu consuma atatia bani si nu este atat de pretentios cum sunt redactiile care produc materiale vorbite. Pe de alta parte, nu exista vreun alt segment care sa fie la fel de expus criticii in ceea ce priveste raportul dintre costurile de productie si ecoul in randul ascultatorilor. Managerul si producatorii Radio Galati acorda atentie nu numai postulatului privind echilibrul din interiorul programului vorbit, dar si structurilor "administrarii cuvintelor". Ca atare, Scara-Info nu este altceva decat un fel de limbaj comun. Un program care indeplineste cat mai multe din punctele propuse de Scara-Info va fi foarte probabil - in functie, desigur, si de modalitatile de transpunere - un program echilibrat.

Pe baza unei Scari-Info, se va putea lesne constata in ce masura un program este specializa pe un segment de public sau se adreseaza unui public larg.

Diversitatea posibila de programe si influenta ei asupra ascultatorilor trebuie sa ii fie cunoscute producatorului inca inainte de a obtine rezultatele unor sondaje relevante. Scara-Info nu este altceva decat un sistem managerial pentru domeniul vorbit dintr-un program radio.

Departamentele Format-Teme/Difuzare/Programare exercita impreuna o influenta asupra felului in care este perceput programul.

Exemplu:

Realizatorul + Realizarea = Maniera de realizare.

Redactia + Format-Teme Difuzare Programare = Perceptia ascultatorului.

"Arhitectii programelor" exercita o puternica influenta asupra emisiunilor daca se pricep sa opereze cu structurile elementare ale Scarii-Info. Ei sunt responsabili de:

formarea elementelor vorbite dupa criterii de continut,

repartizarea sarcinilor, inventarierea si rotatia elementelor vorbite,

stabilirea modalitatilor de tratare si controlul elementelor vorbite.

Cu alte cuvinte, ei realizeaza fundamentul programului inainte de a se incepe inaltarea zidului caramida cu caramida.

"Mesterii" din sectia de productie lucreaza cu elemente de "ambalaj", elemente de productie, fonduri muzicale, efecte sonore etc., pentru a stabili pozitionarea generala a elementelor vorbite pe baza formatului Radio Galati, respectiv, specificuluifiecarui program si timbrului sau reprezentativ.

Corespunzator, se poate spune ca sectorul Productie are trei sarcini importante:

1. Sa trezeasca ATENTIA ascultatorului.
2. Sa-l calauzeasca pe ascultator. Acesta trebuie sa se lase "prins si tinut" de program.
3. Sa pozitioneze produsul, adica sa transmita o imagine pe baza careia ascultatorul sa poata evalua si clasifica postul de radio.

Modalitatile de "ambalare" a elementelor redactionale, pot fi grupate in trei categorii:

1. Partea 1 trezeste atentia.

Un prezentator ar putea, de pilda, fara sa apeleze la muzica sau la alte efecte sonore, sa anunte sec, prin cuvinte "Actualitatea galateana", faptul ca in program urmeaza un material economic. Acest anunt incheie elementul anterior din program si il introduce pe urmatorul.

2. Partea a 2-a insoteste continutul materialului anuntat.

Acest comentariul poate fi difuzat fara elemente insotitoare, deci "sec" sau, ca in reprezentarea noastra, sa fie ilustrat cu muzica si efecte sonore. Opiniile in legatura cu efectele elementelor insotitoare sunt impartite. Se potenteaza, oare, efectul continutului in perceptia ascultatorului, prin elementele insotitoare sau mai degraba ii abat ele atentia de la continut? Efectul difera si nu se poate trage o concluzie general valabila. Esentiala este impresia de comunicare ce se transmite ascultatorului.

3. Partea a 3-a este un element de incheiere

El incheie materialul si pregateste intrarea urmatorului moment din program. Aici exsista optiunea de a introduce un enunt informativ. Un prezentator ar putea de pilda, sa anunte: "Radio Galati va prezinta in fiecare zi, intre orele 10:00 si 14:00, informatii din economie!".

Un material vorbit se integreaza in program prin asemenea tipuri de "ambalaj". Primul element de ambalaj "deschide" sfera tematica, apoi urmeaza un element purtator care insoteste si potenteaza efectul si un al treilea element de ambalaj "inchide" materialul si asigura o trecere fara fisura spre urmatorul element din program.

II.1. Publicitatea

Utilizarea segmentului publicitar din punctul de vedere al continutului si structurii poate juca un rol mai mult sau mai putin insemnat. Comparativ cu posturile mari de radio, in care se difuzeaza cu predilectie publicitate pentru produsele autohtone si care sunt asistate de catre agentiile de specialitate sau de societatile profilate pe desfacerea produselor, Radio Galati produce frecvent spoturi publicitare comandate de clienti si ca atare postul poate influenta structura care urmeaza sa fie utilizata pentru un spot sau altul.

II.2. Anunturi de interes public

Notiunea de AIP este preluata de la americani. Acolo PSA-urile (Public Service Announcement) sunt anunturi de interes public pe care un post de radio le emite cel mai adesea sub forma unor spoturi. Nu exista niciun fel de reguli scrise in legatura cu spatiile ce trebuie rezervate pentru AIP, dar in anumit situatii, ca de pilda, in cazul in care se solicita o licenta de functionare, produce o buna impresie sa poti argumenta cu un spatiu rezervat in grila anuntutilor utilitare. Un post de radio dispus sa integreze in program anunturi de interes public face dovada angajamentului sau fata de societate. AIP se construiesc ca niste spoturi publicitare si sunt introduse apoiintr-o grila de rotatie cu scopul de a ajunge la un numar cat mai mare de ascultatori.

Si la Radio Galati se abordeaza unele teme relevante tip AIP chiar daca nu se foloseste, indeobste, structura tip Anunturi de interes public. Aceste subiecte sunt tratate sun forma de comentarii, stiri, feature, anunturi ale prezentatorului sau recomandari la anumite manifestari.

Ideea de baza a unui AIP este legata insa de un alt considerent: cand un client cumpara spatiul pentru un spot publicitar ce urmeaza sa fie redifuzat cu o anumita frecventa, el mizeaza pe faptul ca, prin penetrarea repetata, sporesc sansele ca produsul sau se vanda. Exact asta este si efectul care se urmareste atunci cand un subiect social sau de interes public este abordat sub forma unui AIP.

Radioul, chiar daca nu dispune de componenta optica, poate stimula ascultatorul prin imaginile pe care le creeaza in mintea acestuia. A prezenta la radio subiecte de utilitate generala si cu tenta sociala sub forma unor AIP constituie inca o noutate care permite acestor anunturi sa isi depaseasca conditia de simple recomandari cu un usor iz prafuit de a participa la diverse manifestari la care oamenii indeobste nu prea se inghesuie sa mearga.

II.3. Autopromovarea (promo)

Tot astfel cum AIP-urile pot trata subiecte de interes larg, social, devenind un fel de reclama de interes public, pot beneficia de un asemenea tip de reclama si propriile actiuni organizate de Radio Galati, diversele emisiuni si programe care sunt popularizate prin intermediul unor asemenea structuri.

Pe vremuri, posturile de radio nu obisnuiau sa vorbeasca despre ele insele, insa in zilele noastre autoreclama este indispensabila oricarui post. Tipul de reclama utilizata in interes propriu se numeste "promo". Absenta anunturilor publice si promotionale in programe este adesea rezultatul lipsei de disponibilitate de a difuza acest tip de informatii.

II.4. Magazine/Rubrici

Prin magazin intelegem prelucrarea unor teme si evenimente in program, in afara stirilor. Cele mai diverse subiecte sunt abordate in oricare din genurile publicistice imaginabile si sunt integrate in program in locuri fixe sau nu.

Pentru structurarea celor mai diverse forme de tratare publicistica in cadrul magazinelor ne stau la dispozitie urmatoarele modalitati:

- Spatiu de emisie la libera alegere

Integrarea materialului intr-un asemenea spatiu depinde de relevanta si actualitatea temei. Elementele vorbite pot fi produse anterior, prelucrate sau nu, sau pot fi prezentate live.

- Spatiu fix in emisie

Anumite elemente vorbite au locuri fixe in program. Ascultatorul este obisnuit sa primeasca intr-un anumit moment al zilei un anume tip de informatie (de exemplu, la pranz, cursul valutar).

Aceste elemente vorbite pot fi produse anterior, cu sau fara ambalaj, sau pot fi prezentate live. Locurile fixe se bazeaza pe faptul ca ascultatorul este "sclavul obisnuintei".

Avantajul lor este ca se poate face o planificare. In acelasi timp, insa, acesta este si cel mai mare dezavantaj, pentru ca in cazul unor evenimente de maxima importanta apare necesitatea de a "rasturna" structurile prestabilite ale emisiunii. Un program nu jeneaza in niciun fel flexibilitatea magazinului. In schimb, el ofera posibilitatea de a planifica strategic introducerea in program a informatiilor conform asteptarilor si necesitatilor ascultatorului. Tocmai de aceea stirile sunt intotdeauna la ora fixa, pentru ca ascultatorul asteapta sa le primeasca exact atunci!

Dupa ce s-a decis daca unui material ii va reveni un spatiu liber sau unul fix, se va decide daca un element vorbit urmeaza sa fie produs anterior difuzarii sau sa fie difuzat in direct. Iar elementele vorbite pot fi produse, la randul lor, in maniere diferite:

cu ambalaj,

cu element de productie,

sec, fara a se apela la vreun alt element insotitor.

Fiecare element vorbit din interiorul unui magazin poate fi difuzat nu numai sec, ci si combinat cu diverse elemente de productie (de exemplu, zgomot de fond sau muzica). Daca exista deja productii finite pentru un element vorbit, atunci acestea se numesc "elemente de ambalaj". Acestea reprezinta "vesmantul" materialului.

Orice incercare de a crea o structura este privita ca o strategie menita sa "impiedice comunicarea" si sa Tdiminueze informatia". Lucrurile nu stau insa chiar asa! Lungimea unui material nu garanteaza calitatea si nici interesul ascultatorului. Factorii care influenteaza interesul pentru un material sunt in primul rand o documentare minutioasa, alegerea unei forme de tratare adecvate subiectului si o prezentare calificata.

II.5. Actualitatea Galateana

Actualitatea Glateana ofera, indeobste in cadrul unor spatii prestabilite, informatii de baza. Este vorba despre elemente vorbite cum ar fi stirile, circulatia, starea vremii, actualitatea sportiva sau alte informatii locale cu continut utilitar.

Din punctul de vedere al continutului, elementele vorbite se structureaza dupa urmatoarele caracteristici:

Stirea A = Hard News (importanta)

Stirea B = Follow-Up (stire care completeaza)

Stirea C = Soft News.

Si in cadrul actualitatilor este posibila "ambalarea" prin elementele specifice de productie. Nu este relevant din punct de vedere calitativ daca stirile sunt prezentate in maniera clasica "seci", sau "ambalate" cu ajutorul unor elemente de productie. Esential este doar impactul asupra ascultatorului.

II.6. Inserturile

Ca multe alte posturi, si Radio Galati isi diversifica materialele de actualitate prin folosirea unor inserturi, fie ca este vorba de fragmente de declaratii sau corespondente externe, fie ca este vorba de relatari produse in redactie si citite de o alta voce decat cea a prezentatorului.

Exista sase modalitati de introducere a unor inserturi:

1. Enunt complet, format din mai multe propozitii.
2. O propozitie completa.
3. Insertul deschis, inchis la sfarsit.
4. Insertul deschis, inchis la inceput.
5. Doua secvente de insert cu o punte in comperaj.
6. Insert la mijloc, cu intro si outro.

Esentiala nu este introducerea unui numar cat mai mare de inserturi, ci decizia privind informatia care rezulta din acestea si informatia care poate fi oferita.

II.7. Comperajul

Sarcina comperajului este sa lege intre ele diversele elemente vorbite din interiorul Scarii-Info. Comperajul nu se rezuma la prestatiile animatorilor programelor de divertisment sau ale unui disc-jokey (D.J.). Si autorul unor materiale redactionale ar trebui sa fie capabil sa intervina cu prezentari pe viu. Personalitatea unor prezentatori i-a imprimat postului Radio Galati un stil caracteristic, permitand ascultatorilor sa-ldentifice imediat. Prezentarea poate fi ghidata (chiar impusa in linii mari), in ceea ce priveste continutul si structura.

Opt elemente formeaza un minimum de variabile ale unei prezentari ca "liant" intre publicitate, AIP (Anunturi de Interes Public), promo, magazine/rubrici, inserturi, comentarii redactionale, stiri:

Timpul (Ora)

Mai ales in emisiunile de dimineata, indicarea orei in formule cat mai variate asigura bunul fix al programului si captarea atentiei.

ID (Identificare)

De exemplu: "Aici Radio Galati" sau "Ascultati emisiunea" sau "La microfon, Costel Vasilache. Transmitem programul".

Titlul piesei muzicale si numele interpretilor sub forma de intro (la inceput) sau outro (la sfarsit).

Sloganuri si logouri

De exemplu: "Informatii din prima mana, prezentate in minutele urmatoare de colegul Florin Migireanu" sau "informatii utile non-stop" etc.

Promo (publicitate pentru propriul program)

Scurta trimitere la un material care urmeaza sa fie difuzat in cadrul emisiunii, recomandarea unui subiect care va fi abordat peste cateva minute, mentionarea catorva dintre principalele subiecte ale urmatorului buletin de stiri etc.

Informatiile utile

Toate subiectele de acest tip, ca informatiile despre trafic, starea vremii etc.

Informatii scurte

Aici pot fi utilizate atit fisele cu cuvintele-cheie ale unor anunturi din domeniul publicitate/AIP/promo, dar si alte stiri scurte, preferabil de gen "fapt divers".

Prezentarea introductiva sau in final a elementelor vorbite.

Scopul Scarii-Info este de a acorda unui eveniment sau unui subiect mai multe sanse de a se impune in program. Adesea nu este suficient ca o anumita tema sa fie prelucrata intr-un singur sector redactional.

O tema care este integrata in program in cele mai variate forme de emisie, genuri publicistice si maniere de prezentare va produce ascultatorului o impresie mai puternica decat alta, care nu a beneficiat decat de o singura abordare, oricat de importanta ar fi ca eveniment.

Atunci cand structurile Scarii-Info sunt utilizate in cunostinta de cauza, se poate decide si cat de echilibrat si de specific va fi apreciat un program vorbit, in totalitatea sa, de catre ascultator.

Capitolul III

Etalonul pentru succesul Radio Galati

Succesul este determinat de tipul si nivelul de atingere a obiectivului propus. Scopul primar al postului Radio Galati este succesul sau comercial. Doar atingerea acestui obiectiv ii garanteaza supravietuirea pe termen lung si, prin aceasta, existenta profesionala a angajatilor.

Piatra de temelie pentru succesul comercial se asaza prin rezultatele bune obtinute in sondaje cantitative, pentru ca spatiile publicitare se vand pe baza cotelor de audienta obtinute. Concluzia inversa este ca scopul Radio angajatilor Galati este sa se situeze cat mai bine in sondajele cantitative. Acest lucru presupune, la randul lui, ca toti membrii unui post de radio sa cunoasca etaloanele cu care se efectueaza masuratorile in cadrul sondajelor cantitative.

Radio Galati dispune de o redactie muzicala extraordinara, de redactori talentati, de moderatori excelenti.Un post de radio cu obiective foarte precise si colaboratori care pun scopurile personale pe locul doi, dupa cele ale institutiei in care lucreaza, se bucura, intr-adevar, de mai mult succes decat altele.

"Galele Radio Galati 2004"

Diploma oferita de Seful Inspectoratului de Politie al Judetului Galati, la

aniversarea zilei Politiei Romane, Martie 2006

Diplomele obtinute de Radio Galati                               Premiul pentru presa 1998 oferit de Organizatia Municipala Galati a Partidului National Liberal.

Diploma acordata postului Radio Galati prin Domnul Radu Enache (Director de Programe si Marketing), Premiile Clubului Roman de Presa, nominalizare la "Premiul pentru emisiune de stiri radio".

Diploma de Excelenta oferita in Saptamana Afacerilor de Succes (16 - 23 mai 2003).

Diploma oferita de Primarul Galatiului, Dumitru Nicolae, cu ocazia aniversarii a 10 ani de emisie, Decembrie 2001.

Premiul de Publicistica oferit de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, acordat domnului Marius Dumitrache pentru ciclul de emisiuni "Actualitatea economica galateana".

11 ani de emisie.

11 ani de emisie.

III.1. Ce este un "format"?

Radioul este un teatru imaginar. Cand o mie de copii urmaresc, la teatru, o reprezentatie cu Alba-ca-Zapada, toti cei o mie de copii vad aceeasi Alba-ca-Zapada. Daca insa acesti o mie de copii ar asculta la radio basmul despre Alba-ca-Zapada, atunci fiecare ar transpune informatiile primite in imagini vizuale, creandu-si astfel o imagine proprie despre Alba-ca-Zapada. Vor lua nastere, practic, o mie de reprezentari diferite despre Alba-ca-Zapada.

In constructie dramatica, in dinamica desfasurarii, paralele dintre radio si teatru nu sunt deloc de neglijat. Un anumit scenariu de program (piesa de teatru) cunoaste o structura (regia) si este prezentat (reprezentatia).

Radioul = Structura + Continut + Prezentare

Printr-un program de radio nu se intelege nimic altceva decat selectarea cu buna stiinta a structurii, continutului si prezentarii, in conformitate cu cerintele pietei.

Formatul = Structura + Continut + Prezentare

Aplicand in practica aceasta definitie, voi conchide ca fiecare program are un anumit format.

Radioul = Format

Deoarece alegerea formatului a putut fi influentata de conditii extrem de variate:

• mediul concurential,

• structua publicului,
• deprinderile de viata,
• istoria si cultura,
• structura clientilor de publicitate,
• conditiile legate de licenta

si deoarece realizarea unui format este influentata de particularitati care difera de la un post la altul, cum ar fi:

situatia de personal,

dotarea tehnica,

posibilitatile financiare,

copia absolut fidela a unui format care s-a bucurat de succes pe piata galateana aplicata pietei moldovene este de neimaginat. Iar o copie partiala are sens doar daca pe cele doua piete exista o serie de conditii-cadru asemanatoare.

III.2. Elementele care au determinat formatul Radio Galati

Selectarea formatului Radio Galati a influentat toate sectoarele acestei statii locale. Atat pe cele on-air, cat si pe cele off-air.

Printre elementele care au determinat formatul se numara:

muzica,

prezentarea (comperajul),

stirile,

materialele vorbite,

actiunile promotionale, jocurile si concursurile,

spoturile publicitare,

elementele de productie, efecte sonore etc.,

imaginea/prezentarea in afara,

mediatizarea postului,

dotarea tehnica a postului,

procesarea sunetului (prelucrarea acustica).

III.3. Formatul Radio Galati

Formatul Radio Galati este Adult Contemporary. Principalul grup-tinta se situeaza intre limitele de varsta de 25-49 de ani si are un standard material interesant pentru clientii de publicitate. In plus, formatul Adult Contemporary este atragator si pentru publicul feminin. Daca luam drept criteriu cotele de audienta, acesta a fost formatul cu cel mai mare succes in anii '80 in Statele Unite ale Americii. In Europa, atat posturile care acopera teritoriul national, cat si cele locale care au optat pentru programe tip AC (Adult Contemporary) se bucura de un succes rasunator.

In principal, Radio Galati promoveaza o varietate de piese muzicale din anii '70, '80 si '90 si care le completeaza cu remix-uri la moda.

HIT-uri tipice: ABBA - Waterloo, Monkees - I'm A Believer, Phil Collins - Against All Odds.

Comperajul poate fi caracterizat ca fiind discret si succint. El se limiteaza la elementele standard ale unui anunt anterior sau ulterior unei piese muzicale, anuntarii orei exacte, la mesajul de recunoastere (ID-uri), promo-uri, prezentarea intrebarilor, respectiv, a rezultatelor unui concurs cu premii. Prezentatorii de marca sunt utilizati mai ales in orele diminetii.

Ca si in cazul altor formate, la Radio Galati, calupurilor publicitare nu li se impune niciun fel de limita. In esenta, directorul de programe se ghideaza dupa fluxul si structura de program pentru care au optat posturile concurente si actioneaza in concesecinta. Ca si modalitate de amplare, va fi introdus cate un calul publicitar cu o durata de circa trei minute si jumatate in al doilea si al treilea sfert de ora, separate de flash-uri print-una sau doua piese muzicale.

Capitolul IV

Muzica

Exista mai multe motive pentru a asculta radioul. Cele mai importante se numara in urmatoarea ordine dupa prioritate:

1. Muzica
2. Divertisment
3. Informatia

Muzica este cel mai important element din program si cel care are un efect decisiv pentru succesul unui post de radio (cu exceptia celor care au un format exclusiv vorbit). Daca muzica nu corespunde asteptarilor, atunci nici audienta postului nu va fi cea scontata.

Elementele de divertisment si cele informative pot constitui motive suplimentare favorizante, dar ele joaca doar un rol secundar in determinarea succesului postului de radio.

Discutiile legate de dimensiunile unui play-list sunt tot atat de vechi ca si radioul insusi.

Odata cu cresterea numarului de posturi de radio care se concureaza, creste si nevoia de specializare si, logic, scad dimensiunile listei de titluri muzicale. Pentru fiecare grup-tinta clar definit exista doar un numar limitat de titluri acceptate. Cu cat se va depasi acest numar, cu atat mai mare va fi probabilitatea sa se inregistreze o scadere a audientei. Motivul este lesne de inteles: cu cat lista muzicala este mai lunga, cu atat mai rar vor putea fi difuzate hit-urile preferate de grupul-tinta. Ascultatorul obisnuit nu este capabil sa retina mai mult de 40 de titluri la moda. In orice moment, ales la intamplare, se poate constata ca nu exista mai mult de 12-15 "slagare" la moda. Restul listei de titluri sunt piese care "ar putea la fel de bine sa fie slagare". Ele vin in prijinul hit-urilor adevarate. Pentru fiecare hit care incepe sa se invecheasca, este nevoie de unul nou, care sa ii ia locul. Daca nu se acorda o sansa acelor piese care pot deveni hit-uri, ele nu se pot dezvolta in acest sens. Numarul acestor melodii trebuie totusi limitat, pentru ca astfel ascultatorul nu le poate percepe corespunzator. Cu alte cuvinte, titlurile care ar putea fi hit-uri sunt sarea si piperul din supa. Fara condimente, orice supa are un gust fad. Prea multe condimente insa pot face supa necomestibila.

Radio Galati a dovedit ca are sanse reale in domeniul radioului local pentru ca isi cunoaste structura regionala si si-a adaptat schema programelor la aceasta structura.

Responsabilul muzical al unui post de radio trebuie sa detina cunostinte exacte privind configuratia pietei pentru care se pregateste reteta muzicala. Alcatuirea ofertei muzicale necesita mult fler. Acesta nu se poate manifesta decat daca redactorul muzical este capabil sa se identifice cu formatul postului (in varianta ideala, gustul personal corespunde cu formatul), se simte bine in mediul psiho-social in care lucreaza.

Selectia muzicala se ghideaza exclusiv dupa gustul ascultatorului. Preferintele personale si aprecierile subiective care nu corespund cu formatul postului impiedica adresarea precisa orientata spre grupul tinta.

IV. 1. Structura unei piese muzicale

Piesele muzicale pot fi segmentate in mai multe parti. Partea introductiva (cel mai adesea instrumentala) se numeste intro. Melodiile comerciale au cel mai adesea trei pana la patru strofe, in care recunosti lesne un hook (un carlig). Strofele sunt separate printr-o "prelungire", asa numita punte. Alte strofe urmeaza indeobste ca refren.

IV. 2. Formate muzicale

Radio Galati a optat pentru o oferta muzicala diversificata, unde exista o linie de legatura. Muzica poate fi oferita in blocuri sau se poate oferi o inmanunchere a diverselor stiluri muzicale, bazata pe afinitate. Formatul muzical al Radio Galati se poate defini mai usor pe baza a trei melodii sau urmarind "sfertul de ora tipic".

IV.3. Impartirea pieselor muzicale pe categorii

De regula, se deosebesc doua categorii:

Currents (piese actuale),

Oldies.

Ambele categorii pot fi divizate in cele mai diverse moduri in subcategorii. Punctul de plecare este formatul Radio Galati - un post ancorat in special in sfera "oldies".

Categoria 1: Heavy Rotation (Power-Play - aparitii noi, rotatie mare in cadrul unei categorii mai mici),

Categoria 2: Currents (hit-uri si piese actuale),

Categoria 3: Retro Gold ( anii '70, '80, '90),

Categoria 4: Slow (balade),

Categoria 5: Hit completare (piese in revenire - secondary rotation),

Categoria 6: Retro completare (1998 - 2000, rotatie mai slaba, programare mai putin frecventa).

Numarul pieselor muzicale care fac parte dintr-o categorie depinde de componenta desfasuratorului muzical (Clock format).

Pentru fiecare dintre aceste categorii, fara a tine seama de unele restrictii partiale ale zilei, rezulta un inventar muzical minim de:

Categoria 1: 18 piese

Categoria 2: 150 piese

Categoria 3: 600 piese

Categoria 4: 200 piese

Categoria 5: 339 piese

Categoria 6: 273 piese.

Piesele care parasesc categoria 1 devin piese de categoria 2, sau 5. Piesele din toate celelalte categorii sunt melodii celebre pe plan local, sau tipuri de piese care se potrivesc cu sonoritatea postului, deci "slagarele" Radio Galati. Aceasta statie locala va subgrupa hiturile din anii trecuti dupa ani, conform propriilor necesitati.Atunci cand programele muzicale se axeaza pe "muzica usoara de mare popularitate", se inglobeaza intreaga era pop. Hit-urile perioadei de dinainte de 1980, de pilda, vor fi difuzate sub generice ca: "Big Bands", "Classics".

Anii 1998 - 2000, pot fi categorisiti ca reccurents (piese readuse in prim-plan la o jumatate de an de la momentul de varf).

Radio Galati a operat si cu alte categorii de piese muzicale, grupate dupa:

intensitate muzicala (hot, medium, easy),

ritm (fast, medium, slow),

trecere (transition) si modalitati de variatiune.

In interiorul acestui spectru se mai practica diferentieri dupa limba (Engleza, Franceza, Germana, Italiana) si dupa genul sau numarul interpretilor.

Pe parcursul unei zile, pot exista momente importante cand este recomandata programarea unei anumite piese muzicale, dar si momente cand difuzarea acesteia este contraindicata. O melodie poate astfel sa fie difuzata in cadrul rotatiei obisnuite sau in cadrul unui desfasurator zilnic ce include si anumite momente speciale.

IV.4. Segmentele zilei

Datorita structurii lor, nu toate melodiile sunt utilizabile pe tot parcursul zilei. Ca atare, se impun si restrictii de difuzare in anumite perioade ale zilei, tinand seama in primul rand de alternantele in preferintele ascultatorilor si de o eventuala modificare in configuratia grupului-tinta prin schimbarea situatiilor de ascultare. Ambii factori duc la particularizarea unor asa-numite "segmente" ale zilei. De exemplu, zilele de lucru se impart de obicei, in cinci segmente.

Segmentul 1 (06:00 - 09:00) - Dimineata (trezire, toaleta de dimineata, micul dejun, deplasarea la locul de munca).

Segmentul 2 (09:00 - 15:00) - Pana la pranz / Pranz / Imediat dupa pranz (timp petrecut la locul de munca, acasa etc).

Segmentul 3 (15:00 - 19:00) - Timp liber (deplasare spre casa, cumparaturi, pregatirea cinei etc).

Segmentul 4 (19:00 - 24:00) - Seara (destindere, lectura, activitati casnice, musafiri).

Segmentul 5 (24:00 - 06:00) - Noaptea (activitate nocturna, insomnie).

Conform datelor legate de configuratia pietei, de componenta cercului de ascultatori potentiali, si de grupul tinta, Radio Galati si-a stabilit cu precizie durata diverselor segmente ale zilei.

Pe piata galateana, unde majoritatea adultilor activeaza in sfera serviciilor sau ca functionari, ziua de lucru incepe relativ tarziu. Inceputul tipic se situeaza, in acest caz, undeva intre orele 7:30 si 8:30. In schimb, pentru muncitori, programul de lucru incepe intre orele 6:00 si 7:00. Diferenta aceasta se regaseste si in derularea zilnica a programului potentialilor ascultatori si, in conformitate cu acesta, si in stabilirea segmentelor zilnice de program. Procentul ascultatorilor tineri care urmaresc programele Radio Galati intre orele 8:00 si 13:00 este, de regula, foarte mic. Asadar, Radio Galati si-a alcatuit in aceste segmente ale zilei, programe care se adreseaza mai pronuntat unor categorii de varsta mai ridicata.

IV.5. Topurile muzicale

Topurile muzicale publicate in diverse reviste nationale si internationale, ori pe site-uri de specialitate, sunt un instrument, nu insa si o obligatie de a introduce sau nu o piesa in play-list. Pentru a te servi cat mai bine de acest instrument este recomandabil sa ii cunosti structura si punctele slabe. In general, se poate face o distinctie intre topuri care:

se bazeaza exclusiv pe numarul vanzarilor,

se bazeaza pe numarul vanzarilor si al difuzarilor radiofonice deopotriva.

Radio Galati ramane mediul de informare primar care influenteaza decizia cumparatorilor de muzica. Astfel, in ultima instanta, ambele forme de topuri sunt influentate de numarul de difuzari radiofonice.

Carente:

Un disc nu este difuzat pana nu intra in topuri. Pe de alta parte, un disc nu intra in topuri pana nu este difuzat la radio. Multi redactori muzicali nici nu asculta un disc inainte ca el sa fi aparut in topuri. Acest fapt incetineste evolutia noilor aparitii.

Topurile nationale si internationale nu ne spun nimic despre priza de care o piesa muzicala se bucura pe plan local.

IV.6. Ascultarea activa

Expertii in marketing se straduiesc de multi ani sa prezica succesul unei piese. Deocamdata, in zadar. Singura posibilitate este utilizarea activa a unei noi aparitii in program, insotita de obisnuita testare a modului in care este acceptata de auditoriu. Acest procedeu se poate aplica insa doar cu un numar limitat de discuri noi, pentru ca ascultatorii vor sa auda slagare. Cu cat numarul de noutati introduse in program va fi mai mare, cu atat este mai mare riscul ca ascultatorii sa inchida radioul sau sa caute alte posturi. Ca atare, in principiu, difuzarea unei noi aparitii comporta riscuri.

Scopul redactiei muzicale este sa minimalizeze acest risc. Sedintele de ascultare, in care fiecare noua aparitie este ascultata timp de 30 de secunde, dupa care este calificata drept "buna" sau "slaba", minimalizeaza acest risc. Ascultatorul obisnuit nu decide in legatura cu calitatea unei noi aparitii, nici cu topurile in mana, nici cu volumul dat la maximum. In plus, el isi formeaza, de regula, o opinie abia dupa ce a ascultat piesa de mai multe ori.

IV.7. Cercetarea muzicala

Avand in vedere rolul important pe care il joaca muzica, Radio Galati s-a straduit sa adapteze programul sau muzical la asteptarile si preferintele grupului-tinta de ascultatori. Daca asteptarile si preferintele ascultatorilor sunt greu de descris chiar si pentru grupurile-tinta nu prea numeroase, ele pot fi insa depistate partial prin "al saselea simt" si prin "flerul" redactorilor muzicali. Un feedback direct de la ascultatori, respectiv de la grupurile-tinta ale postului, de pilda despre acceptanta, adica despre interesul pe care il trezeste o piesa sau un program muzical, nu prea a existat. Masa rotunda desfasurata in redactia muzicala (sedinta de auditie) era cea care decidea, cel mai adesea intuitiv, care sunt piesele cele mai indicate pentru:

a sensibiliza ascultatorii din grupul-tinta,

a castiga ascultatori noi,

a elimina reactiile negative, ca de pilda, inchiderea radioului sau trecerea pe alte posturi,

a forta unele reactii pozitive, cum ar fi cresterea duratei de ascultare sau fidelizarea mai pronuntata a auditoriului.

De un oarecare ajutor in luarea deciziilor sunt scrisorile (clasice sau electronice) si apelurile telefonice de la ascultatorii care isi exprima opinia in legatura cu diversele programe muzicale sau anumite piese difuzate. Dar aceste semnale vin de la o parte infima a ascultatorilor si, ca atare, nu pot fi reprezentative. Informatiile obtinute din topurile muzicale nu sunt, in acest caz, nici ele concludente pentru ca nu pot fi aplicate oricarui grup-tinta si nici nu sunt perfect adaptabile portretului ascultatorului modern.

Un instrument excelent care permite inlaturarea acestor deficite informationale, il constituie cercetarea muzicala. Ea furmizeaza informatiile necesare despre preferintele ascultatorilor si ajuta la luarea deciziilor, oferind un temei pentru alcatuirea unui program muzical. Cercetarea muzicala este instrumentul al masurii calitative a audientei. Dar nu este un substitut pentru un redactor muzical mai bun.

Cercetarea muzicala poate oferi raspunsuri la o serie de intrebari cu care se confrunta redactia muzicala:

Ascultatorii apreciaza sau nu o piesa recent aparuta?

Care sunt piesele care sunt bine primite de ascultatorii unui post si care din ele se bucura de mai putina priza la ascultatori?

Diversele piese sunt tratate diferentiat de catre grupurile diferite de ascultatori sau nu?

Cand anume doresc ascultatorii sa asculte cu predilectie o anumita piesa?

Care sunt slagarele din categoria "oldies" (Retro Gold) deosebit de apreciate de ascultatori?

A ajuns sau nu piesa care se afla in testari la saturatie?

Unde anume se afla potentialul inca neexploatat al unui post de radio in ceea ce priveste orientarea lui muzicala si selectia muzicala?

Ce tipuri de public se pot distinge ca urmare a diferentelor constatate in preferintele muzicale?

Prin intermediul cercetarii muzicale, Radio Galati si-a cunoscut mai bine ascultatorii si grupul-tinta, si si-a adaptat programul muzical dupa asteptarile ascultatorilor.

Testarea muzicala a auditoriului se face prin chestionarea a unui grup numeros (pana la 300 de persoane) in legatura cu opinia lor privind 100 - 300 de melodii, care le sunt supuse atentiei sub forma fragmentelor hook (carlige, acele portiuni ale unei piese muzicale care pot fi mai lesne recunoscute).

Avantaje:

un numar mare de date pot fi culese in timp foarte scurt,

conditii optime pentru verificarea identitatii persoanelor chestionate,

procedeul este ideal pentru colectarea de date cantitative si calitative suplimentare intr-un volum foarte mare.

Rezultatele sondajului muzical sunt ordonate in tabele si reprezentari grafice si ofera directorului de programe sau sefului redactiei muzicale un ajutor rapid in luarea deciziilor referitoare la programele muzicale.

Diverse melodii au fost analizate in cadrul unor chestionari telefonice referitoare la urmatoarele criterii:

notorietate (procentajul celor chestionati care cunosc piesa respectiva),

acceptanta (place, indecis, nu place),

saturatie (arata procentul celor chestionati care doresc sa asculte piesa mai des, sau, dimpotriva, mai rar).

Pe baza acestor criterii se calculeaza "TIX"-ul (indice al titlului), care poate fi considerat ca un bun indicator in aprecierea unei piese. Aici, criteriile notorietate si acceptanta sunt corelate pozitiv, iar criteriul saturatie, negativ.

Intrebari suplimentare:

Cand sa mai fie difuzata piesa respectiva?

Cum este apreciata calitatea piesei (linistitoare, agresiva, sentimentala, vesela, melodioasa, lipsita de melodicitate)?

Cu cat indicele unui titlu (TIX) iese mai mare, cu atat este mai apreciata melodia. Datele obtinute in cadrul analizei unei piese pot fi valorificate in ceea ce priveste grupul celor chestionati, in totalitatea lor, dar pot fi si structurate pe anumite grupuri (barbati si femei, diverse categorii de varsta, ascultatori fideli, ascultatorii posturilor concurente) - sortate pe criteriile acceptantei sau respingerii.

Analiza unei melodii: acceptanta, notorietate si saturatie

1. Interpret: Titlu:

Cercetare muzicala pentru Radio Galati (clasament in ordinea acceptarii)

Clasament in ordinea refuzului

Capitolul V

Sectorul redactional

La inceput a fost cuvantul! Cel putin asa scrie in Biblie. Ca acest lucru este valabil si pentru radio, este pus de multi sub semnul intrebarii. Chiar daca posturile publice de radio sunt cele care au inventat si emisiunile cu multa muzica si putina vorba, programele clasice, informative, cu elemente vorbite substantiale, sunt un fel de "frunza de smochin publicistica".

Radio Galati, bazat pe principiile economiei de piata, este obligat sa se ghideze dupa cotele de audienta si sa tinda, prin alcatuirea programelor, spre o cat mai mare audienta. Altfel asi taie singur craca de sub picioare si risca sa intre intr-un cerc vicios: programele tentante din punct de vedere gazetaresc, cu elemente vorbite substantiale, nu atrag decat un public restrans. Radioul nu este pentru acesti ascultatori doar un element de companie, ci un mijloc de informare care trebuie urmarit cu atentie. Informatia se afla pentru acest grup de ascultatori pe primul loc in ceea ce priveste motivatia lor de a urmari posul Radio Galati.

La radio, cuvantul nu este doar un element auxiliar, care nu face decat sa produca cheltuieli, fara sa sporeasca numarul de ascultatori. Dimpotriva, la radio, informatia poate aduce un efect benefic suplimentar, care determina ascultatorii sa urmareasca acel program, sau dimpotriva, sa caute sponsori. Cea mai importanta provocare pentru managementul redactiei de la Radio Galati este sa exploateze cu abilitate elementul "info", transformandu-l intr-un factor suplimentar de captare a atentiei ascultatorului si de fixare alui in legatura cu care s-a nascut acest post de radio.

Info-management inseamna sa speculezi cu dibacie cantitatea si plasarea informatiei in program. Scopul este de a-i crea ascultatorului senzatia ca este "bine informat". Una dintre cele mai dificile sarcini este de a cultiva acest sentiment, deoarece orice ascultator are nevoie de o informatii despre sportivii preferati, evenimentele sportive si contextul in care se produc. Pentru alti ascultatori, in schimb, deznodamantul meciurilor de fotbal din campionat poate fi extrem de plictisitor.

Deoarece ascultatorul nu poate sa manevreze informatia selectiv, asa cum procedeaza cu un ziar in care citeste sau nu pagina sportiva, intra in sarcina managementului informational sa planifice structura si continutul acestei parti din peograme, pentru a nu oferi informatii neimportante unui ascultator neinteresat, intr-un moment nepotrivit.

In cele ce urmeaza, voi descrie sfera de sarcini din sectorul redactional al postului Radio Galati (stirile, rubricile, planificarea programelor), precum si structurile si modalitatile lor de indeplinire.

V.1. Stirile

Stirile parcurg alaturi de intregul program al unui post de radio diverse etape de dezvoltare. Acestea sunt:

Faza urechii

Faza mintii

Faza stomacului.

V.1.1. Faza urechii

In faza urechii, care incepe in etapa in care programul prinde viata, ascultatorul apreciaza in primul rand sonoritatea stirilor. Vocile stridente, balbele repetate sau un "ambalaj" al stirilor care te calca pe nervi produc in aceasta faza o perceptie deosebit de negativa. Pe baza unor impresii de forma si nu de continut, in mintea ascultatorului prinde astfel contur prima imagine informationala despre postul de radio.

In faza de inceput a contactului cu un program stirile sunt percepute ca o componenta fireasca a postului de radio. In "faza urechii" se ofera o imagine cu cat mai putine asperitati, un concept care sa nu socheze, cu alte cuvinte, prin forma, si care sa se bazeze doar pe elemente familiare verificate. Pe scurt:

Niciun fel de experimente in faza de inceput! Ascultatorul este victima obisnuintei. El va respinde, cel putin la inceput, acele ore de difuzare a stirilor care, din punctul lui de vedere sunt neobisnuite (de exemplu, grupaje de stiri la orele 0.15 si 0.45 in loc de orele fixe si jumatatile de ora). La fel se intampla si cu formele neobisnuite de prezentare.

Ambitiile exagerate nu sunt recomandabile! Competenta in domeniul informatiei trebuie mai intai dobandita. Cine se arunca de la inceput in jurnalismul de investigatie si se prezinta ca un fel de magazin informatii in genul ziarelor de investigatie va fi apreciat de ascultatori foarte critic. Cea mai mica greseala se va lasa, in aceasta faza de inceput, extrem de sensibila, cu reprosuri aspre si va influenta pe termen lung imaginea elementelor informative. Sa reusesti trecerea de la o imagine negativa pe plan informativ la una pozitiva este mult mai greu decat sa incepi de la zero cu crearea unei imagini in domeniu.

Credibilitatea este cea mai de seama datorie a prezentatorului de stiri! Ascultatorul trebuie sa acorde credibilitate prezentatorului unui buletin de stiri si prin aceasta postului de radio, el trebuie sa fie convins ca informatiile furnizate sunt obiective, corecte si suficiente pentru necesitatile sale. Aceasta convingere se bazeaza pe emotie, nu pe stiinta. Ar fi, desigur, gresit sa vrei sa imiti seriozitatea posturilor publice, apeland la voci relativ tinere si neexperimentate. Credibilitatea, pe de alta parte, nu este obligatoriu legata de seriozitate, desi seriozitatea inspira credibilitate. Credibilitatea nu se obtine numai printr-o voce baritonala, sigura pe sine, ci mai ales prin priceperea prezentatorului de stiri de a trezi in fiecare ascultator in parte sentimentul ca informatiile ii sunt adresate numai si numai lui si ca in acel moment pe lume nu exista nimic mai important decat acele stiri.

Durata fazei "urechii" este pentru fiecare program alta. Ea determina in mare masura reusita. Daca dupa primul contact cu Radio Galati, in mintea ascultatorului s-a format o imagine negativa a elementelor informative, va fi extrem de greu sa transformi aceasta imagine intr-una pozitiva. Daca insa primul contact a fost pozitiv, atunci incepe cea de-a doua faza: a "mintii".

V.1.2. Faza mintii

In aceasta faza, stirile nu mai sunt apreciate emotional, ci rational. Este momentul decisiv al continuturilor informationale. Stirile aduc, in acesta faza, o contributie decisiva de utilitate, pe langa muzica si comperaj, si constituie un factor important de selectare si ascultare a postului de radio. Pe langa nevoia de a fi bine informat din punct de vedere subiectiv, acum este momentul ca ascultatorul sa efectueze comparatii cu alte programe radiofonice. El exploateaza aceste programe fie selectiv, fie manifesta preferinte pentru un program care ii satisface asteptarile specifice. In aceasta faza, urmatoarele puncte au o importanta decisiva:

• Descopera vidul in oferta informationala! Acest vid poate sa se afle in oferta de informatii locale, dar si in informatiile de backround sau de profil (de exemplu, economie, politica etc). Analiza concurentei duce la o strategie informationala, care influenteaza aprecierea si prezentarea stirilor in proram. Daca, de pilda, un post de radio constata ca informatiile bursiere sunt prezentate insuficient de catre concurentii sai, si ca, in acelasi timp, la publicul sau potential exista un interes manifest pentru asemenea informatii, atunci el va incerca sa introduca asemenea informatii in buletinele de stiri. In afara stirilor, el va atrage atentia asupra acestei oferte (promo), pentru a-si crea o imagine informationala corespunzatoare.
• Creeaza-ti o personalitate distincta in raport cu concurentii tai!

Pe langa continutul raportat la necesitatile pietei, in aceasta faza sunt importante mai ales maniera de redactare si modul de prezentare a stirilor. Programele radiofonice care se adreseaza cam aceluiasi grup tinta vor folosi, in mare, si cam aceleasi piese muzicale. Cu toate acestea, datoria redactiei muzicale si a productiei este sa creeze postului un portret sonor specific. Cam tot asa stau lucrurile si in ceea ce priveste stirile. "Informatiile brute" de pe telexurile agentiilor de presa stau, practic, la dispozitia tuturor posturilor de radio. Diferenta se afla in modul de apreciere a evenimentului, in stilul prelucrarii informatiei si in maniera de prezentare a stirilor. Se mai pot adauga elemente stilistice ca, de pilda, dubla prezentare (lectura in doi) si folosirea unor inserturi originale. Aceste mijloace sunt utilizate constient pentru o cat mai clara detasare de concurenta.

• Serveste-ti piata! Ascltatorii care au posibilitatea sa opteze intre mai multe programe de radio care se aseamana intre ele vor incerca sa urmareasca aceste programe selectiv. Forta unui post de radio local, de pilda, sta in posibilitatea de a oferi informatii relevante in mediul imediat de viata al ascultatorului.

V.1.3. Faza "stomacului"

Faza rationala, a "mintii", este urmata de faza de natura emotionala, a intuitiei "stomacale". Intrat in aceasta faza, Radio Galati si-a facut un numar de ascultatori devotati pe care trebuie sa si-i pastreze. Aceasta legatura emotionala cu "postul meu de radio" este foarte puternica. Postului i se atribuie o mare competenta informationala , care nu mai trebuie pusa in joc. Acum i se cere continuitate. Acum trebuie sa se tina seama de sfera deprinderilor formate (nu se mai modifica forma buletinelor, se menitin constante fluxul stirilor si amplasarea lor). Pe de alta parte, in aceasta faza se marcheaza anumite accente (prin personalitatile prezentatorilor, comentarii etc), pentru a fixa si mai mult legatura emotionala existenta intre ascultator si postul de radio.

• Cultiva personalitatea prezentatorilor de stiri!

Tocmai prezenta personalitatilor ca prezentatori ai buletinelor de stiri ofera un spor de credibilitate, de seriozitate. Nevoia de a obtine informatii dintr-o sursa competenta, redactate coresct si obiectiv, este de la sine inteleasa pentru ascultatorii interesati de actualitate. In aceasta faza, ascultatorul vede in postul de radio un partener, o personalitate al carei nume il cunoaste si care-i ofera stimulente intelectuale si ii propune solutii.

• Fixeaza temele si abordeaza-le pe parcursul intregului program!

In cea de-a treia faza, ascultatorul asteapta de la "postul sau de radio" mai mult decat simpla difuzare de informatii pe care le-ar putea obtine si de la alte posturi. Acum, cand "Imaginea informationala" s-a fixat, in buletinele de stiri se pot "crea" si introduce evenimente care nu sunt copiate de pe telexurile agentiilor de presa. La mare pret sunt, in aceasta faza, temele relevante culese prin demersuri investigative serioase. Radio Galati a reusit sa se impuna prin faptul ca a creat propriile evenimente. Temele descoperite pe baza propriilor investigatii nu vor fi presarate doar in buletinele de stiri, ci trebuie sa se revina asupra lor si in alte spatii ale programelor, de pilda, in magazinele politice. Iar legatura dintre buletinele de stiri si aceste emisiuni se poate infiripa suplimentar prin trimeteri reciproce la orele de difuzare. Un asemenea cross-promotion ar fi, de pilda: " va invitam sa urmariti, pe aceeasi tema, un interviu cu primarul general al Cafelutei lui Costache de la ora 9:00".

V.1.4. Noi forme de stiri (stirile cu inserturi)

Ascultatorii s-au obisnuit sa urmareasca buletinele de stiri in forme clasice: un redactori de stiri citeste informatiile una dupa alta si incheie cu starea vremii. Acest fel de a prezenta stirile a creat un puternic efect de obisnuinta in randul ascultatorilor. De cativa ani, se recurge si la forme noi in buletinele de stiri, care, partial, se ghideaza dupa alte reguli. Este vorba despre asa-numitele "stiri cu inserturi". Ele folosesc scurte corespondente si alte interventii ca mijloc stilistic pentru sporirea efectului de autenticitate. Si in privinta accesoriilor si a manierei de prezentare a prezentatorului ele se deosebesc uneori esential de informatiile clasice.

Iata principalele caracteristici ale stirilor cu insert:

"Ambalajul"

La radio, "ambalajele" urmaresc sa trezeasca atentia asupra celor ce vor urma. In fluxul constant al muzicii, pe baza unui concept preluat din industria publicitara, se creeaza astfel un accent deosebit, menit sa trezeasca interesul ascultatorului, sa-l frapeze prin sensul unor cuvinte, pentru a-i spori astfel disponibilitatea de a urmari informatiile ce urmeaza a fi prezentate. Acest concept se numeste "AIDA". Inisialele privin de la urmatoarele cuvinte:

A = (attention) atentie = a trezi atentia

I = (interest) interes = a trezi interes

D = (desire) dorinta = a trezi o dorinta, o necesitate

A = (action) actiune = a actiona pentru satisfacerea unei necesitati.

Aplicand principiul la un exemplu din publicitate, se poate afirma ca: un afis cu o femeie atragatoare care fumeaza va trezi privitorului un stimul-cheie (sexual) si astfel este captata atentia (attention). Se trezeste interesul (interest) de a afla mai multe despre aceasta femeie. De aceea afisul va fi privit in continuare. Deci concluzia: "Pot face cunostinta cu o asemenea femeie daca voi fuma si eu asemenea tigari" va starni dorinta de a consuma tigari (desire). In final, privitorul, in varianta ideala, isi va cumpara aceeasi marca de tigari pentru care s-a facut publicitate (action).

Acest model extrem de simplificat este aplicat si in formula prezentarii stirilor.

Atentia: Se foloseste un "ambalaj" menit sa suscite atentia ascultatorului.

Interesul: "Ambalajul" trezeste interes in legatura cu ceea ce va urma, cu difuzarea stirilor.

Dorinta: Stirile acopera o necesitate manifesta de a obtine informatii.

Actiunea: Dintr-un sentiment subiectiv "de a fi bine informat", ascultatorul ramane pe lungimea de unda a postului Radio Galati si acesta obtine o imagine pozitiva in domeniul informatiei.

Pentru ca "ambalajul" sa aiba efectul de trezire a atentiei, trebuie sa fie ceva mai mult decat un simplu anunt (de exemplu "Ascultati stirile Radio Galati"). Diversele elemente, cum sunt efectele sonore, semnalele de pauza (ca acelea premergatoare anuntului orei exacte, flash-uri muzicale) potenteaza aceste efecte. Un exemplu celebru pentru utilizarea "ambalajului" in scopul solicitarii atentiei a fost indicativul BBC-ului in cel de-al doilea razboi mondial. Cele patru batai de timpan aminteau de inceputul Simfoniei a V-a de Beethovem si erau, in acelasi timp, semnalul morse pentru litera "V", semnul pentru victory = victorie.

Elementului de "ambalaj" din deschiderea buletinului de stiri ii urmeaza adesea un element final, astfel stirile sunt mai bine puse in valoare ca o unitate inchegata.

V.2. Genuri publicistice la radio

Fiecare mijloc de iformare dispune de o multitudine de forme de prezentare, care sunt utilizate, cel putin partial, ca un "model de tricot" bine precizat si strict formalizat. Partial exista totusi, in functie de tema, de modul de abordare a unui eveniment, si posibilitatea liberei alegeri a formei de tratare gazetareasca.

Aceasta decizie o ia redactorul caruia ii revine realizarea materialului.

In cele ce urmeaza, voi prezenta succint cateva din genurile publicistice cel mai frecvent intalnite in magazine si rubrici:

V.2.1. Emisiunea monotematica

Modalitatea cea mai ampla de a trata la radio un eveniment/o tema, este emisiunea monotematica. Aceasta inseamna ca o ora sau chiar mai multe ore de emisie au aceeasi tema. In cadrul acestei emisiuni, subiectul este tratat din cele mai diverse unghiuri si sub cele mai diferite fatete. Exemple de emisiuni monotematice sunt emisiunile speciale (Ora 80, Country Club, Cafeluta lu' Costache), sintezele zilei (Actualitatea Galateana), emisiuni de sezon (de exemplu, cele dedicate Craciunului, emisiuni la cererea ascultatorilor, colectarea de donatii etc).

Emisiunile monotematice pot fi planificate in avans, structura si continutul se stabilesc din timp. Un rol insemnat il joaca muzica, adecvata tematicii emisiunii, precum si limbajul sonor al diverselor materiale si al intregii emisiuni cu elemente furnizate de compartimentul productie. Acest tip de emisiune trebuie "vandut" ascultatorului ca fiind ceva cu totul deosebit, care se distinge de fluxul cotidian al programelor. Se obisnuieste frecvent ca emisiunile de acest tip sa beneficieze de o intensa activitate promotionala declansata in avans.

V.2.2. Feature

Feature se numeste genul publicistic imediat urmator emisiunii monotematice, in ordine descrescatoare a duratei. A transforma o tema intr-un feature, de pilda, prin intermediul mai multor materiale cu inserturi referitoare la unul si acelasi subiect, poate fi atat un element component al unei emisiuni monotematice, cat si parte a unei emisiuni-magazin obisnuite, in care, de regula, sunt abordate mai multe subiecte. Adesea, materialele de tip feature sunt, de asemenea, "ambalate" pentru a evidentia legatura dintre diversele elemente componente. Intre aceste parti componente ale unui feature pot fi incluse elemente de comperaj sau muzicale. Nu exista limite de durata pentru creatiile radiofonice tip feature. In practica insa, dimensiunile situate intre 20 si 30 de minute s-au impus ca minutaj mediu. Exemple de feature sunt: relatarile care insotesc un eveniment (de exemplu, "Discutii pe tema pensiilor private obligatorii", interviurile, documentarele, declaratiile, analizele, comentariile care trateaza tema respectiva), tratarea unor "teme care se impun" (de exemplu, "Lipsuri in sistemul sanitar", subiect tratat de interviuri cu diversi pacienti, dezbateri cu expertii, reportaje).

V.2.3. Materialul cu inserturi

Niciun alt gen publicistic radiofonic nu trezeste discutii atat de vii cu asa-numitul "material produs" sau "relatarea cu inserturi". "Produs" inseamna in acest caz ca redactorul nu resteste un simplu text, ci isi "imbogateste" materialul cu atmosfera (inserturi care redau atmosfera, zgomote de fond) si cu anumite luari de pozitie redate prin fragmente de banda cu inserturi inregistrate anterior. Acest gen este controversat publicistic, mai ales pentru ca se obisnuieste impunerea unui anumit cronometraj mediu, chiar daca acesta variaza de la un post la altul. Cronometrajul oscileaza intre un minut si 30 de secunde (celebrul si temutul "un minut si jumatate"), 2-3 minute si ajunge uneori chiar la 5-6 minute. Adesea, se uita faptul ca determinante pentru durata materialului ar trebui sa fie exclusiv relevanta continutului si maniera prelucrarii tematice. Astfel, un material poate fi perceput in mod subiectiv ca fiind prea lung dupa 30 de secunde si, pe de alta parte, zece minute pot fi uneoriinsuficiente pentru a satisface nevoia de informatie a ascultatorului. Impunerea unei anumite durate pentru un "material produs" urmareste pur si simplu scopul de a putea conta pe un cronometraj precis al acestui material in planificarea emisiunii in totalitatea ei.

"Materialele produse" se folosesc in magazine si in rubrici. In emisiunile magazin (in spatiile "libere") sunt introduse adesea de catre prezentator, in cadrul rubricilor ele sunt cel mai frecvent "ambalate".

O forma aparte de abordare a unui subiect prin intermediul unui material produs este reportajul in care ziaristul "intra in pielea" celui care este implicat intr-un eveniment. Astfel, el prezinta subiectul respectiv oferind zgomote de fond specifice atmosferei de la fata locului, inserturi originale.

V.2.4. Relatarea

Spre deosebire de "materialul produs", relatarea nu contine inserturi de niciun fel. Este un text prezentat. Acest gen publicistic este cel mai frecvent intalnit in corespondentele radiofonice, transmise prin telefon sau circuit special. Relatarile care preiau rolul corespondentelor pot fi uneori scrise si prezentate si de catre redactori din interioul postului Radio Galati. Acest tip de prezentare inregistrata sa nu pe viu, se numeste "insert redacttional".

Relatarile pot fi prezente atat in emisiunile de tip magazin, cat si in rubrici, si ele sunt frecvent introduse de catre prezentator. Durata relatarilor nu este limitata, ea are, in general, cam aceleasi dimensiuni ca si "materialele produse".Dar trebuie tinut cont de faptul ca aceste texte, care sunt prezentate de catre un singur prezentator si nu contin zgomote de fond sau alte inregistrari "la fata locului", au o putere de atractie mult mai limitata asupra ascultatorilor. Ca atare, intotdeauna se va incerca sa se acorde prioritate unui "material produs" fata de o "relatare simpla".

V.2.5. Interviul

Interviul, aceasta forma de comunicare suta la suta, este, probabil, genul publicistic cel mai intalnit la radio, fie ca este vorba despre interviuri difuzate in direct (invitati in studio sau dialoguri telefonice), fie ca este vorba despre interviuri inregistrate. Partenerii de dialog pot fi atat ascultatori, experti, persoane implicate in diverse actiuni, cat si proprii corespondenti ai postului de radio.

In principiu, toate interviurile ar trebui, in masura posibilitatilor, sa fie realizate personal de catre prezentator. Faptul ca el insusi poarta discutiile cu interlocutorii si nu apeleaza la interviuri preinregistrate de alti redactori, oricat de buni ar fi acestia, ii sporeste competenta. Redactia este insa cea care ii furnizeaza prezentatorului intrebarile esentiale pe care urmeaza sa le adreseze celui intervievat, ca si principalele informatii despre acesta.

In cazul unei problematici complexe sau al unor interlocutori cu un vocabular greu de stavilit, se recomanda insa realizarea interviului pe banda, inainte de difuzare, pentru a-l putea prelucra. Acest mic artificiu scuteste ascultatorul de vorbaria inutila care, de altfel, face ca multe interviuri sa esueze.

Si cu corespondentii aflati la locul evenimentelor se convine adesea sa nu transmita relatari, ci sa realizeze "corespondente tip interviu". Acest lucru este binevenit, cu atat mai mult cu cat adesea, in legatura cu o anumita tema, trebuie luate in calcul mai multe aspecte care ar "sparge" cadrul temporal al relatarii. Din acest motiv insa, interviurile cu corespondentii sunt in mod frecvent mult mai lungi decat relatarile. In medie, un cronometraj situat intre 3 si 5 minute pare a fi cel ideal. Un gen aparte de interviuri il reprezinta "interviurile realizate de ascultatori". In acest caz, nu prezentatorul este cel care adreseaza intrebarile partenerului de dialog, ci chiar ascultatorul, care, prin intermediul telefonului, are posibilitatea sa intervina. Exemple tipice de asemenea interviuri purtate de ascultatori sunt: consultarea unor experti pe diverse teme (de exemplu, sfatul medicului, consultanta in domeniul investitiilor), interviuri cu personalitati ale vietii publice (de exemplu, politicieni, vedete de televiziune).

Interviurile "realizate" de ascultatori pot fi impartite pe doua categorii. In prima ar intra cele realizate on-air, pe viu, si categoria mult mai ampla a interviurilor off-air. In cel de-al doilea caz, interlocutorii discuta "in culise" intrebarile individuale primite de la ascultatori, fara ca acestea sa fie difuzate. Prin amestecul de elemente on-air si off-air, redactia poate sa coordoneze tratarea anumitor complexe tematice, ghidandu-se dupa intrebarile ascultatorilor.

V.2.6. Call-In

O alta modalitate a interventiei ascultatorilor in programe este formula call-in. In acest tip de emisiune, ascultatorii isi exprima opiniile despre o anumita tema in urma invitatiei formulate de prezentator. Genul call-in este deosebit de indicat in tratarea unor subiecte controversate (de exemplu, sunteti pro sau contra avorturilor?).

In urma invitatiei formulate de prezentator, ascultatorii incep sa sune la redactie, pentru a-si spune parerea. Inregistrarea acestor opinii se face cel mai adesea pe reportofon, in afara studioului de emisie, printr-un redactor/producator. Reactiile ascultatorilor, fonotecate si grupate intr-un material de 10-15 minute, sunt difuzate apoi in forma unui material compact. O dotare tehnica adecvata permite asa-numitul off-air editing, ceea ce inseamna ca prezentatorul poate purta personal un scurt dialog (off-air) cu ascultatorul, dialog care se inregistreaza pe banda in timp ce pe post "curge" o piesa muzicala. Imediat dupa aceasta piesa, banda inregistrata cu ascultatorul intra pe post, ca si cand ar fi in direct. Prin aceasta solutie tehnica, ascultatorii dobandesc, subiectiv, impresia ca viteza de reactie a prezentatorilor este maxima, in acelasi timp insa, solutia de off-air editing permite o selectare a interlocutorilor.

Durata unei interventii de tip call-in oscileaza, de regula, intre 1 si 3 minute. Nu trebuie sa fie o ancheta reprezentativa, ci trebuie sa reflecte diversitatea de opinii.

V.2.7. Ancheta pe strada (vox-pop)

Ancheta pe strada este realizata de un reporter care culege opinii si declaratii ale trecatorilor. Spre deosebire de call-in, nu se apeleaza la ascultatorii Radio Galati, ci intrebarile legate de un anumit subiect sunt adresate trecatorilor, la intamplare. Si acest gen radiofonic este indicat in tratarea unor teme controversate sau de divertisment. Ancheta efectuata pe strada se realizeaza, cel mai adesea, cu mijloacele tehnice specifice reportajului (reportofon) si se prelucreaza ulterior, in studioul de productie. Experienta i-a invatat pe cei de la Radio Galasi ca sa umple spatiul de emisie pus la dispozitie, este recomandabil sa se realizeze de patru sau chiar cinci ori mai multe opinii si declaratii de pe strada. Prin selectie, opiniile inregistrate si fonotecate corespunzator sunt puse cap la cap si se diguzeaza fara comentarii din partea reporterului.

Marele pericol, atat la call-in, cat si la anchetele pe strada, este ca opiniile unui numar relativ mic de persoane sunt prezentate ca si cand ar fi reprezentative. Numarul mult prea mic al celor chestionati nu permite concluzii valabile din punct de vedere stiintific in ceea ce priveste reprezentativitatea curentelor de opinie. Acest lucru ar trebui pus in evidenta si prin pricizari redactionale, cand se recurge la respectivele genuri radiofonice.

V.2.8. Comentariul/Nota

Radioul nu este considerat un mijloc de informare "pur si simplu" si nicidecum "de opinie". Spre deosebire de ziare, ascultatorul asteapta de la un post de radio in primul rand sa fie tinut la curent cu evenimentele, sa sa nu i se prezinte variante comentate. Si totusi, comentariul si nota isi au si ele rostul lor la radio. De la Radio Galati ascultatorul asteapta o indrumare in ordonarea evenimentelor si sugerarea unor explicatii sau solutii legate de anumite teme. Comentariul se poate realiza, desigur, si prin simple opinii formulate de prezentator. In acest caz insa, s-ar putea ca ascultatorul sa se simta tutelat si sa respinga acest tratament. In schimb, prin folosirea genurilor publicistice "comentariu" si "nota", redactia are ocazia sa faca dovada competentei sale si poate influenta pozitiv imaginea pe care postul de radio o are in planul informatiilor.

Comentariul si nota trebuie sa fie clar marcate ca atare la radio si trebuie sa fie "ambalate" corespunzator. Extrem de sensibila este, in cazul lor, si selectia muzicala a pieselor care vor intra in program dupa un comentariu sau o nota. Mai ales hit-urile cu texte in limba de emisie ar trebui, din precautie sa fie evitate. Nici macar prezentatorul nu ar trebui sa intervina imediat dupa finalul unui comentariu sau al unei note. Se obisnuieste, in schimb, ca, in final, ascultatorii sa fie invitati sa isi exprime in scris propriile opinii in legatura cu cele expuse.

Comentariul si nota sunt concepute sub forma de materiale scrise, prezentate cel mai adesea chiar in lectura autorului. Lungimea acestor texte este de 1-2 minute.

V.2.9. Informatia transmisa de prezentator

Pentru subiectele mai colorate, de divertisment, care nu sunt relevante pentru un "material elaborat" sau o relatare, dar care ar merita totusi sa-ti gaseasca un loc in programul radiofonic, exista "stiri de comperaj", a informatiei pe care o transmite chiar prezentatorul programului. Este, cel mai adesea, vorba despre o stire rescrisa "ca pentru radio". Prezentatorul utilizeaza aceste informatii din comperaj ca pe niste materiale proprii sau ca pe o solutie sub forma unui text de legatura intre doua piese muzicale.

Durata stirilor de comperaj oscileaza intre 30 de secunde si un minut, depasind doar rareori acest minutaj.

Capitolul VI

Productia

Pentru Radio Galati, Productia este mai curand un compartiment care insoteste programele "in paralel". In aceasta institutie media, productia este vazuta ca pe un sector caruia ii revin, in randul lui, si influente si efecte creatoare asupra programelor. Deci si productia inseamna program!

Sectorul "productie" este unul dintre cele mai importante sectoare ale unui post de radio. El poate adeseori sa marcheze, o diferenta mica, de nuanta, dar esentiala intre posturile de radio concurente. De altfel, ritmul noutatilor din domeniu, datorat introducerii tehnicii digitale, este ametitor.

VI.1. Sarcinile sectorului productie

Sectorul productie are responsabilitati in trei mari domenii:

Productie

Organizare

Control

VI.1.1. Despre productie

Producatorii sunt raspunzatori pentru "ambalarea" si pozitionarea elementelor de program. Aici se intalnesc principalele diferentieri intre sacricinile sectorului productie de la diferitele posturi de radio. Radio Galati considera ca fonotecarea materialelor redactionale intra in atributia producatorilor, fara ca acestia sa poata influenta "ambalarea" sau pozitionarea materialelor in program. Productia este solicitata mai mult pentru realizarea de spoturi publicitare.

Daca s-ar stabili o lista de prioritati in ceea ce priveste atributele sectorului de productie, spoturile publicitare ar trebui sa se situeze pe ultimul loc.

Odata cu cresterea concurentei a devenit necesar ca materialele sa nu fie prelucrate doar in privinta continutului lor, ci si in sensul unei pozitionari corespunzatoare. Prea des se intampla ca diverse elemente din program sa isi rateze efectul pentru ca nu au fost corect amplasate.

VI.1.2. Despre organizare

Prin organizare se intelege categorisirea si formatarea corecta a tuturor elementelor de "ambalaj", productie si program. Scopul urmarit este alcatuirea unui catalog de definitii clare, care sa ii ghideze pe prezentatori si redactori in activitatea cotidiana.

Odinioara, tot ceea ce se copia de pe o caseta tip cartridge se numea jingle, iar aparatele utilizate se numeau si echipamente "Jingle", aparate pentru producerea (introducerea) efectelor sonore. Paralel cu dezvoltarea radiofoniei, s-a constatat ca notiunile de jingle/trailer (semnal, flash) nu mai satisfac denumirea diversitatii de efecte de acest tip (prin structura sau maniera de utilizare). A devenit, astfel, necesara elaborarea unui catalog de modalitati in care sunt definite aceste concepte. Acest catalog se bazeaza pe categorii si subcategorii diferentiate inclusiv optic intr-un sistem bazat pe culori, cifre si litere. El permite ca utilizarea unui anume tip de jingle sa devina evidenta dintr-o singura privire. Subimpartirea in grupe explica functiile elementului.

Astfel, un element sonor se poate numi jingle, bumper, stinger, sau, pur si simplu, "element de ambalaj", in functie de forma si functia lui. Din punctul de vedere al structurii, multe din aceste semnale sonore se aseamana. Ele au un element de deschidere, unul de insotire si unul de final. Prin efect si utilitate se deosebesc insa foarte mult.

Cu cat studiourile de emisie sau arhiva productiei dispun de mai multe elemente de acest gen, cu atat mai complicata devine gasirea elementelor celor mai adecvate sub presiunea momentului. Pentru ca cel mai adesea ele sunt selectate in criza de timp. Tocmai de aceea trebuie sa existe o evidenta clara a acestor elemente.

VI.1.3.  Despre control

Cea de-a treia atributie a productiei o constituie cotrolul referitor la utilizarea elementelor produse. Producatorii trebuie sa se considere un fel de "politie a calitatii". Ei trebuie sa urmareasca daca elementele, produse adesea cu multa migala, sunt valorificate la timp si sunt apoi recuperate din programe.

Adesea, nu numarul elementelor de productie, ci durata si frecventa lor de utilizare creeaza unele probleme. Multe elemente raman prea mult timp in studiouri, sunt ultizate prea des de catre animatori si sunt tocite. Tocmai de aceea este nevoie de un sistem care sa garanteze si exercitarea unui control.

Producatorii mai sunt raspunzatori si de calitatea tehnica a elementelor.

VI.2. De unde provine un producator?

Se pune desigur intrebarea cum poate fi gasit un personal adecvat pentru sectorul de productie. Ca pentru multe alte domenii specifice activitatii radiofonice, nici in acest caz nu exista posibilitatea unei calificari profesionale prealabile in afara institutiei. Este sarcina Radio Galati sa descopere oameni talentati si interesati de acest tip de activitate si sa-i califice.

Un viitor producator poate fi racolat din randul fostilor operatori de sunet din studiourile de inregistrari sau de emisie, din randul producatorilor muzicali etc. Si redactorii si prezentatorii, textierii inventivi sau membrii echipei din redactia de divertisment pot fi calificati si formati ca buni producatori daca reusesc sa-si invinga retinerea fata de pupitrul de mixaj.

Orice post de radio are nevoie de cel putin un producator care, pe langa stapanirea componentei tehnice, sa fie un bun cunoscator al meseriei si din punctul de vedere al programului.

VI.3. Modalitati si forme de ambalaj

Producatorul trebuie sa cumpaneasca asupra modalitatilor de care dispune pentru

"ambalarea vorbelor".

Chiar daca acusti, ascultatorul nu poate face o deosebire intre forma Live si forma inregistrata, el poate totusi sa o "intuiasca". Un text preinregistrat se deosebeste simtitor, prin impresia pe care o produce, de un text prezentat in direct. Avantajul unui text prezentat live consta in dinamica sa. Avantajul unui text preinregistrat consta in faptul ca este mult mai usor de manevrat in cadrul programului.

Din punct de vedere subiectiv se poate constata, asadar, o anumita deosebire intre un comperaj pe viu si elementele prefabricate. Producatorul nu poate decide, la intamplare, la care dintre formele de "ambalare" sa se opreasca.

Scopul si functia decid in legatura cu utilizarea, utilizarea determina functia. Functia determina forma, continutul determina structura, continutul si structura determina efectul.

Elementele de "ambalare" bine realizate risca totusi adesea sa-si rateze tinta pentru ca sunt gresit plasate. Pozitionarea trebuie sa fie chibzuita si sa serveasca scopul. Cu alte cuvinte, prezentatorii trebuie sa cunoasca modul de utilizare a elementelor cu "ambalaj", si in acelasi timp, sa-si puna mintea la contributie pentru a alege varianta optima. Este mai grav sa utilizezi gresit un "ambalaj" bine facut decat sa nu apelezi la niciunul!

VI.4. Rolul elementelor de productie

Aproximativ 50% din publitatea de la Radio Galati urmareste sa exercite o influenta asupra deciziilor cumparatorilor. Chiar programul in sine este din acest punct de vedere un produs. Atat articolul pentru care se face publicitate, cat si programul sunt produse "cumparate".

"Spune-le ascultatorilor ca doresti sa le spui ceva." Aceasta fraza descrie scopul anunturilor de tip promo sau teaser. Prin ele se incearca sa se indrepte atentia ascultatorului spre anumite momente care vor fi prezentate in program. Astfel, interesul ascultatorilor poate fi potentat.

Inainte de a trece la prelucrarea elementelor de program, producatorul parcurge urmatorii pasi: analizeaza efectul unui element in interiorul unui sfert de ora de emisie. Acest efect depinde de alte elemente (comperaj, muzica, publicitate) care ii premerg sau succeda in acel sfert de ora de program. Orice ora de emisie nu trebuie analizata separat, ci in contextul altor emisiuni (de exemplu, a intregului matinal care se deruleaza in intervalul 07:00 - 10:00) si al segmentului zilei din care face parte. Apoi ramane de analizat si efectul programului de-a lungul intregii zile. Dupa ce se iau in calcul deciziile esentiale privind maniera de realizare, se ia in calcul tipul de legatura pe care Radio Galati intentioneaza sa o realizeze cu ascultatorul prin elementele de productie. In departamentul de divertisment se va urmari o adaptare la stilul general al postului Radio Galati. Si mai trebuie clarificata si intrebarea: "cam cate elemente de productie este recomandabil sa contina un program?" In cele din urma, decizia finala privind continuturile elementelor de productie trebuie luata tot in redactie, care este in masura sa gaseasca raspunsuri la intrebarile: "Ce tip de "ambalaje" este de preferat? Care este cel mai adecvat pentru un continut?"

Toti acesti factori sunt cuprinsi in notiunea de "formare a formatului".

Elementele de productie sunt ca niste cuie. Ele fixeaza, unesc, stabilizeaza, separa, confirma si pozitioneaza. Multi ascultatori au opinii diferite despre posturile de radio. Formarea unei opinii nu depinde insa doar de continut, ci si de ambalaj - iar acesta "actioneaza" ca un cui.

VI.5. Elemente de legatura

In categoria I de utilizare se incadreaza elementele de legatura cum ar fi jingle-urile, drop-in si image-ID.

Toate aceste functii indeplinesc functii similare:

Pot asigura o legatura de la "A" spre "B" (schimbare de intensitate si de ritm).

Pot contribui la formarea imaginii si pozitionarea intregului post de radio.

Pot asigura identificarea (denumirea postului, frecventa, denumirea emisiunii, numele animatorului).

VI.5.1. Jingles

Printr-un jingle se intelege un element melodic cantat. In principiu pot fi diferentiate sapte versiuni:

Normal - Jingle produs integral, cu acompaniament muzical si voce, de la inceput pana la capat.

Ramp sau Intro - Cantecelul incepe abia dupa o preludare instrumentala. Portiunea preludarii se numeste ramp sau intro.

Tag sau Outro - Jingle-ul se sfarseste cu muzica instrumentala.

Donut sau punte - jingle-ul cuprinde la mijloc o portiune pur instrumentala.

A-ccapella - doar cantec (fara portiuni instrumentale).

Minifragmente sau Stilul Drop-In: minifragmente din jingle-uri mai lungi, care se vor utiliza, practic, mai mult in stilul drop-in.

Jingle-Song - se deosebeste de jingle-ul obisnuit prin lungimea textelor, si astfel, prin durata lui.

Exista trei modalitati de inscriptionare pentru jingle:

Inscriptionare optic diferentiata pe criterii structurale:

Ramp (1): muzica instrumentala,

Punte (2): muzica instrumentala,

Tag (3): muzica instrumentala si cantec (rapid si actual).

Inscriptionare optica bazata pe o curba a intensitatii.

Inscriptionare bazata pe continut:

Categoria: Jingle

Titlul de lucru: Matinal

Codul intensitatii: U-M (trecere de la usor la mediu)

Codul ritmic: M-R (trecere de la mediu la rapid)

Abreviere continut-text: rapid si actual (acest jingle este format din doua parti: muzica instrumentala si cantec).

Sfarsitul productiei: Cold Fade

Cronometraj total: 13 secunde

Outcue: " rapid si actual" (ultimele cuvinte ale acestui jingle sunt: "rapid si actual").

Codul emisiunii: E13 (acest jingle poate fi utilizat doar in emisiunea "13") Numarul de serie: 2b (este varianta a doua (b) a celui de-al doilea cut al pachetului de jingle 2).

Modalitati de operare cu elemente sonore numite jingles:

Jingle-ul se foloseste dupa un bloc de "vorba". El va fi succedat, apoi, de muzica.

Jingle-ul se introduce in emisie fara comperaj, ca element de legatura intre doua piese muzicale.

Se introduce un text de comperaj pe portiunea de outro a unei piese muzicale. Urmeaza apoi un jingle care va fi urmat, la randul lui, de o piesa muzicala.

Piesa 1 se incheie cu un jingle. Urmeaza piesa 2, pe "rampa" careia se intervine cu un text de comperaj.

Jingle-urile sunt elemente muzicale de legatura. Ele sunt intotdeauna urmate la program de o piesa muzicala. Niciodata un jingle nu trebuie introdus intre doua elemente vorbite.

VI.5.2. Drop-In

Printru-un drop-in se intelege un element de productie vorbit, scurt, care serveste, asemanator cu un image-ID sau un jingle, identificarii si formarii imaginii postului de radio. Pe langa aceste solutii "obisnuite" de drop-in, mai distingem:

Name-drop-in: mentiuni despre postul de radio, diversele emisiuni sau diversi moderatori.

Gag-drop-in: versuri pline de haz si poante.

VIP-drop-in: aforisme sau citate, credibile, amabile, pline de duh si miez, rostite de celebritati (oameni politici, muzicieni, sportivi etc).

Exemplu: "Hi, this is Cliff Richard. Today is my birthday and I would like to wish all listeners celebrating a birthday today, including you - a happy birtday, too!" (Salut, sunt Cliff Richard. Urez tuturor celor care, ca si mine, isi serbeaza astazi ziua de nastere: Multi ani fericiti!")

Forme:

Voce, sec (pe "gol").

Voce sec EF (adesea se apeleaza la drop-in-uri combinate cu efecte sonore pentru a le permite acestora sa-si indeplineasca mai bine functia de elemente de legatura (schimbare de ritm, intensitate si stil).

Whisper (soapta).

Shouter (tipat).

Modalitati de operare cu elemente sonore numite Drop-In:

Cod prezentator: XY/QZ (este vorba despre un drop-in citit de XY pentru animatorul QZ).

Continutul textului pe scurt: "S.s./Info direct/uf" (subiectul saptamanii/informatii direct de la sursa/la microfon: UF).

Finalul productiei: S/EF (sec/efect sonor).

Cronometraj total: :05

Codul emisiunii: E10 (Acest drop poate fi utilizat doar in emisiunea "10").

Numar serie: 6c (este vorba despre cea de-a treia versiune pentru drop-in nr. 6).

VI.5.3. Image-ID

Printr-un Image-ID intelegem un element de "ambalaj" vorbit in centrul caruia se afla sloganuri menite sa sustina imaginea postului.

Forme:

Normal (Image-ID-uri produse integral, cu muzica si vorba de la inceput pana la capat).

Ramp sau Intro (vorba intervine abia dupa o portiune muzicala instrumentala. Acest segment muzical introductiv se numeste ramp sau intro).

Tag sau Outro (Image ID-ul se sfarseste cu o portiune muzicala instrumentala).

Donut sau punte (Image ID-ul contine in segmentul mijlociu o portiune de muzica instrumentala).

Vorba, sec (fara muzica).

Modalitati de operare cu elemente sonore numite Image-ID:

Titlul de lucru: Info

Cod prezentator: XY (acest image-ID este vorbit de catre XY).

Cod - intensitate:M (mediu).

Cod - ritm: M (mediu).

Continut text pe scurt: Actualitatea Galateana.

Tipul de final al productiei: acest image-ID se incheie cu un pat muzical in finalul caruia este montat si un efect sonor.

Cronometraj total: 12 secunde.

Timp pentru cronometraj: acest image-ID nu dispune de rampa.

Outcue (OC): " ambele urechi".

Numar serie: 4a (este prima versiune a image-ID-ului Nr. 4).

Remarci finale:

Multe dintre elementele din program prezentate in acest paragraf pot avea functia de a contribui la pozitionarea si la crearea de imagine.

Jingle-uri: elemente muzicale, cantate.

Image-ID: elemente prefabricate cu formule vorbite inregistrate.

Promo: anunturi in interes propriu. Un anunt tip "promo" este adesea un element vorbit de dimensiuni destul de mari si modalitati de productie extrem de diferite. Prin comparatie, "image-ID-urile" sunt un fel de "mini-promo".

Drop-IN: cea mai scurta modalitate de pozitionare si imaging ar fi un text scurt de comperaj. Daca se recurge la varianta preinregistrata, un drop-in este un enunt rostit de o singura persoana, cel mai adesea pe gol. Cu alte cuvinte, un drop-in este un "mini-image-ID".

Pentru a sintetiza relatia dintre toate formulele enuntate: Image-ID-urile sunt in interiorul programului un soi de jingle sec, un fel de mini-promo sau maxi-drop-in.

VI.6. Elemente structurale

Elementele structurale au sarcini similare cu elementele de legatura, dar sunt mai putin flexile in ceea ce priveste utilizarea. Prin mesajul continutului lor sau prin functia pe care o indeplinesc, ele pot fi amplasate, cel mai adesea, doar in anumite locuri din programe.

VII.6.1. Sounder

Conceptul de sounder (sonar) este preluat din engleza: pe vremuri, vasele care urmau sa treaca prin ape mai putin adanci trebuiau sa fie pilotate de unul din mateloti, care cobora in apa o franghie de al carei capat era legata o greutate si care "ii indica" carmaciului adancimea apei sub chila. Maniera speciala in care se facea aceasta comunicare era: "Inca doua masuri!" si se numea sounder.

La radio, notiunea de sounder indica elementele vorbite. La figurat, printr-un sounder ascultatorul ar urma sa receptioneze un fel de mesaj gen: "Atentiune! Atentiune! In program urmeaza.". Poate fi vorba despre stiri, flash-uri, meteo, sport, amplasarea radarelor, publicitate sau o informatie de ultima ora.

Formele speciale ale unui sounder sunt:

Flash sonor separator pentru stiri sau, pur si simplu, flash. Scopul acestor elemente este de a marca separarea intre doua stiri si de a atrage atentia ascultatorului asupra faptului ca urmeaza o ata stire.

Stinger-ele au menirea de a incheia calupurile vorbite. Ele semnalizeaza ascultatorilor ca "informatiile au ajuns la final!". Unul dintre cele mai cunoscute efecte sonore tip stinger il reprezinta semnalul morse cu care se incheie buletinul meteorologic din finalul stirilor.

Intensitatea unui sounder poate fi, in functie de formatul si filosofia fiecarui program, hot, medium sau easy, asadar puternica, medie sau usoara, in timp ce ritmurile pot fi extrem de variate (in functie de segmentul zilei in care se difuzeaza respectivele emisiuni, putem intalni elemente rapide, medii sau lente).

Forme:

1. Voce pe muzica
2. Muzica pura
3. Voce pura.

Inscriptionare:

Categoria: Sounder

Titlul de lucru: separator

Prescurtare continut: Stiri dimineata.

Finalul productiei: C (Cold).

Cronometraj total: 2 secunde

Numar serie: 2.

In cazul acestui exemplu este vorba despre un sounder fara text cu o lungime de 2 secunde, menit sa fie utilizat pentru identificarea stirilor din timpul diminetii.

VI.6.2. Show-opener

Show-opener se mai numeste si semnalul muzical de identificare a emisiunii sau a jingle-ului acesteia. Rolul lui mai este sa marcheze introducerea anumitor segmente ale zilei (programe matinale, de pranz, de dupa-amiaza). Pe langa denumirea emisiunii, pot fi transmise informatii referitoare la caracterul emisiunii (criterii de continut, cum ar fi informatii, divertisment, suspans, sport etc). O alta menire posibila este pozitionarea emisiunii prin slogane ("mai multa muzica", "asculta-ti aproapele").

In cazurile in care menirea unui show-opener este doar de identificare a postului, a anumitor emisiun sau anumitor animatori, acestea pot fi numite, pur si simplu ID-uri, adica indicative, semnale de identificare.

Forme:

Muzica + Vorba

1.a) Normal: un show-opener integral prefabricat, continand muzica si vorba de la inceput pana la sfarsit.

1. b) Tag sau Outro: un show-opener care se incheie cu muzica instrumentala.

2. Muzica + Text cantat

2.a) Normal: un show-opener integral prefabricat cu muzica si text cantat de la inceput pana la sfarsit (ca un jingle).

2.b) Tag sau Outro

3. Vorba (sec).

Inscriptionare:

Categoria: Show-opener

Titlul de lucru: BuDiGL (Buna dimineata, Galati)

Cod prezentator: XY/QZ (text citit de XY pentru QZ).

Prescurtare continut: "Info zambete" (informatii, divertisment si buna dispozitie este ceea ce va propunem in aceasta dimineata, cu XY).

Finalul productiei: CF (acest show-opener se sfarseste cu un cold fade).

Cronometraj total: 10 secunde.

Codul emisiunii: E1 (este un show-opener pentru emisiunea "1").

Numar serie: 2c (este cea de-a treia versiune a celui de-al doilea show-opener).

Capitolul VII

Comperaj si divertisment

Prin muzica si calitatea comperajului un program se poate impune sau poate esua. Niciun alt domeniu nu isi pune atat de clar pecetea pe profilul unui post de radio cum o face comperajul prezentatorilor si in niciun alt domeniu nu este atat de dificil sa creezi un profil anume.

Timbrul sonor al comperajului este definit prin: sonoritate, intensitate, intonatie, ritm, tact si tonalitate. La care se adauga coloratura individuala + registrul vocal.

VII.1. Vocea

Adeseori pot fi auzite enunturi de genul: "Ce voce buna are!" sau "Ce timbru cald!". Si cat de frecvent s-a spus ca timbrul baritonal al unui barbat sau timbrul erotic al vocii unei femei pot fi pasaportul pentru intrarea in randul prezentatorilor de radio. Mult mai importanta este coloratura personala. In ceea ce priveste impresia sonora generala, ea se creeaza pe baza unor premise tehnice care pot fi deprinse (meseria prezentatorului).

Arta prezentatorului este o chestiune de talent. Marii prezentatori se nasc cu acest dar!

VII.2. Particularitatile prezentatorilor

Cum poate influenta un prezentator caracteristicile aparitiei sale? Adesea se spune despre un prezentator sau altul ca ar fi "bun" sau "slab". Echipa Radio Galati s-a straduit sa dovedeasca faptul ca nu exista numai trasaturi pozitive sau, dimpotriva, negative.

Diversele caracteristici ale prezentatorilor pe care le-am introdus in schema de mai jos, au fost preluate din analizele Radio Galati. Este vorba, ca atare, de atribute prin care ascultatorii chestionati i-au caracterizat pe diversii prezentatori de-a lungul timpului.

Particularitatile prezentatorilor sunt practic nelimitate. Accentuarile, continutul si structura sunt cele care decid daca trasaturile prezentatorilor sunt percepute ca fiind pozitive, neutre sau negative.

VII.3. Comperajul - Cine poate deveni prezentator?

Un prezentator ar trebui sa aiba cat mai multe trasaturi pozitive. Cu alte cuvinte, el nu poate fi cu niciun chip un om "obisnuit", ca tine si ca mine.

Nu exista cai batatorite pentru a deveni prezentator si in acelasi timp aproape toate caile sunt posibile. Multi redactori care, pana in acel moment, au activat doar in spatele culiselor isi dezvolta de-a lungul timpului, confruntandu-se regulat cu cuvantul, dexteritatea de a prezenta emisiuni.

Si discotecile pot fi o pepiniera pentru prezentatorii de radio. Adesea disc-jockeyi sunt invitati sa prezinte la radio emisiuni muzicale. In randul profesionistilor in domeniul muzicii usoare notiunea de "disc-jockey" (DJ) se bucura de prestigiu. Dar carui redactor sau ziarist-radio i-ar conveni sa fie catalogat drept un simplu "disc-jockey"?

Si teatrul poate fi un loc de formare a unor viitori prezentatori. Aici se exerseaza aparitiile in fata publicului, cum sa te stapanesti si sa te prezinti in fata unei multimi, cum sa te transpui in diverse situatii. Si acestea sunt calitati care pot fi utile oricarui prezentator. Multi prezentatori au fost muzicieni inainte de a deveni prezentatori la radio. Ei au un simt deosebit pentru muzica si capacitatea de a manui cu dibacie aparatura tehnica (de exemplu, mixerul).

Operatorii de sunet sau producatorii care sunt calificati pentru utilizarea pupitrului de mixaj pot dezvolta, uneori, la randul lor, aptitudini pentru a deveni prezentatori. Si prezentatorii care au colaborat, de pilda, la producerea spoturilor publicitare pot deveni prezentatori. Avantajul lor este vocea deja cultivata.

Dar si din domenii mai putin inrudite pot fi racolati uneori prezentatorii. De pilda, din sfera animatorilor din cluburile de vacanta sau a organizatorilor de conferinte, care dispun, de asemenea, de abilitatea de a lucra cu publicul si care pot avea unele aptitudini care ii recomanda pentru aceasta profesie.

Tehnica de realizare a comperajelor se poate deprinde, dar "a fi prezentator" nu este o meserie pe care sa o poti invata. Multi prezentatori cunoscuti ajung dupa o foarte bogata experienta de viata si abia printr-un lant de intimplari interesante sa opteze pentru aceasta profesie.

VII.4. Factorii care ii influenteaza pe prezentatori

In interiorul postului Radio Galati, prezentatorul se afla in contact cu cele mai diverse persoane si servicii:

Serviciul Relatii Publice se straduieste sa sporeasca notorietatea postului.

Serviciul Vanzare/Marketing se straduieste sa plaseze astfel publicitatea incat sa isi satisfaca clientii.

Difuzarea urmareste ca prezentatorul sa respecte intocmai grila de emisie.

Redactia pretinde ca prezentatorul sa fie competent, spontan si inteligent.

Sectorul divertisment doreste sa impuna un stil de comperaj modern si distractiv.

Sectorul productie pune mare pret pe o utilizare corecta a elementelor de prezentare.

Departamentul tehnic doreste ca aparatura sa fie manuita profesionist.

Directorul de programe pretinde ca intregul program sa fie prezentat si pozitionat in conformitate cu datele specifice formatului ales.

VII.5. 3-elemente-break

Asa numitul "3-element-break" (engl., three-element-break: pauza cu trei elemente) constituie baza comperajelor intermediare si se compune din mai multe elemente individuale.

Caracterizare:

Motivare: Formatul

Obiectivul: Legatura/Organizare

Rezultatul: Eficienta/Flux/Securitate

Necesitatea: Disciplina

Ingradiri: Fara.

Continut:

5.1. Ora

5.2. ID

5.3. Intro/Outro (Piesa/interpret)

5.4. Slogan/Logo-uri

5.5. Teaser/Recomandare

5.6. Informatii cu caracter utilitar: Meteo, amplasarea radarelor, cursul valutar etc.

5.7. Stiri/informatii pe scurt (Fisa cuvintelor cheie)

5.8. Comperaj.

3EB inseamna:

numar minim de cuvinte,

succesiune logica de elemente,

accelerarea vitezei de prezentare.

Fiecare prezentator stie cat de dificil este uneori sa spui ceva in fata microfonului, in direct, fara a avea ceva scris. Care prezentator nu a fost confruntat macar o data cu opinia celor "din afara" cum ca ar fi extrem de simplu sa realizezi comperaje si ca acest lucru nu poate fi decat amuzant? Dar oricine s-a aflat macar pentru cateva secunde in fata microfonului deschis in cautare disperata a catorva cuvinte inspirate stie ce inseamna sa intri in dificultate.

Formula numita "3-element-break" este un sistem care il poate ajuta pe prezentator sa isi adune gandurile , sa si le structureze si organizeze.

Asa-numita regula 3-element-break este cea mai mica unitate componenta a unui format radiofonic. Scopul sau il constituie sudarea unor elemente de program diferite si organizarea gandurilor prezentatorului. 3-element-break ii confera prezentatorului siguranta si il fereste de texte inutile, lipsite de continut. Este nevoie insa de putina disciplina, iar prezentatorul nu trebuie sa se teama ca s-ar pune vreo stavila inspiratiei sale. De fapt, nu exista niciun fel de regula scrisa daca un break trebuie sa aiba 3 sau 24 de elemente. Un prezentator disciplinat stie in orice moment ce si cate elemente pot fi utilizate.

VII.6. Anuntarea orei

Nu este vorba despre citirea orei de pe un ceas digital, ci de gasirea unei formule "mai de suflet" de a spune cat este ceasul (astfel: "putin ne mai desparte de ora doua si douazeci" este o formula preferabila anuntului mai sec: ".. ora 14 si 18 minute).

VII.7. ID

Notiunea "ID" cuprinde identificarea, semnalul sonor specific postului Radio Galati, al unei emisiuni sau al unui realizator. Aceasta identificare este obligatorie pe o piata concurentiala. Ascultatorul trebuie sa fie "informat" astfel, cu regularitate, asupra postului de radio pe care il receptioneaza.

VII.8. Intro/outro: Piesa/interpret

Partile intro ale pieselor muzicale sunt portiunile instrumentale din deschidere, inainte de interventia vocilor. Pe aceste "rampe" prezentatorul poate anunta titlul piesei, ora exacta sau poate sa foloseasca aceasta introducere pentru ID. Portiunile numite outro sau finale sunt cel mai adesea folosite pentru anunturile finale.

Tehnica vorbirii pe intro-uri si outro-uri este destul de putin agreata de catre ascultatori, care critica faptul ca prezentatorii intervin cu comentarii "peste piesele muzicale". Ca in orice alta situatie, si aici orice exagerare devine periculoasa. In principiu, ascultatorul este interesat sa afle titlul piesei si numele interpretului atunci cand piesa ii place. Petru piesele muzicale noi, inca necunoscute, se recomanda ca anunturile sa aiba loc la finalul piesei. Pentru ca intai de toate trebuie trezita atentia pentru o piesa necunoscuta. In schimb, piesele cunoscute, de tip oldies (Retro Gold), pot fi anuntate in deschidere pentru ca astfel ascultatorul poate savura "reintalnirea" pana la capat, fara sa mai fie deranjat.

VII.9. Slogan/Logo

Sloganele si logo-urile pozitioneaza programul. Sunt propozitii si fraze concepute special pentru a crea o anumita imagine. Ele nu se intalnesc insa de sine statatoare in program, ci actioneaza cel mai eficient atunci cand sunt combinate cu alte elemente din program. Efectul sloganurilor si logo-urilor asupra ascultatorilor nu trebuie nicidecum subestimat.

Listele cu slogane si logo-uri sunt afisate pe perete, in studioul de emisie. Ele ii sunt de ajutor prezentatorului atunci cand intra in criza de inspiratie. Listele il ajuta sa "creeze o punte" peste asemenea goluri.

VII.10. Promo/recomandari

Promo-ul si recomandarile din program aproape ca nu au fost folosite pana in anii '90 in radioul european, cu exceptia unor mult prea statice "recomandari din programele viitoare". In prezent, Radio Galati este scos public "la vanzare", dar in continuare se face prea putina publicitate on-air pentru propriile oferte de programe.

Prin promo se atrage atentia asupra unor elemente/continuturi de program care se vor transmite peste cateva minute, in urmatorul sfert de ora sau imediat dupa prima piesa muzicala. Avantajul de a-i putea sugera ascultatorului ce urmeaza sa-i ofere programul este enorm. Iar atunci cand face asemenea sugestii, prezentatorul nu ar trebui sa se gandeasca doar la emisiunea proprie. Este mult mai important sa "vanda avantajos" intregul program. Principala sarcina a prezentatorului este de a-i tine "legati" pe ascultatori de fiecare nou sfert de ora. De ce de sfertul de ora? Pentru ca in sondajele mediatice chestionarele analizeaza comportamentul audientei pe cate un segment de un sfert de ora. Pentru a crea o legatura intre sferturile de ora care se succeda, prezentatorul trebuie sa-i trezeasca ascultatorului impresia ca va pierde ceva foarte important daca nu va mai ramane pe receptie.

Scopul urmarit este de a-l tine pe ascultator cat mai mult pe propriile lungimi de unda. Bineinteles ca merita sa trezesti atentia doar atunci cand stii ca iti vei putea respecta promisiunile. Este dezastruos sa amagesti ascultatorii. Acestia ar fi deceptionati si probabil ca se vor orienta spre alte posturi.

VII.11. Informatii utile

Acestea cuprind prezentarea continua a unor informatii utile cum sunt cele rutiere sau meteorologice. Ascultatorul poate beneficia direct de astfel de informatii. Foarte frecvent, aceste elemente sunt servite in calupuri fixe, ele pot fi insa intalnite si ca elemente de comperaj (ex: "astazi strazile nu sunt sufocate de accidente rutiere, ai toate sansele sa fii punctual la serviciu").

VII.12. Exemple de treceri intre doua piese muzicale

In cele ce urmaza, vor fi prezentate 11 exemple pentru modul in care pot fi legate intre ele doua melodii:

Exemplul 1 prezinta un comperaj tipic rostit pe portiunea outro a piesei 1 si intro a piesei 2. Scopul urmarit este de a mentine la acelasi nivel intensitatea comperajului.

Exemplul 2 prezinta posibilitatea de a nu lasa prima piesa sa curga pana la capat, ci de a-i regla ultimele tacte prin mixer (prin "impingere"). Astfel, finalul devine cold. Daca piesa urmatoare incepe si ea "incet", se recurge, de asemenea, la "impingere" pentru a determina ca intrarea ei sa se faca hot.

Exemplul 3 prezinta o piesa cu un final cold lipita de piesa urmatoare cu o intrare hot. Alaturarea lor face ca imbinarea (seague) sa se poata realiza perfect.

Exemplul 4 prezinta o noua situatie standard. Partea de outro a piesei 1 si partea de intro a piesei 2 se leaga prin textul comperajului.

In exemplul 5, piesa 1 se sfarseste cold in timp ce se introduce deja partea de intro a urmatoarei piese. Pentru mentinerea intensitatii modulatiei, prezentatorul vorbeste de intro. El trebuie sa fie foarte atent sa vorbeasca pe "ceea ce vine", care tocmai isi face intrarea, nu pe "ceea ce se sfarseste".

Similar cu situatia prezentata in exemplul 5, in exemplul 6 portiunea de outro este filata si se face trecerea continua spre un hot start al piesei 2. In acest caz insa, prezentatorul vorbeste pe outro. De data aceasta vorbeste despre ceea ce a putut fi ascultat pana in acel moment pe post, si nu despre ceea ce urmeaza sa se difuzeze.

Exemplul 7 prezinta un standard-outro al unui comperaj care este urmat de o forma hibrida. Piesa urmatoare incepe hot, apoi scade in intensitate oferind insa ocazia pentru un ramp-talk. Aceasta configutatie este ideala pentru o schimbare a vitezei de comperaj de la prima la a doua parte ("schimbare de viteza"). In plus, ambele elemente de comperaj trebuie sa fie clar diferentiate ca idei.

Exemplul 8 prezinta un outro cold care ofera posibilitatea prezentatorului sa intervina cu un text pe "rampa". Acest lucru se poate face mai ales atunci cand nu este nevoie sa-i oferim ascultatorului informatii foarte lungi. Cronometrajul rampeieste suficient pentru anuntarea orei, pentru un anunt de post etc., anunturi menite fie sa accentueze, fie sa limiteze dinamica programului.

Exemplul 9 ilustreaza diverse tipuri de treceri (transitions) in care sunt utilizate elemente de productie (Jingle, ID, Drop-Ins). Acest exemplu prezinta un standard-outro care se incheie cu un element de ambalaj. Acesta, la randul lui, incepe cu un hot start. Comperajul trebuie sa fie, in privinta continutului, adecvat elementului de productie.

Similar cu exemplul 9, exemplul 10 prezinta un cold outro, urmat de un element de "ambalaj" si un comperaj pe rampa. Pentru prezentatorii cu experinta, aceasta forma este indicata, de pilda, pentru a face legatura intre o prima piesa rapida si o a doua piesa mai lenta. Elementul de productie utilizat este menit sa "inghita" diferenta de ritm. Comperajul intervine direct dupa elementul de productie. Orice fractiune de secunda in care respectivul element ar fi izolat ar crea o impresie nefireasca. Aceasta forma poate fi utilizata doar de catre prezentatorii foarte versati, pentru ca este nevoie de un simt al timpului absolut perfect.

Exemplul 11 prezinta un cold outro urmat de un element de productie, o piesa muzicala cu un hot start careia ii succeda un comperaj pe rampa. Nici acesta forma nu este simplu de stapanit, dar este foarte indicata pentru a prezenta scurte elemente de identificare.

Lista exemplelor pentru treceri ar putea fi continuata la nesfarsit. Fiecare prezentator ar trebui sa fie constient de efectele pe care le poate produce prin utilizarea diverselor tehnici de transitions.

VII.13. Prezentatorul ideal - un "atoatestiutor"

"Experienta este numele pe care il dau toti greselilor pe care le fac" (Oscar Wilde).

Multi manageri cred ca ar trebui sa angajeze prezentatori care au dobandit o experinta deosebita de viata. Acest lucru este cu siguranta corect, dar este important ca prezentatorii sa fi reusit sa se formeze cu adevarat in urma "experientelor". Fara indoiala este mai simplu sa gasesti un prezentator printre cei care au mai colaborat cu posturile de radio. Cu mult mai greu este sa "descoperi" pe strada un adevarat talent in arta de a prezenta programe radiofonice: trebuie sa ai mult fler pentru asa ceva.

Experientele pe care le dobandeste un prezentator pot fi foarte diverse. Un lucru le este insa comun tuturor prezentatorilor din lume: iubesc maximele. Mai bine sa furi inspiratia altuia decat sa plictisesti cu propria-ti inspiratie!

Prezentatorul ideal, atoatestiutor si atoatecunoscator

VII.13.1. Lectura

Prezentatorul/prezentatorea trebuie sa citeasca toate ziarele, revistele, cartile si alte tipuri de publicatii care sunt relevante pentru piata, pentru grupul-tinta de ascultatori si pentru formatul Radio Galati.

VII.13.2. Ascultarea

Prezentatorul trebuie sa si asculte. Trebuie sa isi cunoasca concurenta, trebuie sa fi ascultat si alte posturi de radio, situate in afara propriei piete. Si mai important insa este sa se priceapa sa-i asculte pe oameni.

"A vorbi este a semana, a asculta este a culege" (Confucius, cel mai mare filozof al Chinei).

VII.13.3. Privirea

Prezentatorul trebuie sa stie sa priveasca si sa perceapa ce anunta afisele, ce se prezinta la televizor si ce preocupa pentru moment publicul. Nu strica nici sa citeasca etichetele unor produse sau sa stie din ce ingrediente este facuta o tarta de fructe.

VII.13.4. Pregatirea

Toti acesti factori contribuie la o anumita formatie. Aceasta poate fi dobandita doar limitat in scoli sau universitati. Scopul unei educatii cat mai cuprinzatoare este ca prezentatorul sa stie intotdeauna despre ce vorbeste pentru ca a mai auzit, citit sau vazut cel putin o data lucrurile pe care le mentioneaza.

"Intelepciunea nu consta in a distruge idolii, ci consta in a nu-i crea vreodata". (Umberto Eco)

VII.13.5. O persoana mondena

Prezentatorul ideal trebuie sa fie o persoana sociabila si mondena. El nu trebuie doar sa identifice subiectele interesante, ci si sa ghiceasca starile de spirit si curentele de opinie. El nu trebuie sa analizeze doar trecutul, ci si sa prelucreze prezentul si sa intuiasca viitorul. Nu este simplu, iar pentru a putea reusi prezentatorul trebuie sa se ralieze societatii.

VII.13.6. Devotamentul ascultatorilor

La inceput, prezentatorul este avid de a avea cat mai multi ascultatori. Mai tarziu, numarul mare de ascultatori foarte devotati poate fi perceput ca o povara, ei pot deveni nedoriti. Ar fi insa o tactica gresita sa incerci sa te indepartezi de ascultatori in momentul in care ai devenit prea celebru. Pentru prezentator este important ca el sa pastreze un contact constant cu ascultatorii sai. El trebuie sa stie ce gandesc si cum reactioneaza acestia. O legatura stransa intre ascultator si postul de radio depinde de priceperea prezentatorului de a stimula si largi contactele cu ascultatorii. Prezentatorul este nucleul in jurul caruia se incheaga aceasta legatura.

VII.13.7. Cunostinte psihologice

Pentru prezentator nu este importanta doar cunoasterea propriei persoane, ci sunt importante si cunostintele despre semeni. El trebuie sa stie cum sa se poarte cu oamenii. Prea des suntem tentati sa-i judecam critic pe ceilalti. Prezentatorul ar trebui sa incerce sa vada in primul rand omul din ascultatori, colegi, sefi, acel om care este calauzit de aceeasi dorinta de a-si atinge scopul ca oricare dintre noi.

VII.13.8. O atitudine pozitiva

Prezenatorul trebuie, in ciuda dificultatilor cotidiene, sa isi mentina un tonus "pozitiv". El trebuie sa-si conserve un strop de idealism si, mai ales, imaginatia. Aceasta abordare pozitiva a lucrurilor este puntea care il ajuta sa treaca peste cate o prapastie.

Optimismul este o alegere intelectuala, este furia de a sustine ca totul e bine, cand iti merge rau.

VII.13.9. Sanatatea

Radioul este un serviciu destul de dur, care uzeaza foarte repede fortele oamenilor. Ca atare, prezentatorul trebuie sa dispuna de o sanatate robusta, sa se ingrijeasca de un regim sanatos de masa si de fitness. In felul acesta va creste si rezistenta proprie la efort. Ascultatorul nu prea este dispus sa manifeste intelegere fata de efortul pe care il presupune o emisiune de mai multe ore pe zi. Nici nu trebuie sa afle acest lucru! El trebuie sa continue sa creada ca a lucra la radio este cel mai simplu lucru din lume. De altfel, exact aceasta impresie trebuie sa ne straduim sa i-o trezim ascultatorului. In momentul in care el ar dobandi impresia ca cel de la microfon munceste din greu ar fi tentat sa inchida aparatul. Acel prezentator care nu va reusi decat sa-i aminteasca ascultatorului de propriile greutati si necazuri cotidiene nu va reusi sa se impuna.

VII.13.10. Viata particulara

Prezentatorul trebuie sa aiba neaparat un cerc intim de prieteni, chiar daca acesta nu este foarte larg. Calitatea prietenilor joaca, de asemenea, un rol foarte insemnat. Maniera in care oamenii inteleg sa se bucure de viata este adesea foarte diferita. Unii pot visa, de pilda, sa traiasca singuri, undeva, pe o insula din Pacific. Dar cati prezentatori au reusit sa-si implineasca deja acest vis, cati se afla in cautarea unui al doilea? Ei nu vor renunta usor la meseria lor pentru ca pe "insula din vis" lipseste tocmai ceea ce da vietii lor profesionale un sens: lipsesc ceilalti oameni.

Prezentatorii sunt indivizi cu o dorinta puternica "de a impartasi", de comunicare, pe care trebuie sa si-o satisfaca.

VII.13.11. Inteligenta

Prezentatorul trebuie sa aiba o inteligenta vie si o capacitate de reactie rapida. El trebuie sa aiba o gandire analitica. In niciun caz insa nu trebuie sa-si permita sa-i priveasca pe ascultatori "de sus".

"Un prost nu spune lucruri inteligente, dar un om inteligent spune multe prostii". (Garabet Ibraileanu)

VII.13.12. Disciplina

Prezentatorul trebuie sa fie consecvent si sa stie ce vrea. El trebuie sa-si impuna o disciplina stricta si trebuie sa fie capabil sa invinga multe tentatii in viata care l-ar putea abate de la scopul profesional.

VII.13.13. Experienta de viata

De departe cea mai importanta calitate a unui prezentator este experienta de viata. La dobandirea ei contribuie multe si variate evenimente si trairi pe plan profesional si particular. Prezentatorii tineri, neexperimentati, vorbesc mult. Prezentatorii versati stiu ce nu trebuie sa spuna.

VII.13.14. Emisiunea - un examen

"Rasul este cel mai sigur examen al sufletului omenesc." (Fiodor Mihailovici Dostoevski).

Fiecare prezenator stie ca astazi poate sa distruga rezultatele si reactiile pozitive obtinute ieri de la ascultatori si ca rezultatele zilei de astazi nu vor mai avea maine niciun efect. Faptul ca fiecare emisiune constituie zi de zi un nou examen influenteaza pozitiv formarea prezentatorului. Slabiciunile pot fi inlaturate treptat, calitatile pot fi dezvoltate, noi dexteritati pot fi dobandite.

VII.14. Redactori sau prezentatori in domeniul divertismentului si al informatiei

Pana in prezent am vorbit despre prezentatori. Dar cele spuse se refereau in aceeasi masura si la redactori. Nu vreau sa fac o diferenta intre prezentatorii care se documenteaza si redacteaza si redactorii care "prezinta", realizeaza si comperaje. Ii putem denumi realizatori pe acei ziaristi care lucreaza in redactiile ce elaboreaza materiale vorbite, pe cei care s-au specializat pentru domeniul de divertisment informativ sau de informatii si divertisment.

O emisiune informativa are sarcina sa ofere si destindere, iar o emisiune de divertisment urmareste, la randul ei, sa si informeze. Daca va fi respectata tendinta constanta de a mentine cu incapatanare o diferenta intre activitatea redactionala , pe de o parte, si profilul "divertisment", pe de alta parte, atunci va trebui sa atribuim redactiei prelucrarea informatiilor cu continut "serios", iar compartimentului de divertisment, prelucrarea informatiilor cu caracter mai lejer, cu tenta umoristica.

Un element informational "de greutate" poate insa la fel de bine sa fie tratat de echipa de la divertisment asa cum, deopotriva, un element vorbit cu caracter de divertisment poate fi elaborat in redactiile informative.

VII.14.1. Prezentatorii

Redactia de divertisment dispune de toti prezentatorii. Acest compartiment raspunde de distribuirea, calificarea si perfectionarea profesionala a tuturor prezentatorilor, de controlul si utilizarea lor in intregul program.

VII.14.2. Umorul

Redactia de divertisment este responsabila de utilizarea unor gaguri in program.

VII.14.3. Pozitionarea/Imaginea

Redactia de divertisment raspunde de realizarea si utilizarea in program a sloganelor si textelor destinate formarii imaginii (logo-uri). Lista acestor slogane si logo-uri este in acelasi timp baza activitatii in sectorul Productie (Image-ID, Drop-ins). Se urmareste ca prin elemente structurale cat mai obiective sa se puna in evidenta profilul postului Radio Galati. In acest scop se folosesc jingles cu caracter de gaguri sau comice, Image-ID, drop-in etc.

VII.14.4. Productia

In colaborare cu productia, redactia de divertisment raspunde de realizarea momentelor umoristice, de transpunerea ideilor, de pozitionare, imagine si realizarea elementelor de productie.

VII.14.5. Promovare

Elementele mai mari cum sunt anunturile promotionale menite sa atraga atentia asupra continuturilor unor emisiuni sau a trasaturilor esentiale ale Radio Galati sunt create si prelucrate impreuna cu redactia. Compartimentul divertisment, de pilda, este in acest domeniu responsabil pentru rubricile din sfera sociala (recomandari ale pieselor de teatru, interviuri cu personalitati locale etc).

VII.14.6. Emisiunile interactive

Ele se impart in actiuni on-air si off-air, in care ascultatorii sunt invitati sa intervina in program sau sa intre in legatura direct cu echipade realizatori a postului Radio Galati. Printre aceste actiuni se numara jocurile, concursurile, tragerile la sorti etc. In domeniul off-air avem de-a face cu prezentarea unor concerte sau manifestari.

VII.14.7. Organizarea

Compartimentul de divertisment raspunde de utilizarea prezentatorilor, conform specificului formatului, dupa un plan de lucru, de desfasurarea diferitelor intalniri, conferinte sau sedinte de brainstorming (sedinte pentru colectarea de sugestii si idei de la un grup mai mare de oameni). Printre acestea se numara si actiunile de air-checking cu prezentatorii, analizarea pregatirii acestora si analiza concurentei prin alte posturi de radio.

VII.15. Calificarea profesionala a prezentatorilor

VII.15.1. Critici la adresa prezentatorilor

Fiecare prezentator ar trebui sa obtina cu regularitate opinii critice la adresa emisiunilor sale pentru a putea avea oglinda progreselor inregistrate sau a greselilor comise. Formele pe care le pot lua aceste air-check-uri (engl. = control pe calea aerului, ascultarea retrospectiva a unor emisiuni pentru depistarea unor eventuale erori) sunt diverse.

VII.15.2. Cine dispune organizarea unui air-check?

Air-chek-urile pot fi desfasurate de orice post de radio, pentru ca fiecare trezeste o anume impresie asupra ascultatorilor, pe care trebuie sa o aduca la cunostinta prezentatorului.

Bineinteles, ca directorul de programea sau adjunctul sau sunt cei care intreprind, de regula, un air-chek. Multi directori de programe sunt insa atat de ocupati incat nu prea gasesc timp sa se ocupe de prezentatorii postului de radio.

Pentru a asigura o continuitate intre diversele actiuni de air-check se poate apela la alcatuirea unui asa-numit "arc-critic" referitor la prestatia prezentatorilor, cunoscut si sub denumirea de "lista pentru air-check".

VII.15.3. Continutul unui air-check

Inre cel care efectueaza un air-check si cel care este verificat trebuie construita o relatie. Judecati superficiale de genul "a fost bine" sau "n-a fost bine" pentru anumite segmente ale comperajului nu isi au rostul. O critica constructiva trebuie intotdeauna sa ofere si solutii.

Este, desigur, greu sa compensezi fiecare punct care merita sa fie criticat print-o propunere constructiva. Defecte de tip acustic, care uneori pot fi greu de descris in cuvinte, trebuie corectate prin audieri repetate si eforturi de ameliorare. Uneori se intampla ca abia la a treia sau a patra reuniune cu scop air-checking sa devina limpede ce anume deranja inca de la prima ascultare.

Multi critici esueaza prin aceea ca isi formuleaza aprecierile ca pe un fel de "sentinta". Chiar daca este inevitabil sa se revina asupra portiunilor criticabile, puntile comunicarii nu trebuie retezate prin neintelegeri.

Chestiunile de ordin general si problemele specifice, cum ar fi disciplina de program, calitatile vocale, , manevrele de studio si stapanirea tehnicii trebuie tratate - dupa caz - mai amplu sau mai pe scurt.

Sedintele care au ca scop un air-check chiar si cel care se supune acelui air-check, prezentatorul, poate sa participe la culegerea de impresii invitand, de pilda, oameni din afara radioului, nespecialisti, sa raspunda la intrebari cum ar fi: "Ce parere ai despre vocea mea, despre tonalitate, intensitate, cum crezi ca este ritmul? Las impresia ca sunt bine documentat?"

Toate punctele discutate trebuie retinute in scris.

VII.15.4. Lista pentru air-check

Se noteaza cu "+" sau "-".

DATA: .

Prezentator:

Verificator:

Emisiunea: .

Ora si data difuzarii: .

Starea de spirit: ..

Calitatea documentarii, nivelul de informatie:

Disciplina de program:

S-a respectat regulamentul interior si/sau au fost aduse modificari?

S-a respectat planul de emisie?

S-a respectat desfasuratorul specific formatului?

Selectia muzicala corespunde segmentului zilei?

Selectia muzicala a fost adecvata celorlalte elemente din program?

S-a respectat ritmul "sfertului de ora"?

Anunturile utilitare au fost facute la obiect, complet si inteligibil?

Au fost anuntate din timp emisiunile care urmau in program/evenimentele/alte subiecte din program?

Prezentatorul este documentat?

Au fost utilizate logo-uri si sloganuri?

S-a operat corect cu elementele de productie?

Vocea prezentatorului?

Calitatile sonore ale comperajului (timbrul vocal)

Calitatile prezentatorului?

Au fost corect utilizate elementele de comperaj?

Anunturile sunt adecvate formatului/orei de difuzare?

Dictia si pronuntia sunt clare, inteligibile?

Vocea - masura corecta - la momentul potrivit?

Reuseste prezentatorul sa atraga grupul-tinta/ascultatorii doriti?

Dovedeste prezentatorul tact/bun-gust?

Calitatile de manevrare a instalatiile din studio/aparaturii tehnice

Functioneaza totul bine?

Pauze in emisie?

Intensitatea si nivelul de modulatie sunt bine reglate?

Exista zgomote de fond nedorite?

La incheierea activitatii studioul a fost repus in ordine?

S-a intocmit fisa emisiunii si s-a predat lista pieselor difuzate?

Observatii generale

Puncte slabe

Puncte tari

Imbunatatiri

Noutati/inovatii/contributii creatoare

Prezentator:                                Verificator:

VII.16. Recomandari si trucuri folosite de prezentatori

VII.16.1. Recomandari din partea lui Mihai Costache

Mihai Costache este prezentatorul emisiunii "Cafeluta lu' Costache".

Citeste tot! Oricand, oricum!

Fii atent la tot!

Raspunde la telfoanele care iti sunt destinate! Ascultatorii te apeleaza pentru ca sunt dornici sa intre in contact cu postul de radio si cu tine. Un prezentator care se eschiveaza de la a raspunde el insusi la aceste apeluri renunta la importante impulsuri si sugestii din partea ascultatorilor. Scuza ca nu are timp pentru telefoane nu este nimic altceva decat o scuza.

Tine legatura cu oamenii obisnuiti! La televiziune, la radio sau in presa scrisa nu prea intalnesti oameni "normali". Ei pot fi cel mult consumatori ai mijloacelor de informare si cu siguranta ca se lasa entuziasmati mai greu de ceea ce entuziasmeaza in mod normal un "om de radio". Tocmai de aceea este foarte important pentru orice prezentator sa ramana cu "picioarele pe pamant" intrand in contact cu oamenii obisnuiti.

Profita de ocazie! "Observa totul si valorfica-ti sansa!" In momentul in care se iveste ocazia sa reactionezi cu rapiditate. Uneori mai putin inseamna mai mult!

"Inventeaza" subiecte de conversatie. Incita la discutie! De exemplu o discutie purtata la birou: "Ati auzit ce a zis Costache azi dimineata?", in momentul in care ascultatorii nostri incep sa vorbeasca intre ei despre noi, inseamna ca ceea ce am afirmat la radio incepe sa prinda radacini.

VII.16.2. Recomandari din partea lui Florin Migireanu

Florin Migireanu este co-prezentator la "Cafeluta lu'Costache".

Invata sa dactilografiezi! Unii moderatori se bazeaza pe biletelele scrise de mana, care au adesea tendinta de a se transforma in hieroglife. Dar in momentele in care te afli in fata microfonului deschis in mijlocul unui break, efortul descifrarii poate deveni foarte solicitant. Poate parea inutil sa dactilografiezi pana si cele mai scurte texte de comperaj, dar este extrem de util.

Mai putina vorba! Taiati cat mai mult, taiati fara mila reduceti cat se poate din telefoanele inregistrate inainte de difuzare, din elementele de program prefabricate, din drop-in-uri, din diversele luari de pozitie, din elementele umoristice, gaguri etc. Mai putin poate insemna mai mult! Iar ascultatorii merita "mai mult"!

VII.16.3. Recomandari din partea lui Puiu Adrian Stanciu

Puiu Adrian Stanciu este prezentator al emisiunii "Radio Asalt" - radioprogram tip magazin. Multe concursuri, stiri mondene din show-biz, can-can-uri si           muzica. Rubrici de cinema, economice, imobiliare etc.

Adu-ti aminte trei cuvinte: pregatire, concentrare, prezentare! Pregatirea si concentrarea sunt cheia succesului unui comperaj.

Arata-te vulnerabil Spune uneori ceva ce poate sa para mai nepotrivit, la prima vedere, ceva personal.

VII.16.4. Recomandari din partea lui Costel Vasilache

Costel Vasilache este prezentator la emisiunea "Buna seara, Galati!".

1. Sa inregistreze fiecare emisiune si sa o mai asculte o data dupa difuzare. Acest lucru esre responsabilitatea fiecarui prezentator.
2. Sa isi impuna cate o "imbunatatire" la fiecare emisiune! Fiecare prezentator ar trebui sa se gandeasca, inainte de intrarea in emisie, ce ar putea sa mai imbunatateasca in programul sau. Ar trebui sa se straduiasca sa-si puna si mai bine in valoare calitatile, si sa-si estompeze punctele slabe.
3. Straduiti-va sa luati prin surprindere! Ascultatorul nu trebuie sa stie niciodata ce se va intampla in minutul urmator! Pentru ei important este doar sa stie ca se va intampla ceva.

VII.16.5. Recomandari din partea Oanei Cernat

Oana Cernat prezinta programul de dimineata la Radio S.

Pregateste mai mult decat iti trebuie! Este bine sa dispui intotdeauna de mai mult material decat poti folosi. De aceea este mai bine sa te pregatesti 150% din preziua emisiunii.

Gandeste-te precis la ce ai de spus, inainte sa ti se "deschida" microfonul! Felul in care urmeaza sa fie formulate textele pe break-urile prezentatorului trebuie gandit inainte ca microfonul sa fie deschis. Continutul trebuie sa fie schitat in minte si structura trebuie vizualizata in scris.

Gandeste-te la cine te asculta inainte de a hotari ce si cum spui! Nu uita sa iti selectezi elementele vorbite conform compozitiei demografice a propriei audiente. Ce anume intereseaza pe cine? Cine are nevoie de ce tip de informatie?

Fii concis si nu pierde esentialul! O dictie corecta, formulari corecte, inteligibilitatea sunt importante. Textul trebuie redactat, iar ceea ce este mai important trebuie pus corespunzator an valoare ca sa nu se "iroseasca".

Fii cinstit! Lauda ce-ti place, critica ce nu-ti place! Nu minti de dragul unei glume. Numai asa te va cunoaste publicul. Din onestitate rezulta credibilitatea, iar credibilitatea da nastere la respect.

Fii amuzant! Distreaza-i, asta este radioul! Stim prea bine ca nu orice prezentator reuseste sa fie bine dispus. Daca se straduieste sa para vesel in ciuda propriei dispozitii, acest lucru poate parea fortat. Deviza trebuie, de aceea, sa fie: Simte-te bine pentru ca esti la radio si iti realizezi emisiunea!

Nu fi las, arata ca ai coloana vertebrala! Este nostim, este important? Atunci spune-o direct! Nu poti sa vrei sa te adresezi fiecaruia in parte si sa-i multumesti chiar pe toti. Daca te vei intreba mereu daca ai multumit pe toata lumea, vei deveni plictisitor!!

Nu spune niciodata "neata la toata lumea" daca nu iei in serios aceasta urare. Ori o spui cinstit, ori se simte ca esti fals. Ascultatorul percepe aceste diferente mai clar decat ai crede.

VII.16.6. Recomandari din partea lui Carmen Radu

Carmen Radu este prezentatoarea emisiunii"Siesta" de la Radio S.

Fa ce fac si ascultatorii tai! Pune-te in pielea ascultatorilor tai. Fa lucrurile pe care obisnuiesc si ei sa le faca. Doar asa poti sa le cunosti si sa le reprezinti mai bine opiniile.

Fereste-te de prea multa informatie! Un surplus informational nu poate decat sa distraga atentia. Fixeaza-ti prioritati, imparte munca inclusiv "delegand" altora responsabilitati.

Ofera date concrete: nume! Da numele sotului, numele sefului, numele prietenului Numele fac informatia reala si interesanta. Fii cat mai precis cu putinta. Foloseste puterea de sugestie a numelor.

Comporta-te ca "un adult"! Poti foarte bine sa difuzezi muzica cea mai noua, poti vorbi despre ea, dar atunci cand vrei sa pari ca un tanar de 18 ani, desi ai 31, risti sa cazi in ridicol. Ascultatorii maturi nu vor mai dori sa te asculte, iar cei tineri oricum nu se vor lasa pacaliti.

VII.16.7. Recomandari din partea Georgianei Ciurea

Georgiana Ciurea este prezentatorea emisiunii "Miezul zilei" de la Radio S.

Exagereaza un pic evenimentele pentru a le da importanta. Prezinta problemele de viata ca fiind elemente vitale. Prezinta evenimentele din programe ca fiind evenimente mari. Radioul este un teatru imaginar, in minte!

2. Adu-ti aminte ca tu tii ritmul emisiunii. "Impinge-ti" emisiunea inainte. Decide cand a sosit momentul sa franezi si cand sa lasi emisiunea din nou "sa inainteze".

3. Foloseste-ti propria experinta de viata si nu inventa! Fantastic cum ascultatorii isi dau seama ce e adevarat si ce nu. Daca nu le oferi posibilitatea sa te cunoasca nu se vor simti datori sa se arate loiali. Stimuleaza legatura cu ascultatorii!

VII.17. Prioritati in utilizarea prezentatorilor

VII.17.1. Perioadele principale

Programul matinal (echipe de redactori formati): 06:00 - 09:00

Programul zilei (prezentatori "de baza"): 09:00 - 12:00, 09:00 - 18:00.

Pe baza acestei constatari se gandeste si maniera de utilizare a prezentatorilor. Un post de radio are cei mai multi ascultatori in segmentul de dimineata, intre 06:00 - 09:00. Programul zilei se continua in zilele de lucru cu segmentul cuprins intre orele 09:00 - 18:00 si duminica intre orele 06:00 - 12:00. In aceste intervale orare se vor utiliza prezentatori care, pe ansamblu, lasa impresia unei echipe inchegate. In oricare din emisiunile cuprinse in aceste intervale orare pot fi utilizati prezentatori.

VII.17.2. Intervale orare marginale

Seara (orele 19:00 - 24:00)

Week-end (orele 12:00 - 24:00)

Cea de-a doua categorie este formata din intervalele marginale cuprinse, in zilele de lucru, intre orele 19:00 si 24:00 si in week-end, intre orele 12:00 - 24:00. In aceste intervale se recomanda utilizarea prezentatorilor aflati inca in procesul de formare profesionala si care se pregatesc pentru integrarea in echipele prezentatorilor "de varf" sau a expertilor, a ziaristilor de "prima mana".

VII.17.3. Noaptea

Intervale de antrenament: orele 24:00 - 05:00.

Intervalele nocturne cuprinse intre 24:00 si 05:00 se considera "camp" de desfasurare pentru incepatori. Frecvent in aceste intervale nu se difuzeaza publicitate si se folosesc relativ putine materiale redactionale. Chiar daca uneori suntem obligati sa facem rabat de la calitate, aceste ore ale noptii sunt adesea singura posibilitate pentru prezentatorii incepatori sa dobandeasca experienta intrand pe post "in direct".

VII.17.4. Emisiuni specializate/Rubrici de profil

Emisiunile specializate, vorbite sau muzicale, necesita adesea experti pe post de prezentatori. Uneori maniera lor de prezentare nu este cea consacrata, la nivelul Radio Galati. Dar in aceste emisiuni tema se afla in prim-plan, punandu-se mai putin accentul pe stilul prezentatorului.

VIII.17.5. Greul optiunii

In ciuda cunostintelor de marketing si de specialitate, managerul Radio Galati nu cunoaste cu precizie perceptiile pozitive ale ascultatorilor fata de anumiti prezentatori la anumite ore. Adeseori trece timp indelungat pana cand un prezentator "este descoperit" ca fiind omul ideal pentru programele dintr-un anumit segment al zilei.

Un manager de radio are nevoie, ca atare, de multa cutezanta. Fara sa riste nu va putea afla niciodata care este prezentatorul ideal pentru propriul post de radio si la ce ore.

Capitolul VIII

Sectorul tehnic

Sectorul tehnic al postului Radio Galati trebuie considerat ca fiind un compartiment din cadrul unei intreprinderi prestatoare de servicii. Acesta pune «uneltele de lucru» la dispozitia realizatorilor de programe. Din aceasta cauza dotarea tehnica este adaptata necesitatilor specifice emisiunilor.

In cazul Radio Galati, realizatorii de programe sunt in postura de a se folosi singuri de dotarea tehnica adaptata cerintelor lor. Radiodifuziunea privata este deci o meserie in adevaratul sens al cuvantului. Acest tip de activitate este denumit «autoadministrare».

VIII.1. Solicitari specifice pentru aparatura de specialitate

Programele sunt cele care trebuie sa decida caror solicitari specifice va trebui sa le faca fata aparatura din dotare, iar aceste solicitari se imbina cu formatul Radio Galati. Pentru ca exploatarea aparaturii sa se poata desfasura cu succes trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

• Sa existe o organizare institutionala, clara, transparenta.
• Aparatura sa fie usor de manevrat.
• Sa se rezume la esential.
• Sa se minimalizeze riscurile ce pot decurge din eventualele manevre gresite.
• Instalarea aparaturii (inclusiv dispunerea in spatiu) sa se efectueze dupa criterii ergonomice.
• Intretinerea aparaturii sa fie usor de realizat, schimbarile de piese componente sa poata fi efectuate, la nevoie, cu rapiditate.
• Atmosfera de lucru sa fie ergonomica (iluminare corecta, scaune comode).

Deoarece aparatura de specialitate produsa de industrie este conceputa pentru un grup-tinta foarte numeros, compus din utilizatori de mare diversitate, ea corespunde doar in parte cerintelor enumerate anterior (prea multe functii si pupitre adeseori supraincarcate). De aceea tehnicienii trebuie sa fie capabili sa realizeze modificari si combinatii electronice conform propriilor necesitati.

VIII.2. Structura de personal si organizarea

Sectorul tehnic este subordonat directiei Programe. Este, de aceea, recomandabil ca directorul tehnic sa fie in subordinea directorului de programe. Pentru realizarea in practica a formatului de program, s-a dovedit a fi deosebit de utila urmatoarea structura de personal:

Director tehnic

Raspunde de indeplinirea obiectivelor stabilite de catre directorul de programe. Ca atare, proiectele de mai mare anvergura vor trebui elaborate in colaborare cu responsabilii de programe.

Este partenerul de discutie al tuturor celorlalti sefi de departamente.

Deleaga sarcinile care apar echipei sale, care consta, intr-un singur tehnician.

Trebuie sa aiba studii de specialitate in domeniul eletrotehnicii. Experienta necesara radiodifuziunii poate fi dobandita numai prin practica. Interesul pentru muzica si cunostintele redactionale reprezinta un avantaj.

Perspectiva schematica a sarcinilor:

Coordonarea problemelor aparute

Realizarea planului de investitii

Procurarea de echipamente

Organizarea si urmarirea desfasurarii laturii tehnice a spectacolelor in aer liber

Purtarea de tratative, in numele postului de radio, cu autoritatile in domeniul mass-media

Achizitionarea, inventarierea si depozitarea consumabilelor

Coordonarea activitatilor interdepartamentale

Planificarea personalului tehnic (orarul turelor, concedii)

Inovatii si dezvoltari tehnice

Controlul costurilor din sector.

Tehnicul:

• Indeplineste sarcinile ce ii sunt incredintate.
• Lucreaza intr-un sistem limitat de tura (tura zori/seara, de regula fara tura de noapte), pentru a putea sta la dispozitia redactorilor si prezentatorilor in orele de varf ale programelor.
• Deoarece trebuie indeplinite o serie de sarcini care revin cu regularitate, se practica adesea elaborarea unei liste de sarcini cotidiene, pe care tehnicianul o parcurge si o bifeaza pas cu pas. Printre acestea se numara reviziile obligatorii ale aparaturii si intretinerea acesteia.
• Asigura intruirea redactorilor si prezentatorilor nou-angajati in ceea ce priveste folosirea aparaturii tehnice.
• In cazul unor emisiuni de amploare sau evenimente de mare actualitate, preiau sarcini de productie (sprijinirea redactorilor si prezentatorilor in realizarea de interviuri telefonice si alte sarcini de acest gen).

Calificarea profesionala:

Este preferabil ca tehnicienii sa aiba fie o calificare cu specific electrotehnic, fie una inrudita acestui profil, ca, de pilda, cea de operator de sunet.

Succinta trecere in revista a sarcinilor:

• Intretinerea si deservirea intregii aparaturi tehnice
• Asistenta tehnica acordata redactiilor
• Sprijinirea transmisiunilor din afara studioului
• Indeplinirea sarcinilor cotidiene
• Intretinerea aparaturii adiacente (aer conditionat, iluminat, generator electric pentru situatii de avarie)
• Verificarea calitatii tehnice de emisie
• Selectarea si eliminarea inregistrarilor devenite inutile
• Tura de rezerva pentru activitatea de noapte, in week-end sau in sarbatorile legale.

VIII.3 Studiourile

VIII.3.1. Studiourile de emisie

Studiourile de emisie sunt cel mai important loc de munca. La Radio Galati exista doua studiouri de emisie: unul pentru prezentatorii emisiunilor si unul pentru crainici. In aceste studiouri se produce semnalul sonor sub forma programului radiofonic. Cele mai diverse surse audio trebuie sa poata fi mixate in liniile de modulatie:

CD-uri,

Calculatoare,

Microfoane,

Telefon hibrid,

Studioul de stiri,

Interventii vorbite si muzicale.

Ca urmare, pupitrul de mixaj trebuie sa aiba suficiente intrari. Numarul exact depinde de solicitarile specifice programului respectivului post de radio. Cel de-al doilea studio de emisie detine, la randul lui, cale de emisie.

VIII.3.2. Studioul de productie

In studioul de productie se inregistreaza elementele de productie prezentate cu alt prilej (vezi capitolul VI, "Productia"). Ca atare, "produsele productiei" sunt:

• Benzi magnetice (CD-uri, DVD-uri, hardurile) cu productii publicitare,
• Material audio divers pe diferite efecte si bed-uri sonore,

Pentru a putea produce toate aceste elemente este nevoie de surse audio extrem de variate:

• Pachete muzicale pe CD (sau programe PC),
• Efecte sonore pe CD (sau programe PC),
• Elemente de productie proprie pe casete,
• Elemente de productie proprie pe sisteme de hard-disc.

Grupurile de lucru digitale au inlocuit in ultimii ani tehnica analogica astfel ca, din ratiuni de economisire a timpului si datorita conditiilor mai bune de arhivare, sistemele digitale sunt de preferat pentru elementele de productie de scurta durata.

Dotarea tehnica a studioului de productie Radio Galati (cu spatiu pentru inregistrari):

• 1 X grup de lucru digital
• 1 X pupitru de mixaj
• 1 X CD-player
• 1 X aplificator casti
• 2 X difuzor HI-FI
• 1 X microfon cu brat-micro
• echipamente digitale adecvate.

VIII.3.3. Studioul de stiri

Studioul de stiri serveste in primul rand ca furnizor de inserturi si stiri rostite la microfon. Studioul de stiri nu furnizeaza suporturi audio produse. Doar in cazuri exceptionale se recurge la inregistrarea de interviuri telefonice sau relatari in acest studio.

Dotarea tehnica a studioului pentru stiri:

• 1 X PC
• 1 X casti + amplificator casti
• 1 X microfon
• 2 X difuzoare
• butoane start/stop sub atenuatoare
• ceas sincronizat prin radio

VIII.4. Procesarea sunetului

Prin procesarea sunetului se intelege prelucrarea semnalului audio prin intermediul unor aparate producatoare de efecte "psiho-acustice".

Scopul:

• Producerea unor caracteristici audio identificabile (in functie de format), care sa permita ascultatorului anumite perceptii subiective.
• Adaptarea semnalului audio la modalitatile de transmitere (linii fonice, emitator).
• Compensarea diversilor parametri sonori si dinamici din diversele surse de program, precum si producerea unei structuri sonore unitare.
• Cresterea volumului subiectiv fara a se depasi insa limitele de nivel ale cailor de transmisie (circuitelor).

Premise:

De regula, sursele sonore de slaba calitate nu pot fi ameliorate prin masuri de procesare. Se impune, ca atare, ca sursele sa aiba, din start, o calitate cat mai buna. Mai ales copierea pe suporturile de stocare (Hard Disk, CD, DVD) trebuie realizata, din punctul de vedere al acuratetii sonore, cu maxima atentie. Diversele surse audio necesita masuri diverse de procesare, adica, un semnal audio produs de microfon necesita un alt tip de procesare decat o inregistrare muzicala sau un interviu telefonic.

Controlul calitatii unor masuri de procesare a sunetului este posibil exclusiv prin criterii subiective. Tocmai de aceea nu este recomandabil ca un numar prea mare de angajati sa aiba acces la aparatura de procesare. Se impune ca activitatile specifice sa se desfasoare sistematic pentru a se putea dezvolta un anumit stil de procesare adecvat formatului respectivului post de radio.

Diversele tipuri de procesare a sunetului

• Procesare de microfon

Fiecare prezentator are particularitatile sale vocale. Aceste particularitati nu pot fi redate de orice microfon, cu orice fel de reglaj, la fel de fidel. Deoarece este imposibil ca inainte de fiecare noua emisiune sa operezi modificari in canalele pupitrului de mixaj sau sa schimbi microfoanele pentru a le alege pe cele mai convenabile, se utilizeaza procesarele de microfon.

Prin intermediul lor, se poate opera un reglaj specific, adecvat vocii fiecarui prezentator in parte. Acest reglaj poate fi memorat de aparat si poate fi actionat de catre prezentator prin apasarea unui buton.

Functiile microprocesorului:

Amplificator de microfon

Compresor (egalizarea volumului subiectiv al diverselor voci)

De-Esser (suprimarea "s"-urilor prea sonore sau suierate)

Equalizer (egalizator pentru accentuarea sau dezaccentuarea diverselor particularitati ale frecventelor vocale la diversi prezentatori).

• Procesare de sunet pentru semnalul de emisie

La Radio Galati se foloseste un procesor si un limitator. Aparatura mai sofisticata opereaza pe principiul compresiei selective, in functie de frecvente. Cu alte cuvinte, fiecarei benzi de frecvente ii corespunde propriul compresor-limitator.

De exemplu: Un semnal cu prea multe frecvente medii va fi supus unor limitari exact in domeniul acestor frecvente. Si, dimpotriva, un semnal cu prea putine frecvente medii va fi supus unei amplificari exact in domeniul acestor frecvente. Simplificand lucrurile, se poate spune ca un asemenea aparat se comporta exact ca un inginer de sunet, care realizeaza pentru fiecare inregistrare muzicala sunetul la nivel optim.

VIII.5. Recomandari practice

VIII.5.1. Recomandari tehnice:

Cateva conditii importante ce trebuie indeplinite in procesul de amenajare a cladirii:

• Existenta unei instalatii de climatizare este obligatorie pentru spatiile dotate cu aparatura electronica, pentru a mentine la un nivel normal pentru om si aparatura temperatura si umiditatea aerului din incaperi. In calcularea sarcinii calorice trebuie avute in vedere si eventualele dotari tehnice suplimentare, ulterioare inceperii activitatii.
• Incarcaturile statice pot avea urmari fatale. Ele pot declansa defectiuni tehnice incalculabile. Pentru a evita o atare situatie, unica solutie este de a folosi mochete antistatice. Acest lucru ar trebui avut in vedere si aplicat in intreaga cladire pentru ca utilizarea mochetei antistatice doar in anumite spatii nu rezolva definitiv problema.
• Se constata, in general, ca un traseu de cablare prevazut in pardoseala se umple neasteptat de repede. Este, ca atare, preferabil ca in toate spatiile rezervate tehnicii sau care urmeaza sa fie dotate cu aparatura specifica sa se construiasca o pardoseala dubla. Cand apare, in aceasta situatie, nevoia de a trage noi cabluri pot fi ridicate, pur si simplu, placile de la suprafata pardoselii. Astfel pot fi diminuate substantial inclusiv costurile impuse de nevoia frecventa de modificare a cablajelor din interiorul cladirii.
• In general, in sectorul tehnic trebuie acordata o atentie maxima calitatii. Cu cat se folosesc materiale de lucru mai ieftine, cu atat costurile ulterioare risca sa fie mai ridicate, conform principiului: "Cine cumpara ieftin, cumpara de doua ori".

VIII.5.2. Recomandari organizatorice

Respectarea stricta de catre tehnicieni, a activitatilor stabilite si inscrise intr-un check-list (caiet de sarcini cotidiene) constituie premisa succesului in activitatea radiofonica.

Deficientele de organizare nu pot fi inlaturate decat printr-o activitate sistematica, stabilita cu precizie si urmarita cu strictete.

• Este recomandabil ca angajatii care dispun de cunostinte specifice sau dovedesc anumite talente specifice sa fie folositi conform acestor aptitudini deosebite. I sectorul tehnic nu se prea confirma ideea ca sarcinile specifice, iesite din comun, pot fi rezolvate la fel de bine de oricine.
• Deoarece un post de radio trebuie sa administreze un volum urias de material tehnic, este obligatorie existenta unui depozit "cu lacat" si a unui atelier propriu de intretinere.
• Pentru administrarea inventarului se recomanda pastrarea unei evidente pe calculator. Comenzile si controlul efectuarii platilor pot fi urmarite astfel mult mai usor de catre contabilitate.
• Intocmirea unei documentari tehnice cu prospecte si alte informatii specifice utile postului de radio, pentru a economisi cheltuielile viitoare de informare (inclusiv prin apeluri telefonice), in cazul in care s-ar procede la o extindere. Astfel, nu va trebui sa se inceapa de fiecare data de la zero.

Capitolul IX

Vanzare si marketing

"Publicitatea este arta de a tinti sexul si a nimeri portofelul."

(Peter Sellers, 1925-1980, actor si scriitor englez)

Principala misiune a sectorului "Vanzare si Marketing" de la Radio Galati este sa dezvolte si sa ofere clientilor de publicitate toate prestatiile de servicii pe care propria institutie le poate asigura. In primul rand, este vorba, fireste, de evaluarea cantitativa si calitativa a spatiilor de publicitate scoase la vanzare.

Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de realizarea unei structuri de marketing dupa modelul societatilor comerciale cu adunare a actionarilor si conducere executiva. Baza o constituie analizele posibilitatilor interne si evaluarea pietei ce urmeaza a fi cucerita.

Un scop primordial al structurii de marketing trebuie sa il constituie constructia unei imagini inconfundabile a postului Radio Galati. Doar astfel se obtine un climat propice pentru valorificarea optima a "produsului radiofonic" la nivelul perceptiei ascultatorilor si al acceptantei si interesului industriei publicitare.

Radio Galati nu concureaza doar pe piata audientei cu ceilalti producatori de programe, ci si in ceea ce priveste captarea interesului clientilor de publicitate, iar concurenta este este in acest sens la fel de acerba.

In prezent, piata mass-media are mai multe stratificari si este important sa se acopere doua domenii.

Piata ascultatorilor

In acest caz, ceea ce ofera este programul. Clientii sunt ascultatorii. Este vorba despre o piata stagnanta, deoarece este greu de presupus ca s-ar putea produce un spor natural de populatie. Orice castig de grupuri noi de ascultatori este o pierdere inregistrata de posturile concurente.

1.2. Piata publicitara

In acest caz, ceea ce se ofera sunt ascultatorii. Clientii sunt, pe de alta parte, cei care emit comenzile de publicitate. Concurenta o formeaza ceilalti "purtatori" de publicitate (alte posturi de radio si TV, presa scrisa, afisese publicitare etc).

1.3. Avantajele publicitatii difuzate pe calea undelor, comparativ cu celelalte mijloace de informare in masa

1. Radioul este cel mai personal mijloc de informare. Ascultatorii identifica diversele oferte cu anumite posturi de radio sau anumite personalitati.

2. Personalitatea se "transmite" ca element component individual al mesajului publicitar.

3. Mobilitate mare in aplicarea ideilor, in comparatie cu alte media.

4. Flexibilitate mare.

5. Premise favorabile pentru ca mesajul publicitar sa fie perceput printr-o fericita corelare intre elementele de program, grupurile-tinta si mesajul intentionat.

6. Radioul este un teatru imaginar, iar efectul mesajului publicitar este cu atat mai puternic cu cat se adreseaza mai direct imaginatiei, fanteziei.

7. In cazul radioului, atentia acordata este "benevola", iar comunicarea permanenta.

8. Radioul este perceput ca fiind foarte credibil.

9. Radio Galati devine tot mai interesat pentru comertul cu amanuntul, deoarece contactul cu grupurile de clienti poate fi stabilit fara sa implice costuri prea ridicate si poate fi mentinut constant.

10. Efectul de pierdere prin risipire a mesajului publicitar difuzat prin radio este, pentru comertul cu amanuntul, minim, deoarece regiunea de interes este adesea identica cu aria de acoperire prin programele respectivelor posturi private, locale si regionale.

1.4. Argumente in favoarea publicitatii la Radio Galati

1. Pozitionarea unei firme, a unor servicii, a unui produs.

2. Repozitionarea concurentului, a serviciilor sale, a produsului sau.

3. Crearea, cultivarea si pastrarea imaginii, prestigiului si pozitiei de lider pe piata.

4. Prezentarea unei forme noi, unei sectii noi sau a unei noi marci.

5. Modificarea acceptantei, inlaturarea prejudecatilor.

6. Producerea, stimularea si mentinerea unui avant.

7. Mentinerea unei comunicari constante si controlate cu clientii.

8. Sustinerea activitatilor personale de vanzare (telefoane, mail-uri).

9. Prezentarea de produse si servicii noi.

10. Folosirea publicitatii pozitive si a tendintelor in acest sens.

11. Distribuirea de brosuri, rapoarte si alte informatii.

12. Popularizarea unor noi modalitati de utilizare a produselor deja existente.

13. Popularizarea succesului repurtat de clientii traditionali.

14. Recuperarea unor clienti indecisi sau care s-au orientat spre alte mijloace de comunicare.

15. Impunerea denumirii produsului.

16. Sustinerea unor actiuni de vanzare pana la lichidarea totala.

1.7. Sprijinirea unor activitati speciale (lichidarea stocurilor de iarna, vanzari ocazionale)

18. Testarea unor noi prestari de servicii sau produse.

19. Informari privind modificari de preturi sau noutati din sfera serviciilor.

2. Performanta prin informare si comunicare

RADIO GALATI produce si difuzeaza programe de imagine de tipul "Performanta prin informare si comunicare", ofera clientilor sai publicitate radio in Galati si asigura pentru programele difuzate in Galati 92,4 FM cea mai buna audienta in municipiul si judetul Galati.

RADIO GALATI acopera ca arie de emisie:

1. 100% receptie excelenta in Galati si comunele limitrofe

2. % receptie buna in Braila, Tecuci, Macin

3. % receptie medie in municipiile Tulcea, Buzau, Focsani

RADIO GALATI ofera segmentul comercial de ascultatori: marja ponderata a varstei 29 - 44 ani ascultatori cu capacitate de decizie si putere de cumparare.

Procentaj mediu ponderat per sexe: 56% femei, 44% barbati (femeile sunt cele care influenteaza majoritatea deciziilor de a cumpara un produs sau un serviciu).

RADIO GALATI ofera audienta cumulata .000 ascultatori/saptamana si audienta simultana estimata (medie AQH-audienta pe sfert de ora):

• 55.000 ascultatori in intervalul 06:00 - 09:00
• 75.000 ascultatori in intervalul 09:00 - 13:00
• 65.000 ascultatori in intervalul 13:00 - 17:00
• 45.000 ascultatori in intervalul 17:00 - 19:00
• 10.000 ascultatori in intervalul 19:00 - 22:00
• 6.800 ascultatori in intervalul 22:00 - 06:00

(Data Soft - octombrie 2003)

3. Organizarea serviciului de vanzari

Organizarea serviciului Vanzare/Marketing depinde, pe de o parte, de obiectivele specifice ale Radio Galati, ca intreg (dependenta pe piata) si, pe de alta parte, de conectarea acestui sector la obiectivele scpecifice altor sectoare ale postului de radio (de exemplu, sectorul tehnic).

Vanzarile se pot realiza, de pilda, prin intermediul unei retele nationale de desfacere, care sa fie completata printr-o echipa de specialisti proprii, cu responsabilitati regionale.

Serviciul de distributie dispune de angajati care au datoria sa-i atraga pe clientii de publicitate interesati in desfacerea propriilor produse in zona Galati. Prin aceasta formula combinata de organizare a echipei insarcinate sa se ocupe de vanzari poate fi asigurata atat vanzarea in exclusivitate, cat si contactul individual cu clientii de publicitate.

Organizarea ofertei de vanzari va fi sprijinita, in interiorul postului de radio, de catre serviciile vanzare/marketing si dispecerat.

3.1. Serviciul de Marketing

Serviciul de Marketing sau serviciul specializat in relatia cu clientii are sarcina sa stimuleze in randul clientilor de publicitate interesul pentru oferta postului Radio Galati si sa conceapa prestatii suplimentare, cu specific radiofonic, care sa asigure o nota distinctiva fata de oferta concurentei. Deoarece oferta pentru formele speciale de publicitate a crescut in ultimii ani, se pot crea, in colaborare cu echipa de la Marketing, unul sau mai multe locuri de munca pentru dezvoltarea unor concepte specifice, care sa vina in intampinarea asteptarilor si colicitarilor clientilor si, in acelasi timp, sa permita realizarea comenzilor de acest gen. Acest "sector de creatie" va coopera, fireste, cu sectorul productie.

3.2. Difuzarea (Traffic-Managementul)

Sarcina Difuzarii este sa programeze si sa difuzeze publicitatea in programe, conform planificarilor stabilite. Alcatuirea calupurilor publicitare poate sa urmeze o schema construita dupa o strategie anume (de exemplu, de la un spot sub forma de anunt, pana la spotul finit, ca rezultat al sectorului de productie, prevazut inclusiv cu efecte muzicale si sonore).

Activitatea Traffic-Managementului se desfasoara in urmatarele etape:

1. Elaborarea grilei de reclame conform calculelor efectuate cu referi la sume, cantitati, preturi pentru minutaje pe zi si ore de difuzare, si la preturile medii pe secunda.
2. Armonizarea cu spatiile pentru publicitate disponibile.
3. Rezervarea directa, pe durata limitata, a timpilor de publicitate din oferta postului.
4. Stabilirea contractului de publicitate si distribuirea spatiului de difuzare.
5. Semnarea contractului.
6. Elaborarea grilei de difuzare a publicitatii contractuate, pentru evidenta serviciului tehnic si al programelor.
7. Facturarea
8. Calculatia
9. Urmarirea efectuarii platilor in termenul stabilit.
10. Realizarea si verificarea spoturilor.
11. Controlul continutului si textului.
12. Alcatuirea listei de control al difuzarilor.
13. Confirmarea fiecarei difuzari corecte.
14. Convenirea si acordarea de "reparatii" pentru eventualele omisiuni in numarul de difuzari convenite.
15. Realizarea unei fonoteci cu inregistrari pe CD-uri sau DVD-uri a tuturor spoturilor publicitare difuzate de Radio Galati.
16. Evidenta organizatorica a clientilor de publicitate.

Deoarece in evidenta tuturor comenzilor primite trebuie sa figureze codul atribuit clientilor, identificarea, numele si functiile persoanelor de contact, paleta produselor convenite, agentiile de publicitate partenere, perioada convenita pentru difuzari, cantitatea totala a materialului publicitar, valoarea totala, bonificatiile stabilite etc., se poate alcatui, in paralel, si o evidenta completa a adreselor si datelor legate de clientii de publicitate. Aceasta evidenta trebuie actualizata permanent pentru a se putea apela oricand la ea in activitatile de marketing.

4. Piata publicitara Radio Galati

"600.000 de oameni ne asculta cel putin o data pe saptamana!"

Voi prezenta in cele ce urmeaza cativa dintre cei mai importanti indicatori utilizati in planificarea media pentru determinarea statistica a audientei productiei radio si a receptarii publicitatii.

4.1. Masurarea audientei (Audience Mesurement)

Numarul mediu de ascultatori (Average persons)

Reprezinta numarul mediu de persoane care au ascultat postul cel putin cinci minute intr-un anumit interval de timp, de exemplu intr-o ora. Cel mai utilizat indicator este asa-numitul numar mediu de ascultatori pe sfertul de ora (AQH, Average quarter-hour) reprezentand numarul de ascultatori care au urmarit programul cel putin cinci minute intr-un interval de timp de un sfert de ora. Masurarea se face pentru o zi "obisnuita" (de luni pana vineri) sau pentru zilele de sarbatoare.

4.1.2. Rata medie de audienta (Average rating)

Raportul, calculat in procente, dintre numarul mediu de ascultatori corespunzator unei perioade de timp (un sfert de ora, o ora) si numarul ascultatorilor potentiali ai postului Radio Galati, adica acoperirea postului, determinata de baza planificarii media. De exemplu, rata medie de audienta pe sfertul de ora (Average quarter-hour rating) este raportul, exprimat in procente, dintre numarul de persoane care au urmarit programele timp de cel putin cinci minute, intr-un interval de un sfert de ora, si acoperirea respectivului post de radio.

4.1.3. Cota de audienta (Audience share)

Raportul, exprimat in procente, dintre numarul persoanelor care asculta radio intr-un anumit interval de timp si numarul total de persoane care au ascultat radio in general, in acelasi interval de timp.

Cota de audienta a unui pogram de radio, respectiv a unui grup de programe radio indica nivelul procentual al duratei de ascultare a programului in raport cu durata totala de ascultare.

4.1.4. Audienta cumulata (Cume persons)

Numarul de persoane (diferite) in varsta de minim 12 ani care au urmarit programele postului timp de cel putin 5 minute intr-un anumit interval de timp (de exemplu, o saptamana). Aceasta valoare indica numarul de persoane care pot fi captate prin intermediul unei campanii pubicitare difuzate la radio, fiind similara cu numarul de cititori ai unui ziar care pot constitui tinta unei campanii publicitare lansate in presa scrisa.

4.1.5. Nivelul de audienta (Cume rating)

Raportul, exprimat in procente, intre audienta cumulata (cume persons) ai Radio Galati si numarul ascultatorilor potentiali ai acestui post (acoperirea determinata pe baza planului de media).

4.1.6. Durata medie de ascultare (Time spent listening)

Timpul mediu de ascultare a radioului in general, sau timpul mediu de ascultare a unui anumit post de radio.

Se calculeaza, pentru un interval de timp precizat, cu formula:

DMA = (nr. ¼ de ora din intervalul de timp x AQH) / Nr. max. de ascultatori unde AQH e definit conform numarului mediu de ascultatori si se indica in minute.

Este un indicator pentru determinarea numarului de posibili ascultatori ai unui mesaj publicitar. Cu cat durata de ascultare este mai mare, cu atat mai mari sunt sansele de castigare a auditoriului potential. Acest indicator se utilizeaza si pentru elaborarea unui plan-media.

Capitolul X

Activitatea promotionala

X.1. Definirea conceptului

In domeniul radiofonic, prin activitate promotionala intelegem orice apel adresat direct consumatorilor (ascultatori, clienti de publicitate). Este vorba despre un contact nemijlocit in mediul de viata al celui caruia ne adresam.

Ar fi suficient sa intelegem prin activitate promotionala doar promovarea vanzarilor. Activitatea promotionala a devenit in zilele noastre un element indispensabil pentru intregul demers comunicational la orice institutie sau intreprindere.

Sarcina de promovare este relativ simplu de definit. Este prezentarea unui produs sau a unei prestari de servicii. La Radio Galati, lucrurile sunt mult mai complicate. Produsul este programul insusi. Ca atare, cand isi propune o activitate de promovare a programului, echipa trebuie, in primul rand, sa se gandeasca asupra modalitatii de vizualizare a programului pentru ca perceptia sa fie cea dorita. Fiecare ascultator si-a facut o imagine despre programul sau de radio, are un sentiment care se degaja din acea imagine. Se pune asadar intrebarea daca promovarea mai are vreun rost sau daca forma aleasa pentru aceasta activitate corespunde imaginii pe care ascultatorul sau clientul si le-a format despre "produsul radiofonic".

X.2. Sarcini si obiective ale activitatii promotionale

Sarcina activitatii promotionale la radio este, asadar, sa prezinte produsul (programul).

Se intentioneaza atingerea, prin acestea, a urmatoarelor obiective:

Accentuarea contactului cu ascultatorii si fidelizarea acestora

Cultivarea, corectarea si imbunatatirea imaginii

Sporirea gradului de notorietate (castigarea de noi ascultatori).

Se poate porni de la convingerea ca orice activitate promotionala corect desfasurata sporeste legatura dintre ascultator si postul de radio. Pentru ca, mai intai, se vor simti atrasi prin activitatea promotionala cei care cunosc deja postul Radio Galati. Ei isi vor vedea confirmata dorinta de a asculta acest post.

Cultivarea sau corectarea imaginii se obtine atunci cand imaginea pe care Radio Galati doreste sa o raspandeasca despre sine printr-o actiune promotionala se fixeaza in mintile celor care au luat parte la respectiva actiune. Foarte important in acest sens este ca formatul de program definit sa fie reflectat corect "in afara", prin actiunea intreprinsa.

Numai congruenta dintre obiective si forma imaginata garanteaza imaginea pozitiva. Nu in ultimul rand, activitatea promotionala poate spori gradul de notorietate, chiar daca actiunile publicitare conventionale ating, de obicei, mai usor un asemenea scop. Activitatea promotionala poate fi incununata de succes doar atunci cand simpla informatie (obtinuta prin publicitate) referitoare la existenta unui program reuseste sa declanseze impulsul de a receptiona acel program "macar o data".

Sarcinile si obiectivele activitatii promotionale se refera, pe de o parte, la ascultatori si, pe de alta parte, la clientii de publicitate. Continuturile si formele activitatii promotionale sunt diferite pentru cele doua grupuri, structurile si modalitatile de a face publicitate sunt insa identice.

X.3. Activitatea promotionala la Radio Galati

Activitatea promotionala in mass-media are anumite particularitati. In cazul de fata, produsul este insusi mijlocul de comunicare. Ca atare, se va apela, in mod firesc, la propriul mijloc de informare in actiunea promotionala. La radio vom intalni trei tipuri de asemenea actiuni:

On-air-promotion

Actiuni care se deruleaza in cadrul programului. Actiunile tip on-air-promotion nu sunt, ca atare, accesibile decat ascultatorilor care urmaresc deja postul de radio.

Off-air-promotion

Actiuni care au loc in afara programului, se adreseaza si unor potentiali ascultatori noi.

On-air/off-air-promotion

Actiuni care se desfasoara atat in cadrul, cat si in afara programului. Aceasta formula se adreseaza atat ascultatorilor deja devotati postului de radio, cat si potentialilor ascultatori noi.

La Radio Galati, programul este un produs greu de cuprins in totalitatea lui. Actiunile promotionale se vor referi, ca atare, doar la anumite tronsoane (de exemplu, la anumiti realizatori, la anumite emisiuni etc).

Un mijloc promotional on-air folosit frecvent de Radio Galati sunt transmisiunile din exterior:

1. A-Remote

O intreaga emisiune se difuzeaza dintr-un studio de emisie mobil (car de reportaj sau remote studio). Interventiile muzicale sau vorbite (textele de comperaj), diversele materiale redactionale incluse si publicitatea se transmit in totalitate din acest studio mobil. Transmisia este cel mai adesea posibila printr-o legatura prin cablu intre locul de unde se difuzeaza si cladirea studio.

2. B-Remote

Doar anumite interventii live ale prezentatorului si cateva elemente componente din program se difuzeaza din studioul extern, si nu emisiunea in intregime. Diverse elemente din program, cum ar fi piesele muzicale, o serie de materiale redactionale sau spoturile publicitare, se difuzeaza din postul de radio. Prezentatorul insa, se afla in studioul mobil.

3. C-Remote

Emisiunea, cu toate elementele ei esentiale, se difuzeaza din studioul fix. Prezentatorul se afla in studioul de emisie. Din afara se transmit doar scurte interventii in direct (de exemplu, de la reporterii aflati pe teren).

Astfel de transmisiuni sunt forme ale prezentarii de programe, care sunt legate adesea de actiuni promotionale off-air. Multe posturi de radio organizeaza transmisiuni de la targuri si expozitii, iar in portiunile de program dintre transmisiile in direct organizeaza actiuni promotionale off-air (de pilda concursuri, talk-show-uri etc.), care sunt astfel prezentate ca si cand s-ar derula in direct.

X.4. Elaborarea unui plan promotional

Orice actiune promotionala trebuie pregatita, deoarece in timpul derularii ei sansele de a improviza sunt minime. De aceea, pentru fiecare actiune de acest tip trebuie elaborat un desfasurator extrem de detaliat.

Sarcini de parcurs

(Fisa de tip check-list pentru planificarea actiunilor promotionale)

X.5. Actiuni speciale ale postului Radio Galati

Activitatile promotionale la Radio Galati se orienteaza intotdeauna dupa evenimente. Ocazia de a se prezenta nu poate ramane neatractiva pentru acest post de radio. Un mijloc de comunicare pozitiv sporeste atentia si interesul din partea vizitatorilor Cand asemenea ocazii nu se ivesc "de la sine" ele trebuie create. Iata cateva sugestii pentru organizarea unor actiuni promotionale:

5.1. Targuri si expozitii

Car de reportaj

Transmisiuni de la fata locului

Off-air-shows

Distribuirea de articole promotionale

5.2. Manifestari culturale:

Spectacole de teatru

Concerte

Seri de dans

Premiere cinematografice

Vernisarea unor expozitii

5.3. Manifestari mondene:

Inaugurarea unor cladiri publice

Serbari ale oraselor

5.4. Manifestari politice:

Reportaje de la reuniunile electorale

Manifestari de amploare

5.5. Manifestari de sezon:

Carnavaluri

Targuri de Craciun

5.6. Campanii publicitare:

Deschiderea unor magazine

Prezentarea unor produse noi

Capitolul XI

Organizarea

'In fiecare organizatie exista o persoana care le stie pe toate. Aceasta persoana trebuie descoperita si concediata, altfel organizatia nu poate sa functioneze.' (J.N. Parkinson, n. 1909, istoric si scriitor britanic).

La Radio Galati, fie ca este vorba despre cele organizate dupa modelul celor comerciale, fie de cele publice, pot fi identificate patru sectoare pe care le regasim in cele mai diverse forme de organizare. Aceste patru sectoare sunt:

1. Sectorul administrativ

2. Sectorul programe

3. Sectorul tehnic

4. Sectorul vanzari/marketing.

XI. Forme de organizare

Forma de organizare a postului Radio Galati depinde de urmatorii factori:

- concurenta = situatie comerciala

- dimensiunile pietei (aria tehnica de acoperire)

- volumul potential al comenzilor de publicitate

- cadrul legal si politic

- formatul programului.

Toti acesti factori trebuie evaluati din punct de vedere cantitativ si calitativ inainte de stabilirea structurii organizatorice. Analizele ample referitoare la concurenta, piata auditoriului si piata publicitara trebuie sa preceada stabilirii unei anumite forme organizatorice.

XI.1. Comunicarea

Exista riscul de a pierde din ochi radioul ca un intreg atunci cand ne concentram atentia asupra unui sector sau altul. Mai ales la posturile mari de radio, diversele sectoare de activitate dezvolta, la un moment dat, un fel de dinamica proprie si, prin aceasta, o tendinta de a se izola de celelalte sectoare. Astfel isi pot face aparitia etichetarile de genul ' la ce sa te astepti de la contabilitate' sau ' e tipic pentru cei de la tehnic'.

O iesire dintr-un asemenea impas poate fi oferita de continua comunicare, ce trebuie institutionalizata intre diversele sectoare. Aceasta se poate produce prin mai multe puncte de contact:

XI.2.1. Sedintele interdepartamentale

Intalniri saptamanale ale reprezentantilor sectoarelor vanzare/marketing si programe pentru coordonarea activitatilor de marketing si promotionale.

Briefing-uri

De exemplu, briefing-uri regulate pentru toti angajatii. Cu asemenea prilejuri pot fi prezentati noii angajati sau se pot comunica decizii care privesc intreaga institutie. O asemenea sedinta poate constitui insa si un for pentru exprimarea de critici si opinii.

Intalniri fulger

De pilda, intalniri ale managerilor. Ele servesc stabilirii obiectivelor comune si realizarii unui consens pentru atingerea telurilor propuse.

Comunicate interne/Panou de afisaj

Probabil cele mai frecvent utilizate metode de comunicare in interiorul institutiei, acestea servesc difuzarii de informatii adresate tuturor angajatilor institutiei sau doar anumitor sectoare.

XI.3. Personalul

XI.3.1. Managementul personalului

Cunostinte administrative, elemente de baza ale jurnalismului, creativitate, dexteritati tehnice, preferinte muzicale, cunostinte privind mass-media, climatul in randul salariatilor si motivarea acestora managerul de la Radio Galati este, fara indoiala, un om chinuit. El trebuie sa demonstreze ca detine cunostinte solide in diverse specialitati si ca are tactul si flerul necesar pentru a le transpune perfect in viata. Stilurile de conducere sunt la fel de diferite ca si managerii insisi. Felul concret in care functioneaza activitatea intr-o anumita institutie poate fi inadecvat pentru o alta. Si totusi, exista si calitati manageriale care sunt general valabile.

XI.3.1.1. Stabilirea obiectivelor

Capacitatea de a motiva subalternii, de a le trezi entuziasmul si de a-i indruma nu depind de cat de carismatic este un sef, ci, mai degraba, de felul in care el reuseste sa controleze fluxul informational, stimulandu-l sau franandu-l. Acei angajati care cunosc obiectivele pe care si le-a propus institutia si au inteles calea pe care trebuie sa o umeze pentru a atinge telurile respective sunt, indeobste, mai motivati, mai stabili si mai dispusi sa conlucreze la planificarea pe termen lung.

XI.3.1.2. Obiective si etape

Etapa 1 (incepand cu prima luna de activitate si pana in luna 18).

Invatarea sistemului si deprinderea meseriei - construirea bazei - elaborarea strategiei si tacticii - rezistenta si calificare profesionala.

Etapa 2 (18-24 luni):

Slefuire, perfectionare - fixare - continuarea calificarii.

Etapa 3 (18-36 luni):

Prima analiza - ajustarea strategiei - operarea de modificari - luarea deciziilor - un respiro - noi impulsuri.

Etapa 4 (24-22 luni):

Progres in directia obiectivului stabilit.

Etapa 5 (36-52 luni):

Apararea pozitiei.

Etapa 6 (de la luna 42 +):

'Ciclul de viata al produsului' este, de acum, implinit. Prima etapa si treptele sale de dezvoltare sunt incheiate, incepe cea de-a doua etapa. Munca debuteaza de la etapa 1, dar nu 'de la inceput', deoarece treptele teoretice de dezvoltare isi pastreaza si pe viitor aceeasi structura, dar vor dobandi noi continuturi.

XI.3.1.3. Scopuri personale

Pe langa un flux informational onest si deschis, care prezinta cu claritate strategia institutiei si obiectivele propuse, obiectivele personale ale angajatilor sunt un factor suplimentar pentru succesul unei metode manageriale. Atunci cand angajatii vor reusi sa isi realizeze scopurile profesionale si de viata simultan cu cele pe care si le propune institutia, devine posibila colaborarea reciproc profitabila. Insa in cazurile in care angajatii vor constata ca obiectivele institutiei nu mai coincid cu cele personale sau le sunt chiar potrivnice, incep sa se gandeasca la plecarea din institutie. De aceea este important sa se tina seama, in strategia institutiei, si de idealurile de viata, si de scopurile profesionale personale ale salariatilor, iar angajatii trebuie sa fie constienti de acest lucru. Cea mai simpla forma a strategiei este, in acest sens, critica constructiva sau un compliment. Spre deosebire de multe alte institutii, Radio Galati nu traieste doar din propriul produs, ci si de pe urma acelor oameni care realizeaza respectivul produs, ci si de pe urma acelor oameni care realizeaza respectivul produs. Din acest motiv, managerul postului de radio nu trebuie sa-si indrepte preocuparile doar asupra problemelor cheie legate de structura si continutul programelor, ci si spre oameni cu care lucreaza. Un stil de conducere profesionist chiar daca este, poate, mai dur nu trebuie sa fie neaparat lipsit de fair-play. Managerul isi poate permite sa aplice tactica lui Konrad Adenauer: 'Straduiti-va sa treziti, de la inceput, antipatii, astfel puteti fi sigur ca veti fi luat in serios'.

XI.3.2. Selectarea personalului

Managerii isi doresc un personal cat mai bine calificat. Criteriile sunt insa diferite de la un post de radio la altul. Ierarhizarea prioritatilor depinde de strategia si filozofia fiecarei institutii. Cele mai importante criterii sunt:

Talentul/chemarea

Personalitatea

Experienta

Calificarea

In esenta, nu se pune atat problema daca noul sau noua angajata se potriveste cu restul echipei, ci daca va reusi sa se identifice cu cultura organizationala existenta deja. Se poate merge chiar mai departe, in sensul de a determinadaca el/ea va reusi sa contribuie pozitiv la dezvoltarea respectivei culturi.

Radio Galati este ca un fel de mare familie, fiecare se afla intr-un contact strans cu fiecare. Este firesc ca o echipa unita, care conlucreaza armonios, 'de aceeasi parte a baricadei', pentru atingerea obiectivului, sa aiba mai multe sanse de reusita decat o echipa dezbinata. Integrarea, inteligenta, creativitatea si vointa de succes sunt, ca atare, criteriile de baza de care trebuie sa se tina cont cand se fac noi angajari.

Recomandari din practica:

Acorda toata atentia acelor potentiali angajati,

care sunt ghidati de dorinta de a fi cei mai buni, de a castiga. Pe asemenea oameni se bazeaza succesul postului de radio,

care dovedesc ca au un ego supradimensionat si fragil. Primadonele sunt, indeobste, cele care iti dau continuu batai de cap,

care sunt apti sa inteleaga critica constructiva si sa o valorifice in avantajul lor,

care sunt deschisi si dovedesc ca au simt autocritic.

Alte trasaturi de caracter importante sunt:

Rabdarea

Rezistenta

Entuziasmul

Disciplina

Ordinea

Logica

Sociabilitatea.

Asemenea trasaturi pot fi cu greu ghicite doar pe baza unui curriculum vitae. Din acest motiv un manager trebuie sa gaseasca timpul cuvenit pentru:

a) a purta discutii amanuntite cu candidatii

b) a solicita informatii si recomandari de la fostii angajatori

c) a utiliza mijloace filosofice si psihologice ajutatoare, cum ar fi diagramele de structura psihica sau metodele de testare a tipologiei personalitatii.

XI.3.2.1. Intrebari din interviul de angajare a personalului redactional

Nu exista raspunsuri corecte sau gresite intr-un interviu de angajare. Unele raspunsuri pot da gres in totalitate in ceea ce priveste atingerea scopului propus, adica in a-l cunoaste mai bine pe candidat.

Iata, cateva intrebari neutre, care pot fi folosite in interviul de angajare:

1. Povestiti-mi ceva despre trecutul dumneavoastra personal si profesional.
2. Cum va petreceti, de regula, timpul liber? Caror asctivitati mai deosebite v-ati dedicat saptamana trecuta?
3. La ce ziare/reviste sunteti abonat? Care sunt publicatiile pe care le cititi cu regularitate? Ce va intereseaza, in mod special, in ziarele/revistele la care sunteti abonat, respectiv pe care le cititi cu regularitate?
4. Ce emisiuni de televiziune urmariti in mod frecvent? Ce va intereseaza cel mai mult in aceste programe?
5. Care sunt cele 5 evenimente din viata dumneavoastra care v-au marcat cel mai puternic, care credeti ca au excitat cea mai puternica influenta asupra personalitatii dumneavoastra? De ce considerati ca fiecare dintre aceste evenimente a avut asupra dumneavoastra o asemenea influenta?
6. Cum si pentru ce ati dori sa fiti inteles/apreciat de ascultatorii dumneavoastra?
7. Care ar fi cele cinci teme pe care le-ati aborda astazi in emisiunea dumneavoastra? Argumentati de ce ati alege fiecare tema in parte si cum ati aborda-o/prezenta-o. Care este punctul dumneavoastra personal de vedere in legatura cu fiecare dintre temele propuse?
8. Ati sesizat lacune si puncte slabe in programele noastre? Daca da, care sunt acestea?
9. Considerati ca detineti calitati care sa ne poata ajuta in imbunatatirea activitatii noastre?
10. Ati putut sesiza anumite puncte tari in programele noastre? Daca da, care?
11. Considerati ca dumneavoastra aveti anumite pretentii sau puncte slabe pe care ar trebui sa le cunoastem?
12. Care sunt obiectivele dumneavoastra pe termen scurt/mediu/lung?

XI.4. Calificarea si perfectionarea profesionala

Pentru succesul sau, Radio Galati incearca sa nu neglijeze un factor important: calificarea si perfectionarea personala a angajatilor. Vremurile in care posturile de radio erau "noi" si, prin aceasta "interesante", motiv pentru care ascultatorii erau dispusi sa le mai ierte diversele "boli ale copilariei", au cam trecut. Radio Galati trebuie sa se straduiasca sa recupereze avansul de inovatie pe care il detin unele posturi private, iar acest lucru se poate face numai printr-o calificare si specializare profesionala consecventa a angajatilor.

Cea mai frecventa modalitate utilizata la Radio Galati, este calificarea si specializarea profesionala interna. In sectorul "Informatii", de pilda, pot fi utilizati practicanti veniti de pe bancile scolii sau facultatii pentru a fi calificati cat mai conform cu specificul locului de munca din institutie. In sfera programelor pot fi utilizati practicanti si colaboratori pentru activitati de asistenta redactionala sau tineri "voluntari".

Pentru fiecare dintre aceste locuri de calificare profesionala se elaboreaza un plan amanuntit de pregatire, care prevede continuturile care urmeaza a fi deprinse si termenele stabilite. Practicantul este protejat astfel de eventualele tentative de a fi exploatat ca "forta de munca ieftina", iar postul de radio asi poate forma, pe baza unui asemenea plan, viitorii angajati conform specificului si necesitatilor.

Modelul unui plan de calificare profesionala

1. Bazele jurnalisticii

Bazele dreptului mass-media/Legislatia presei

Bazele sistemului mass-media

Bazele sistemului politic

Educatia lingvistica si cultivarea limbii

PC in domeniul redactional.

2. Programare

Tipul, structura si organizarea unui post de radio

Procesele profesionale intr-un post de radio

Documentarea, selectia si prelucrarea anunturilor de interes public

Programarea de anunturi utilitare si anunturi de tip Promo

Prelucrarea apelurilor telefonice dintr-o emisiune interactiva

Alcatuirea unui plan de emisie

Organizarea unor emisiuni-eveniment cu difuzarea unor anunturi promotionale si a unor rubrici speciale

Coordonarea cu celelalte sectoare si servicii ale postului de radio.

3. Redactia

Stirile

Constructia si structura unei stiri

Tipologia specifica stirilor

Criteriile formale si de continut ale unei stiri

Selectarea, ambalarea si plasarea stirilor pe parcursul zilei

Documentarea in domeniul stirilor

Redactarea stirilor

Prezentarea stirilor

Prelucrarea de inserturi si corespondente destinate buletinelor de stiri

Realizarea de stiri cu inserturi

Prezentarea de stiri cu inserturi

Documentarea, selectarea si prelucrarea de informatii din domeniul rutier

Documentarea, selectarea si prelucrarea de informatii din domeniul meteo

Studierea introductiva a diferentelor dintre o stire si o nota (comentariu, consemnare)

Magazinul

Documentare pentru gasirea unor subiecte potrivite radiomagazinelor de actualitati

Construirea si prelucrarea de reportaje/anchete/interviuri etc.

Selectarea si prelucrarea subiectelor de magazin

Forme diverse de prelucrare si prezentare, de exemplu: ancheta pe strada (vox-pop), call-in, interviul telefonic (live sau inregistrat), material produs cu inserturi, relatarea, insertul.

Redactarea unor materiale elaborate de altii (fonotecare, prelucrare)

Construirea unor emisiuni tip magazin/derularea activitatii in redactia de magazine

Amplasarea materialelor destinate magazinelor in desfasuratorul zilei

Acomodarea cu activitatea corespondentilor din birourile destinate informatiilor din afara

Rubricile

Constructia si structuta rubricilor

Utilizarea elementelor de ambalaj (bumper, stinger etc)

Prelucrarea rubricilor

Pozitionarea rubricilor in desfasuratorul zilei

Prezentarea rubricilor

Documentarea si prelucrarea unor emisiuni tematice sau speciale

4. Tehnic

Deservirea intregii aparaturi tehnice relevante a unui post de radio

Efectuarea de copieri de pe reportofon, in calculator

Initiere in utilizarea studioului de emisie

Utilizarea mijloacelor de transmisie portabile (telefon hibrid, reportofon etc.)

5. Productia

Elemente de baza ale tehnicii de productie

Initierea in producerea de jingles, promo, spoturi, alte elemente

Selectarea si utilizarea de efecte sonore, inserturi

Initierea in fonoteca digitala

Cunoasterea diverselor forme de productie

Cunoasterea diverselor elemente de productie

6. Comperaj/Divertisment

Derularea si prelucrarea unor programe interactive (telefonul ascultatorului, jocuri etc.)

Selectarea si utilizarea de elemente de duvertisment

Selectarea si prelucrarea de emisiuni speciale

Desfasurarea unei ore de emisie

Diverse stiluri de comperaj

Initierea in tehnica prezentarii

Prelucrarea si utilizarea de anunturi promotionale

7. Muzical

Constructia si structura fonotecii muzicale

Inventarierea si prelucrarea spoturilor

Copierea diverselor inregistrari

Alcatuirea unor play-list-uri/rotatii/emisiuni speciale

Eementele de baza in stabilirea categoriilor muzicale

PC in redactia muzicala.

Bibliografie

Lista cuprinde atat bibliografia consultata in realizarea lucrarii de licenta, cat si alte lucrari de specialitate utile in practica radiofonica, aparute pe plan mondial.

Formatul programului

Radio W.A.R.S. - Adult Contemporary

Ries, Al, Jack Trout: Positioning - How to be seen and heard in the overcrowded marketplace, New York, 1986.

American Comedy Network (HRSG): The Method To The Madness Radio's Morning Show Manual, Bridgeport (CT), 1985.

Muzica

Ehnert, Gunter: US Charts Singles 1987-1988, Taurus Press, Hamburg, 1988.

Green, Jeff: The Third Edition Green Boook

Whitburn, Joel: Pop Memories - History Of American Popular Music, Billboard, Wisconsin, 1986.

Whitburn, Joel: Top 10 Charts/Week by week - History Of Hot 100 1958-1988, Billboard, Wisconsin, 1988.

Whitburn, Joel: Daily # 1 Hits, Billboard, Wisconsin, 1989.

Whitburn, Joel: Hot 100 Charts, Billboard, Wisconsin, 1990.

Management

Ahituv, Niv, Seev Neumann: Principles Of Information Systems For Management, Wm. C. Brown Company Publishers, Dubuque, Iowa, 1982

Brotman Stewart, N.: Broadcasters can Negociate Anything, National Association of Broadcasters (NAB), Washington, D.C., 1988.

Krasnow, Erwin, G.: Buying or Building a Broadcast Station, Everything You Want - and Need - to Know, But Didn't Know Who to Ask, National Association of Broadcasters (NBA), Washington, D.C., 1982.

Masurarea audientei

Hiber, Jhan: Hibernetics - A Guide to Radio Ratings and Research, Radio and Records Books, Los Angeles, 1984.

Webster, James: Audience Research, National Association of Broadcasters (NBA), Washington, D.C., 1981.

Vanzare, Marketing

Williams, Frederick: The Communications Revolution, Sage Publications, Beverly Hills, London, 1982.

Warner, Charles: Broadcast and Cable - Selling, Wadsworth Publishing Company, Belmont, CA, USA, 1986.

Activitati promotionale

McDonald, Jack: The Handbook of Radio Publicity and Promotion, TAB Books Inc., Blue Ridge Summit, PA, USA, 1981.

Generalitati

Sklar, Rick: Rocking America, How the All-Hit Radio Stations Took Over, St. Martin's Press, New York, 1984.

Smith, Leslie F: Perspectives on Radio and Television, An Introduction to Broadcasting in the United States, Harper and Row Publishers, New York, Hagerstown, Philadelphia, San Francisco, London, 1979.

Lista revistelor de specilitate

Tehnica:

• ELV-Journal
• Elrad
• Stereo
• Radio World
• Studio-Magazin

Redactia muzicala:

• Billboard
• Radio & Records
• Network Press
• Music Week
• Disco-Post

Management/Programe

• The Pulse
• Radio Only
• Radio & Records